ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1730/2010

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12 iunie 2009 sub nr. 5144/1/2009, Primarul Municipiului Cluj în contradictoriu cu intimații B.E.M.H.R.J. și Ministerul Apărării Naționale a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 5584 din 14 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin care a fost respins ca tardiv recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj, împotriva deciziei civile nr. 260/A/2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj. În motivarea contestației în anulare, contestatorul a susținut că a procedat la declararea recursului în termen legal, respectiv la data de 2 decembrie 2008, în condițiile în care decizia Curții de Apel Cluj i-a fost comunicată la 14 decembrie 2008. Contestatorul arată că termenele procedurale sunt supuse dispozițiilor art. 101 alin. (1) C. proc.

civ., calculându-se pe zile libere, în timp ce dispozițiile art. 101 alin. (5) C. proc. civ. consacră instituția prorogării legale de termen. Astfel, termenul de recurs este de 15 zile libere de la comunicare și, în raport de data comunicării, acesta se împlinea în data de 30 noiembrie 2008, însă, aceasta fiind o zi de duminică, a operat prorogarea legală, iar termenul s-ar fi împlinit pe data de 1 decembrie 2008, Ziua Națională a României, de asemenea, sărbătoare legală, motiv pentru care ultima zi pentru declararea în termen legal a recursului, a fost 2 decembrie 2008. Contestatorul susține că a procedat la declararea recursului la 2 decembrie 2008, conform chitanței a Direcției Regionale de Poștă, Oficiul Poștal, Cluj Napoca, pe care susține că o atașează motivelor contestației în anulare.

În ședința publică din 4 decembrie 2009, apărătorul intimatei B.E.M.H.R.J. a învederat că aceasta a decedat, anexând copia certificatului de deces și a certificatului de calitate de moștenitor nr. x/2009 emis de B.N.P. - Asociați V.I.A. și B.C., din care reiese calitatea lui B.D.M. de legatar cu titlu particular al defunctei, legatul purtând asupra cotei de proprietate de ½ având ca obiect imobilul în legătură cu care s-a emis dispoziția contestată în baza Legii nr. 10/2001, ce a format obiectul dosarului de fond. S-a dispus introducerea în cauză a moștenitorului și citarea acestuia pentru termenul de azi, în virtutea transmisiunii de calitate procesuală decurgând din devoluțiunea succesorală.

Deși contestatorul nu a indicat temeiul juridic al contestației în anulare, Înalta Curte apreciază, în raport de motivele dezvoltate în susținerea acesteia, că s-a formulat o contestație în anulare specială, supusă dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. Textul menționat dispune în sensul că: Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Contestația în anulare specială este o cale extraordinară de atac, de retractare, iar în contextul acesteia, întrucât este vorba de un text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată extensiv, astfel că pe această cale nu pot fi valorificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural. Prin consacrarea acestui motiv de contestație în anulare specială se urmărește îndreptarea unor erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului: respingerea greșită a recursului ca tardiv declarat, anularea greșită ca netimbrat ori ca declarat de o persoană fără calitate de reprezentant, etc., aspecte pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În oricare dintre situații, pretinsa greșeală materială trebuie să se fi produs în etapa recursului soluționat prin decizia a cărei retractare se solicită prin promovarea contestației și în raport de situația existentă în dosar la data pronunțării deciziei de către instanța de recurs. Pe de altă parte, nu orice greșeală materială conduce la admiterea contestației în anulare, ci numai acele erori materiale esențiale, care au fost determinante pentru soluția instanței de recurs, astfel cum ar fi putut fi existența la dosar la momentul judecării recursului, a dovezii care să fi demonstrat declararea lui la data de 2 decembrie 2008 (astfel cum s-a susținut prin motivele contestației în anulare), dată la care în mod real se împlinea termenul de recurs, cum corect a învederat contestatorul.

Înalta Curte constatată însă, că în dosarul de recurs există dovada declarării căii de atac la data de 3 decembrie 2008, dată la care în mod legal s-a raportat instanța, potrivit art. 104 C. proc. civ., actul de procedură fiind transmis de recurent prin poștă. Deși s-a învederat în motivarea contestației în anulare că se anexează un înscris provenind de la oficiul poștal datat 2 decembrie 2008, contestatorul nu a produs o atare dovadă în cauză și, cu atât mai puțin, aceasta nu se regăsea la dosar la momentul judecării recursului. Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite cerințele presupuse de dispozițiile art. 318 C. proc. civ. (ipoteza greșelii materiale), astfel că se va respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul Primarul Municipiului Cluj Napoca, împotriva deciziei civile nr. 5584 din 14 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, azi, 12 martie 2010.