ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 408/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 408/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului penal de față, în

baza actelor dosarului constată următoarele:

Prin

sentința penală

nr. 1418

din 25 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Mureș, secția penală, s-au

dispus următoarele:

I. În baza art. 320

1

alin.

(1)-alin. (7) C. proc. pen., inculpatul C.C. a fost condamnat la pedeapsa de 3

luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și

aplicarea art. 76 lit. e) C. pen.

II. În baza art. 320

1

alin.

(1)-alin. (7) C. proc. pen., inculpatul C.C. a fost condamnat la pedeapsa de 3

luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă

continuată, prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și cu reținerea art. 74 alin. (1) lit a) C. pen. și aplicarea art. 76 lit.

e) C. pen.

III. În baza art. 320

1

alin. (1)-alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004,

a fost condamnat inculpatul C.C. la pedeapsa de 1 an și 6 închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu

reținerea art. 74 alin. (1) lit a C. pen. și aplicarea art. 76 lit. d) C. pen.

IV. În baza art. 33 lit. a) C. pen.

coroborat cu art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite cele trei

pedepse principale aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1

an și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 4 luni, pedeapsa rezultantă

finală fiind de 1 an și 10 luni închisoare.

V. În baza art. 88 C. pen. coroborat

cu art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată

durata reținerii de 24 de ore din 9 septembrie 2010, orele 19:20 și a arestării

preventive din 10 septembrie 2010 pana la data de 7 noiembrie 2010.

VI. În baza art. 81 alin. (1) și alin.

(2) C. pen. coroborat cu art. 82 alin. (1) C. pen., s-a suspendat condiționat

executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 10 luni,

redus cu durata reținerii și a arestării preventive, termen compus din durata

pedepsei rezultante (1 an și 10 luni) la care s-a adăugat un interval de timp

de 2 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost

atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. privind cauzele

de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

VII. Potrivit dispozițiilor art. 71 C.

pen., s-au interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol,

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a

fost suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate

a executării pedepsei.

VIII. În baza prevederilor art. 191

alin. (1) și alin. (4) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei

de 5.240 RON, reprezentând o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat

în cauză, (5.000 RON pentru faza de urmărire penală și 240 RON în faza de

judecată).

Pentru a pronunța această hotărâre

prima instanță a reținut următoarele:

În actul de inculpare s-a arătat, în

esență, faptul că, începând din anul 2008, inculpații C.S.R., M.S., D.D.L., B.O.R.,

L.W.M., S.B.S., M.C.M.A., C.V., B.S.Z., B.B.L., M.B., C.C. și L.M.A. s-au

constituit într-un grup infracțional organizat, săvârșind infracțiuni grave

contra patrimoniului cu scopul obținerii de importante beneficii materiale și

financiare.

Astfel, în calitate de reprezentanți

ai mai multor societăți comerciale și acționând prin persoane interpuse, au

prejudiciat bugetul consolidat al statului prin nedeclararea activității

comerciale desfășurate în cadrul societăților, sustrăgându-se de la plata impozitelor

și taxelor aferente și, de asemenea, au indus în eroare mai multe societăți de

leasing (prin încheierea unor contracte de leasing în numele societăților

controlate de membrii grupării), folosindu-se de documente contabile false, de

creșterea valorii autovehiculelor finanțate prin vânzare succesivă pe mai multe

societăți comerciale aparținând grupării sau prin obținerea unor documente de

identitate ale vehiculelor în care erau înscriși ani falși de fabricație,

neexistând intenția de a achita ratele de leasing.

În fața primei instanțe, înainte de

citirea actului de sesizare, inculpații au fost informați asupra dispozițiilor

art. 320

1

C. proc. pen.

La termenul de judecată din 18 mai

2011, inculpatul C.C. a arătat că înțelege să se prevaleze de dispozițiile

textului de lege mai sus menționat.

Având în vedere că în cauză au fost

trimiși în judecată mai mulți inculpați și că pentru soluționarea laturii

penale, cât și a celei civile, era necesară administrarea unui vast probatoriu,

pentru a da eficiență dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. care au

avut în vedere accelerarea procedurilor și scurtarea procesului în cazul

recunoașterii vinovăției, instanța a dispus disjungerea cauzei și formarea unui

nou dosar pentru soluționarea laturii civile și a laturii penale față de

inculpații: C.S.R., M.S., D.D.L., B.O.R., L.W.M., S.B.S., M.C.M.A., C.V., B.S.Z.,

B.B.L., M.B. și L.M.A.

Instanța a avut în vedere faptul că

față de inculpatul C.C. sunt îndeplinite atât condițiile formale cerute de art.

