ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4987/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 284 din 10

iulie 2003, Tribunalul Brașov l-a condamnat pe inculpatul S.C. în baza art. 211

alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2)

1

lit. b) C. pen., cu aplicarea

art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., la 6 ani închisoare, cu

aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

A fost dedusă prevenția de la 13 mai

2003 la zi și prelungită măsura arestării preventive până la data de 11 august

2003.

În baza art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui briceag și s-a constatat că partea

vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Inculpatul a fost obligat la

1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 600.000 lei,

reprezentând onorariul apărătorului din oficiu a fost avansată din fondul

Ministerului Justiției.

Instanța a reținut, în fapt, că în

noaptea de 12 mai 2003, partea vătămată M.D.C., student la Facultatea de

Electrotehnică Brașov, se afla în autobuz în municipiul Brașov, cu intenția de

a se deplasa spre cămin și având asupra sa o geantă de voiaj cu lucruri aduse

de acasă de la părinți, din municipiul Ploiești.

În stația Gara Brașov a urcat în

autobuz și inculpatul S.C. care, fără nici un motiv s-a îndreptat spre partea

vătămată, i-a aplicat un pumn și punându-i la gât lama unui briceag, i-a

solicitat banii pe care îi are în buzunare.

Văzând că nu intervine nici un

călător, partea vătămată i-a dat suma de 160.000 lei. Inculpatul văzând și

portofelul în buzunarul de la spate al pantalonilor s-a enervat, cerându-i-l.

Când partea vătămată a scos

portofelul, inculpatul a luat din acesta suma de 1.000.000 lei, tăindu-l pe

M.M.C. cu briceagul în zona bărbiei.

Ambele părți au coborât în stația

din str. Lungă, inculpatul întorcându-se în fugă spre centrul orașului, iar

partea vătămată îndreptându-se spre Poliția din zona căminelor studențești.

În drum, întâlnind o patrulă de

jandarmi, partea vătămată a încunoștiințat-o despre faptă și fiind urmărit de

îndată, inculpatul a fost prins în apropiere, găsindu-se asupra sa suma de bani

sustrasă și briceagul.

Inculpatul și-a recunoscut vinovăția.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, care a solicitat

înlăturarea circumstanțelor atenuante și majorarea pedepsei și inculpatul care

a solicitat reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 223 din 3

septembrie 2003, Curtea de Apel Brașov a respins apelul parchetului,

desființând hotărârea atacată și rejudecând, a înlăturat dispozițiile art. 74

și art. 76 C. pen. și a majorat pedeapsa la 8 ani închisoare, cu aplicarea art.

64 și art. 71 C. pen.

Apelul inculpatului a fost respins

ca nefondat.

Decizia penală sus-menționată a fost

atacată cu recurs de către inculpat, care a solicitat, în scris și oral,

personal și prin apărător, reducerea pedepsei, motiv de casare prevăzute de

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Verificând hotărârea atacată pe baza

materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.

La stabilirea pedepsei, instanța de

control judiciare a făcut o evaluare obiectivă și completă a tuturor

împrejurărilor comiterii infracțiunii în raport cu criteriile de

individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen.

S-a constatat întemeiat că recunoașterea săvârșirii

infracțiunii de către inculpat și lipsa antecedentelor penale constituie

împrejurări valorificabil, în favoare la stabilirea pedepsei între limitele

legale speciale, în condițiile în care, atât normativ, cât și prin modul

concret de comitere, fapta prezintă un ridicat grad de pericol social.

Această apreciere este corectă, iar

pedeapsa astfel cum a fost individualizată este necesară realizării scopului

prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Întrucât nici din examinarea din

oficiu a hotărârii nu s-a constata existența vreunui caz de casare dintre cele

arătate de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., recursul inculpatului

urmează să fie respins ca nefondat.

Conform art. 385

17

alin.

(4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., din

pedeapsa aplicată inculpatului se va deduce durata arestării preventive de la

13 mai 2003 la 5 noiembrie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C.

împotriva deciziei penale nr. 223/P din 3 septembrie 2003 a Curții de Apel

Brașov.

Deduce din pedeapsă, timpul reținerii și arestării

preventive a inculpatului de la 13 mai 2003 la 5 noiembrie 2003.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.500.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând

onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

5 noiembrie 2003.