320

1

alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen. (recunoașterea săvârșirii

faptelor reținute în actul de sesizare înainte de citirea acestuia, solicitarea

ca judecata să se facă în baza actelor administrate în faza de urmărire penală,

fără solicitarea administrării altor probe), cât și condițiile de fond

prevăzute de art. 320

1

alin. (4) C. proc. pen., în sensul că din

probele administrate a rezultat că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt

suficiente date cu privire la stabilirea unei pedepse.

În opinia instanței de fond, având în

vedere că în procedura stabilită de art. 320

1

C. proc. pen.,

judecata are loc exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, instanța a avut în vedere starea de fapt expusă în rechizitoriu [și

însușită de inculpat prin declarația formulată în baza art. 320

1

alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen.], neexistând nici un alt element care să

conducă la modificarea sau la reținerea altei stări de fapt decât cea din

rechizitoriu.

În consecință, instanța a reținut că

inculpații, constituiți într-un grup infracțional organizat, începând cu anul

2008, au indus în eroare mai multe societăți de leasing financiar, acționând

coordonat, în următoarele modalități:

- cumpărarea unor autotractoare uzate

din străinătate, care erau vândute prin intermediul societăților comerciale

aparținând membrilor grupării către societățile de leasing ca mașini noi sau

aproape noi, după care acestea erau preluate de către aceștia în calitate de

utilizatori, în baza unor contracte de leasing financiar, de către alte societăți

controlate de către membrii grupării care nu mai achitau ratele și nici nu

restituiau bunurile proprietarului de drept;

- dezasamblarea autocamioanelor astfel

obținute și asamblarea pieselor pe șasiele altor autocamioane achiziționate sau

incendiate din străinătate, care erau prezentate de aceleași societăți

comerciale controlate de membrii grupării altor firme de leasing, după care

erau preluate ca utilizatori de către alte societăți controlate, la rândul lor,

de către grupul infracțional organizat, care nu achitau ratele și nu restituiau

autovehiculele către societățile de leasing;

- preluarea în leasing de către

firmele controlate de membrii grupului infracțional organizat a unor

autocamioane noi, în baza unor documente contabile (bilanțuri și balanțe analitice

purtând ștampila administrației financiare și număr de înregistrare la aceasta)

false, pentru a atesta bonitatea financiară a societăților comerciale, sau a

unor contracte de prestări servicii false care atestau în mod nereal o

activitate comercială desfășurată în cadrul acestor societăți, respectiv un

venit constant al acestora; nici pentru aceste autocamioane nu au fost achitate

ratele contractuale, iar bunurile nu au fost restituite după rezilierea

contractelor de leasing financiar;

- obținerea de către membrii grupării,

prin modalități asemănătoare, pentru folosul propriu a posesiei și folosinței

unor autoturisme de lux (marca Z1 și Z2);

Activitatea infracțională s-a realizat

cu sprijinul unui angajat al R.A.R. Mureș, inculpatul C.C. care, prin

încălcarea procedurilor legale de omologare (privind activitățile de

reînmatriculare U.E. și autentificare, respectiv recarosare a vehiculelor

avariate), a înscris în documentele emise alte date decât cele înscrise în

documentele de identitate originale ale autovehiculelor.

Ca regulă generală, în lanțul

activităților infracționale desfășurate, se stabilea la început o societate

comercială prin intermediul căreia urma ca vehiculul să fie vândut societății

de leasing sau dealer-ului auto, în situația în care societatea de leasing

condiționa achiziția unui vehicul doar de la un dealer autorizat, precum și

societatea de leasing de la care urma să se obțină finanțarea, după care se

întocmeau facturile prin care autovehiculul era vândut succesiv între societățile

conduse sau controlate de către membrii grupării;

Realizarea acestor vânzări succesive

și întocmirea documentelor aferente nu aveau alt scop decât obținerea unor

valori supraevaluate a autovehiculelor care urmau să fie finanțate de către

societățile de leasing, astfel că, după realizarea finanțării, în conturile

societăților comerciale controlate de către membrii grupării erau virate sume

mai mari decât valoarea de achiziție a autovehiculelor, diferențele de valoare

conținând întotdeauna avansul plătit de utilizator pentru încheierea

contractului de leasing.

O parte din profitul obținut în urma

acestor operațiuni era împărțit între cei implicați, iar restul era investit în

operațiuni similare viitoare.

Astfel, în legătură cu acuzațiile

aduse inculpatului C.C., prima instanță a reținut următoarea situația de fapt:

Astfel, la data de 2 iulie 2009,

numiții C.S.R., L.W.M. și S.O.S. s-au deplasat la firma C.M. KFT cu sediul în

Ungaria, de unde au achiziționat un autoturism marca Z2, culoare gri metalizat,

în numele SC A.V. SRL Târgu-Mureș, fără a avea vreo calitate la această

societate și fără implicarea administratorului de drept, inculpatul M.C.M.A.

La data de 6 iulie 2009, SC A.V. SRL a

vândut autoturismul Z2 firmei SC M.A.G. SRL Pitești, întocmind în acest sens

factura fiscală din data de 6 iulie 2009, în valoare de 181.991,46 RON.

La data de 8 iulie 2009, societatea SC

M.A.G. SRL Pitești a vândut autoturismul menționat societății de leasing U.L.C.

IFN București, întocmind în acest sens factura fiscală din data de 8 iulie 2009,

în valoare de 187.939,08 RON.

Societatea de leasing U.L.C. IFN a

achitat prin virament bancar contravaloarea autoturismului Z2, în contul SC

M.A.G. SRL Pitești, iar această societate a achitat contravaloarea

autoturismului în contul bancar al SC A.V. SRL, banii fiind ulterior folosiți

în interes personal de către membrii grupării.

În prealabil, U.L.C. IFN a încheiat

contractul de leasing financiar din 24 iunie 2009 cu SC A.V. SRL în baza căruia

această societate devenea utilizatorul autoturismului Z2 în condițiile în care,

în fapt, tot ea vânduse societății de leasing acest autoturism. Inițial,

contractul de leasing a fost semnat de către administratorul SC A.V. SRL,

inculpata L.M.A., însă după cesionarea societății la data de 1 iulie 2009,

contractul a fost resemnat de către noul administrator, inculpatul M.C.M.A.

La data de 9 iulie 2009, în baza

contractului de leasing încheiat între U.L.C. IFN București și SC A.V. SRL,

prin intermediul SC M.A.G. SRL, autoturismul a fost predat către utilizator (SC

A.V. SRL, reprezentată de către inculpații C.S.R. și L.W.M. care nu aveau nicio

calitate în societate) în mod formal în baza unui proces-verbal de

predare-primire (acesta nefiind niciodată în posesia SC M.A.G. SRL Pitești).

Ratele contractului de leasing nu au fost achitate, autoturismul Z2 rămânând în

posesia membrilor grupării (L.W.M.) care s-au folosit de aceasta.

Ulterior achiziționării, în data de 3

iulie 2009, a fost întocmită factura fiscală în baza căreia SC A.V. SRL Târgu-Mureș

a vândut autoturismul persoanei fizice P.F.M., cu suma de 181.991,46 RON.

Ulterior acestei vânzări, de

înmatricularea autoturismului pe numele noului proprietar s-a ocupat numitul L.W.M.,

pentru obținerea talonului și a cărții de identitate a autovehiculului acesta prezentând

pe lângă actul de identitate al numitei P.F.M., obținut cu acordul acesteia,

documente de proprietate fictive (factura fiscală și chitanță) întocmite de

către L.W.M.

Potrivit declarației inculpatului L.W.M.,

administrator în fapt al SC A.V. SRL, rezultă că acesta, împreună cu C.S.R., a

hotărât să achiziționeze din Ungaria acest autoturism cu scopul de a-l finanța

ulterior, în mod fictiv, prin intermediul unei societăți de leasing.

Inițial, achiziția din Ungaria trebuia

să se facă prin intermediul SC D. SRL, administrator S.O.S. (prin intermediul

căreia grupul infracțional a încheiat și alte contracte de leasing

frauduloase), aspect care reiese din factura proformă din 18 iunie 2009

întocmită de SC D. SRL., pentru SC M.A.G. SRL. Pe parcurs, tranzacția s-a făcut

fără intermedierea SC D. SRL, după ce reprezentanții SC M.A.G. SRL au fost

asigurați de bonitatea reprezentanților SC A.V. SRL, motiv pentru care la

încheierea tranzacției, SC D. SRL a primit un comision de la SC M.A.G. SRL. Mai

mult, S.O.S. a intermediat și cumpărarea din Ungaria a autoturismului Z2 de

către C.S.R. și L.W.M.

Atât inculpatul C.S.R., cât și

inculpatul L.W.M. au arătat că, în înțelegere cu S.O.S., au stabilit atât

mașina ce urmează a fi achiziționată, cât și circuitul pe care aceasta îl va

parcurge, după care toți trei s-au întâlnit la Arad, de unde au scos din bancă

contravaloarea în euro a acestei mașini, apoi s-au deplasat în Ungaria, unde au

achitat-o. Factura de achiziție a autoturismului, precum și cea de vânzare a

acestuia către SC M.A.G. SRL, a fost semnată de L.W.M. În urma intermedierii

realizată de S.O.S., a fost semnat contractul de leasing, inițial de L.M.A.,

iar ulterior de M.C.M.A., după care a fost achitat avansul printr-un virament

semnat de către L.W.M. din contul SC A.V. SRL, din bani obținuți din finanțări

similare anterioare. Acest ultim contract de leasing a fost semnat la Târgu-Mureș

de M.C.M.A., scanat și transmis prin mail, precum și prin curier. Conform

inculpatului L.W.M., M.C.M.A. ar fi trebuit să fie recompensat de către C.S.R.

pentru ajutorul dat, însă, în final, nu a primit suma de bani promisă. În

schimb, pentru intermedierea făcută, S.O.S. ar fi primit suma de 1.500 euro.

În ceea ce privește vânzarea fictivă a

autoturismului către P.F.M., atât C.S.R. cât și L.W.M. arată că ideea le-a

venit ulterior încheierii contractului de leasing, nefiind premeditată, ea

reprezentând consecința faptului că nici dealerul auto și nici societatea de

leasing nu le-au cerut inițial cartea de identitate a vehiculului, astfel

încât, profitând de această situație, cei doi au avut ideea de a-și însuși

autoturismul prin vânzarea lui fictivă și înmatricularea pe o persoană fizică.

Tot din declarația inculpatului L.W.M.

a rezultat că el este cel care a întocmit factura fiscală și chitanța aferente

vânzării mașinii către P.F.M., în schimbul semnării fictive a facturii aceasta

primind suma de 1.000 euro de la L.W.M., fără a intra vreodată în posesia

mașinii. De asemenea, L.W.M. a confirmat și faptul că a fost împreună cu C.S.R.

și M.C.M.A. la SC M.A.G. SRL, la Pitești, pentru încheierea formalităților de

leasing, unde le-au creat impresia reprezentanților SC M.A.G. SRL că el și C.S.R.

sunt reprezentanții SC A.V. SRL.

Când reprezentanții SC M.A.G. SRL și

ai societății de leasing au aflat că autoturismul fusese înstrăinat anterior și

unei alte persoane, au luat legătura cu S.O.S. și cu C.S.R. în vederea

recuperării sumelor de bani plătite în baza contractului de leasing și a

autoturismului, fără însă a reuși.

L.W.M. a fost și cel care a accidentat

autoturismul în luna august 2009 și a valorificat asigurarea CASCO, în numele

numitei P.F.M., obținând de la firma de asigurări suma de 110.000 RON.

Conform documentelor existente la

dosar, a rezultat că inculpatul C.C., angajat al R.A.R. Mureș, a întocmit și

semnat cartea de identitate a autoturismului Z2, la prima înmatriculare pe

numele titularului P.F.M., la data de 17 iulie 2009.

La data de 17 mai 2010, autoturismul

în cauză a fost identificat în curtea unei locuințe situate în comuna C., județul

Mureș, accidentat, nefiind în stare de funcționare, fiind lăsat la această

locație de L.W.M., pentru reparații.

S-a mai stabilit că U.L.C. IFN

București a refacturat autoturismul către SC M.A.G. SRL, recuperându-și astfel

prejudiciul, care s-a transferat astfel pe SC M.A.G. SRL.

Inculpatul S.B.S., care s-a aflat și

el la Arad împreună cu persoanele sus menționate în momentul în care s-au scos

banii și s-au purtat discuțiile legate de finanțarea autoturismului, a

confirmat faptul că S.O.S., prin relațiile sale, a ajutat atât la

achiziționarea autoturismului din Ungaria, cât și la finanțarea ulterioară a

acestuia de către societatea de leasing.

La data de 2 iulie 2009, membrii

grupării, respectiv C.S.R., L.W.M., precum și S.O.S. s-au deplasat la firma C.M.

KFT cu sediul în Ungaria, de unde au achiziționat un autoturism marca Z2, în

numele SC A.V. SRL Târgu-Mureș, fără a avea vreo calitate la această societate

și fără implicarea administratorului de drept, M.C.M.A.

La data de 6 iulie 2009, SC A.V. SRL a

vândut autoturismul Z2 firmei SC M.A.G. SRL Pitești, întocmind în acest sens

factura fiscală din 6 iulie 2009, în valoare de 171.852,66 RON.

La data de 8 iulie 2009, societatea SC

M.A.G. SRL Pitești a vândut autoturismul menționat societății de leasing U.L.C.

IFN București, întocmind în acest sens factura fiscală din data de 8 iulie 2009,

în valoare de 177.752,68 RON.

Societatea de leasing U.L.C. IFN a

achitat prin virament bancar contravaloarea autoturismului Z2, în contul SC

M.A.G. SRL Pitești, iar această societate a achitat contravaloarea

autoturismului în contul bancar al SC A.V. SRL, banii fiind folosiți în interes

personal de membrii grupării. În prealabil, U.L.C. IFN, a încheiat contractul

de leasing financiar din 24 iunie 2009 cu SC A.V. SRL în baza căruia această

societate devenea utilizatorul autoturismului Z2 în condițiile în care tot ea

vânduse societății de leasing acest autoturism. Inițial, contractul de leasing

a fost semnat de către administratorul SC A.V. SRL, L.M.A., însă după

cesionarea societății la data de 1 iulie 2009, contractul a fost resemnat de

către noul administrator, M.C.M.A.

La data de 9 iulie 2009, în baza

contractului de leasing încheiat între U.L.C. IFN București și SC A.V. SRL,

prin intermediul SC M.A.G. SRL, autoturismul a fost predat către utilizator (SC

A.V. SRL, reprezentată de către inculpații C.S.R. și L.W.M. care însă nu aveau

nicio calitate în societate) în mod formal în baza unui proces-verbal de

predare-primire (acesta nefiind niciodată în posesia SC M.A.G. SRL Pitești).

Ratele contractului de leasing nu au fost achitate, autoturismul Z2 rămânând în

posesia membrilor grupării (C.S.R.) care s-au folosit de aceasta.

Ulterior achiziționării, la data de 3

iulie 2009, a fost întocmită factura fiscală cu același în baza căreia SC A.V.

SRL Târgu-Mureș a vândut autoturismul persoanei fizice C.V., cu suma de

171.852,66 RON.

Autovehiculul a fost înmatriculat de C.V.

pe numele său, utilizând cartea de identitate și talonul autoturismului și

documentele de transfer al proprietății întocmite în mod fictiv de către

inculpații L.W.M. (factura fiscală) și C.S.R. (chitanța).

Din declarația inculpatului L.W.M.,

administrator în fapt al SC A.V. SRL, a rezultat că, împreună cu C.S.R. a

hotărât să achiziționeze din Ungaria acest autoturism cu scopul de al finanța

ulterior în mod fictiv, prin intermediul unei firme de leasing. Inițial,

achiziția din Ungaria trebuia să se facă prin intermediul SC D. SRL.,

administrator S.O.S. (prin intermediul căreia grupul infracțional a încheiat și

alte contracte de leasing frauduloase), aspect care reiese din factura proformă

din 18 iunie 2009 întocmită de SC D. SRL., pentru SC M.A.G. SRL. Pe parcurs

tranzacția s-a făcut fără intermedierea SC D. SRL, după ce reprezentanții SC

M.A.G. SRL au fost asigurați de bonitatea reprezentanților SC A.V. SRL, motiv

pentru care la încheierea tranzacției, SC D. SRL a primit un comision de la SC

M.A.G. SRL. Mai mult, S.O.S. a intermediat și cumpărarea din Ungaria a

autoturismului Z2 de către C.S.R. și L.W.M.

Atât inculpatul C.S.R., cât și

coinculpatul L.W.M. au arătat că, în înțelegere cu S.O.S., au stabilit atât

mașina ce urma a fi achiziționată, cât și circuitul pe care aceasta îl va

parcurge, după care toți trei s-au întâlnit la Arad, de unde au scos din bancă

contravaloarea în euro a acestei mașini și s-au deplasat în Ungaria unde au

achitat-o. Factura de achiziție a autoturismului, precum și cea de vânzare a

acestuia către SC M.A.G. SRL, a fost semnată de L.W.M. În urma intermedierii

realizată de S.O.S., a fost semnat contractul de leasing, inițial de către L.M.A.,

iar ulterior, de către M.C.M.A., după care a fost achitat avansul printr-un

virament semnat de L.W.M. din contul SC A.V. SRL, din bani obținuți din

finanțări similare anterioare. Acest ultim contract de leasing a fost semnat la

Târgu-Mureș de M.C.M.A., scanat și transmis prin mail, precum și prin curier.

Conform inculpatului L.W.M., M.C.M.A. ar fi trebuit să fie recompensat de către

C.S.R. pentru ajutorul dat, însă, în final, nu a primit suma de bani promisă. În

schimb, pentru intermedierea făcută, S.O.S. ar fi primit suma de 1.500 euro.

În ceea ce privește vânzarea fictivă a

autoturismului către inculpatul C.V., atât C.S.R., cât și L.W.M. a arătat că

ideea le-a venit ulterior încheierii contractului de leasing, nefiind

premeditată, ea reprezentând consecința faptului că, nici dealerul auto și nici

societatea de leasing nu le-au cerut inițial cartea de identitate a

vehiculului, astfel încât, profitând de această situație, cei doi au avut ideea

de a-și însuși autoturismul prin vânzarea lui fictivă și înmatricularea pe o

persoană fizică.

Tot din declarația inculpatului L.W.M.

a rezultat că el era cel care a întocmit factura fiscală, iar chitanța aferentă

vânzării mașinii către C.V. a fost întocmită de către C.S.R.

De asemenea, L.W.M. a confirmat și

faptul că a fost împreună cu C.S.R. și M.C.M.A. la sediul SC M.A.G. SRL din

Pitești, pentru încheierea formalităților de leasing, unde le-au creat impresia

reprezentanților SC M.A.G. SRL că el cu C.S.R. sunt reprezentanții SC A.V. SRL.

Când reprezentanții SC M.A.G. SRL și

ai societății de leasing au aflat că autoturismul fusese înstrăinat anterior și

unei alte persoane, au luat legătura cu S.O.S. și cu C.S.R. în vederea

recuperării sumelor de bani plătite în baza contractului de leasing și a

autoturismului, însă nu au reușit.

Din verificările efectuate s-a

stabilit ca, la 22 septembrie 2009, martorul D.M., în calitate de reprezentant

al SC M.A.G. SRL Pitești, s-a deplasat în localitatea C.C.C., județul Mureș,

unde s-a întâlnit cu C.V., în vederea recuperării autoturismului Z2. C.V. a

declarat că a achiziționat acest autoturism de la inculpatul C.S.R., cu care

este prieten și că va preda aceasta proprietarilor de drept, dacă va recupera o

sumă de bani pe care a dat-o lui C.S.R. La fața locului a venit și C.S.R.,

care, în prezența reprezentanților SC M.A.G. SRL Pitești, a menționat că nu

dorește să aibă probleme, a plâns și a promis inculpatului C.V. că îi v-a

restitui suma de bani primită de la acesta. Pentru recuperarea autoturismului Z2,

reprezentanții SC M.A.G. SRL Pitești au încheiat cu C.V. un contract de

vânzare-cumpărare formal, datat 22 septembrie 2009, prin care o persoana fizică

menționată a vândut societății comerciale din Pitești autoturismul Z2, cu suma

de 250 euro. La data de 16 octombrie 2009, C.V. a radiat din circulație

autoturismul de pe numele său.

În urma unor discuții purtate între

reprezentanții firmei de leasing și C.V., acesta din urmă a fost de acord să

predea autoturismul Z2 către SC M.A.G. SRL Pitești, în vederea recuperării

prejudiciului cauzat, prin înșelarea societății de leasing.

Cu ocazia declarației date în cursul

urmăririi penale, inculpatul C.V. a infirmat faptul că ar fi primit acest

autoturism în contul unei datorii pe care C.S.R. ar fi avut-o față de el,

precizând faptul că a fost de acord să achiziționeze în mod fictiv mașina și să

o înmatriculeze pe numele său, fără să o plătească și fără să intre efectiv în

posesia ei, din prietenie pentru C.S.R., care l-a rugat în acest sens,

spunându-i că mașina este proprietatea sa, și nu dorește ca în urma partajului

cu soția sa, să-i revină acesteia. Totuși, s-a reținut faptul că, factura de

achiziție a autoturismului primită de C.V., și pe care acesta a utilizat-o în

procesul de înmatriculare a acesteia, era emisă de o societatea comercială și

nu de C.S.R., astfel încât acesta a cunoscut faptul că mașina nu era

proprietatea lui C.S.R. și că nu se punea problema partajului cu privire la ea.

S-a reținut că numitul C.V. l-a ajutat pe inculpatul C.S.R., în cunoștință de

cauză, în contextul unei colaborări între cele două persoane, colaborare care

s-a extins în activități infracționale de genul celor care formează obiectul

prezentei cauze.

Conform documentelor existente la

dosar, a rezultat că inculpatul C.C., angajat al R.A.R. Mureș, a întocmit și

semnat cartea de identitate a autoturismului Z2, la prima înmatriculare pe

numele titularului C.V.

Din transcrierile înregistrărilor de

convorbiri efectuate de B.C.C.O. Târgu-Mureș, S.O.S., a rezultat că inculpatul C.S.R.

s-a ocupat personal de încheierea contractelor de leasing pentru cele două

autoturisme Z2 în numele SC A.V. SRL, deținea actele acestor autoturisme și a

realizat intermedierea vânzării celor două autoturisme prin intermediul SC D.

SRL către SC M.A.G. SRL.

S-a mai stabilit că U.L.C. IFN

București a refacturat autoturismul către SC M.A.G. SRL, recuperându-și astfel

prejudiciul, care s-a transferat astfel pe SC M.A.G. SRL.

Fictivitatea vânzărilor de către SC

A.V. SRL. a celor două autoturisme marca Z3, respectiv Z4 către persoanele

fizice C.V. (în baza facturii din 5 iulie 2009) și P.F.M. (în baza facturii din

3 iulie 2009) a rezultat și din faptul că prima factură avea un număr mai mic

decât cea de a doua, emisă la o dată ulterioară.

Urmare adresei B.C.C.O. Târgu-Mureș

din data de 6 mai 2010, SC B.C.R.L. SA a comunicat prin adresa din data de 14

iunie 2010 faptul că societatea de leasing a încheiat cu SC P.P.C.B. SRL Târgu-Mureș

contractul de leasing la data de 26 mai 2009, cu privire la autovehicul Z5, ca

urmare a cererii de finanțare depuse de către brokerul V.A.F.

Cererea inițială a avut ca obiect un

autocamion Z6, ulterior SC P.P.C.B. SRL solicitând schimbarea finanțării pentru

un autovehicul marca Z5, an de fabricație 2006, fapt pentru care între cele două

societăți a fost încheiat actul adițional din data de 11 iunie 2009, contractul

de leasing fiind semnat la Agenția Târgu-Mureș, iar actul adițional la Agenția

Constanța.

În legătură cu acest autovehiculul

finanțat, SC B.C.R.L. SA a comunicat faptul că nu a fost înmatriculat din lipsa

unor documente care nu au fost puse la dispoziție de către SC P.P.C.B. SRL,

respectiv copie R.C.A., copie C.U.I., fișa de înmatriculare vizată de

Administrația Financiară Mureș, factură externă etc. Conform documentelor puse

la dispoziție de societatea de leasing a mai rezultat că toate documentele au

fost încheiate cu administratorul S.B.S. În baza contractului de leasing

menționat a fost efectuată o singură plată după care contractual a fost

reziliat, fără ca autovehiculul Z5 finanțat să fie returnat societății de

leasing, neputând fi identificat de către proprietarii de drept.

Din verificările efectuate la R.A.R.

Mureș în data de 19 mai 2010 și din documentele puse la dispoziție de aceeași

instituție, a rezultat că autoutilitara basculantă Z5, apărea în evidențele

R.A.R. Mureș ca fiind fabricat în anul 2006. Acest fapt nu corespundea cu actul

de identitate englez care a fost prezentat la această instituție, deoarece în

acest act autobasculanta apărea ca fiind fabricată în anul 2001. Conform

documentelor ridicate în original de organele de poliție, a rezultat că

autoutilitara menționată a fost prezentată la R.A.R. Mureș de inculpatul B.O.R.,

iar documentele au fost întocmite din partea R.A.R. Mureș de inculpatul C.C.,

angajatul acestei instituții. A fost ridicat de la numitul P.M., șeful R.A.R.

Mureș, un suport magnetic conținând pozele efectuate cu ocazia prezentării

autoutilitarei la această instituție, pentru identificare.

Anul de fabricație al autoutilitarei Z5

a fost modificat din 2001 în anul 2006 cu scopul de a putea fi obținută

finanțarea prin intermediul unei firme de leasing, lucru care nu ar fi fost

posibil fără participația angajatului R.A.R. Mureș, C.C. Acesta a atestat în

mod fictiv că anul de fabricație este 2006, încălcându-și astfel atribuțiile de

serviciu și prin aceasta realizând un folos pentru membrii grupării coordonate

de C.S.R. Autoutilitara a fost prezentată la R.A.R. Mureș de B.O.R. în luna

decembrie 2008.

De altfel, cu ocazia percheziției

efectuate la data de 16 octombrie 2009 asupra autovehiculului condus de M.S. și

în care se aflau documente și bunuri luate de la locuința lui C.S.R., a fost

identificat în original, documentul de identitate englez, din care a rezultat,

de asemenea, că anul de fabricație era 2001. Faptul că aceste acte au fost

identificate asupra lui M.S. și că proveneau de la locuința lui C.S.R., au

indicat implicarea acestora în încheierea frauduloasă a contractului de

leasing.

Din verificări s-a stabilit că

basculanta Z5 a fost cumpărată de către SC E.A. SRL din Anglia, în data de 24

noiembrie 2008, vândută persoanei fizice M.L. în data de 25 octombrie 2008 cu

suma de 140.000 RON. Acesta a vândut-o la SC A.V. SRL la data de 21 iulie 2009

cu suma de 148.750 RON care, a revândut-o către SC D. SRL la data de 25 iunie 2009

în vederea finanțării prin leasing. Pentru aceasta, SC D. SRL a vândut-o la SC

A.A.L. SRL din Arad, societate agreată de firma de leasing la data de 26 iunie 2009

care a vândut mașina la firma de leasing SC B.C.R.L. SA și care a finanțat-o

pentru utilizator SC P.P.C.B. SRL.

Inculpatul C.S.R. a confirmat faptul

că înțelegerea inițială era legată de finanțarea unui autocamion Z6 aflat în

posesia sa, dar întrucât L.W.M. urma să plătească avansul pentru încheierea

contractului de leasing, autocamionul a fost lăsat în garanția acestuia, iar

ulterior, L.W.M. l-a lăsat în garanție unei alte persoane, motiv pentru care

contractul de leasing, astfel cum a fost încheiat el inițial, nu a putut fi

onorat datorită lipsei obiectului acestuia. Pentru aceste motive s-a încheiat

actul adițional la contractul de leasing, obiectul contractului fiind înlocuit

cu un altul, respectiv cu o basculantă Z5.

În legătură cu unele dintre facturile

succesive cu privire la acest vehicul, respectiv la cele privind

vânzarea către/și de la M.L., același

inculpat a precizat faptul că aceste facturi au fost făcute în

scopul garantării unei datorii pe care

el o avea față de acest învinuit, care nu a avut nici o implicație și nici o

cunoștință despre utilizarea basculantei în inducerea în eroare a societății de

leasing. Doar după finanțarea basculantei și virarea banilor în contul SC A.V.

SRL, L.W.M., la cererea inculpatului C.S.R. a transferat în contul lui M.L.

suma de bani în discuție.

Inculpatul C.S.R. a mai arătat că

avansul pentru încheierea contractului de leasing a fost achitat de L.W.M. din

sume de bani virate în contul SC A.V. SRL, din finanțări similare anterioare,

iar după ce societatea de leasing a achitat contravaloarea basculantei,

profitul obținut a fost împărțit între el și L.W.M., prin plata datoriei

personale către M.L., plus o sumă relativ mică de bani, respectiv prin

recuperarea avansului plus a unui comision.

Așa cum s-a reținut cu ocazia

începerii urmăririi penale, din declarația aceluiași inculpat a rezultat că S.O.S.

era cel care a intermediat activitățile derulate cu dealer-ul auto și cu

societatea de leasing și că la cererea sa B.O.R. a rezolvat la R.A.R. cu

ajutorul inculpatului C.C., întinerirea basculantei. Din aceeași declarație, a

mai rezultat faptul că basculanta Z5 a fost dezasamblată de către inculpatul C.S.R.,

pentru a nu putea fi identificată de către societatea de leasing, piesele

componente fiind vândute la fier vechi.

Aceeași stare de fapt a fost

confirmată și de către L.W.M., care a mai precizat că, de încheierea

contractului de leasing s-a ocupat C.S.R., care ar fi rezolvat cu societatea de

leasing supraevaluarea autobasculantei care era într-o stare foarte proastă de

funcționare, și care nu ar fi transmis acesteia cartea de identitate

englezească a autovehiculului, în care era menționat anul 2001 ca an de

fabricație al acestuia și nu anul 2006 trecut în actul similar românesc de

inginerul RAR, C.C.

Din declarațiile numitului S.B.S. și

ale martorului S.O.S. a rezultat că toate operațiunile prezentate au fost

coordonate de C.S.R., care i-a pus la dispoziție numitului S.O.S. toate

documentele societăților comerciale SC P.P.C.B. SRL, respectiv SC A.V. SRL în

vederea întocmirii contractului de leasing, S.B.S. fiind cel care a semnat

aceste documente la indicațiile lui C.S.R.

De asemenea, conform declarației

administratorului utilizatorului, a rezultat că inculpatul C.S.R. s-a ocupat de

toate formalitățile de finanțare, documentele aparținând SC P.P.C.B. SRL

aflându-se în posesia sa, el semnând contractul de leasing la locuința sa, iar

actul adițional semnându-l la Constanța. Conform protocolului de recepție, a

rezultat că acest autovehicul a fost predat lui S.B.S., însă din declarația

acestuia a rezultat că acest autovehicul a rămas tot timpul în posesia

inculpatului C.S.R., conform înțelegerii inițiale între cei doi.

Deși era administrator la SC P.P.C.B.

SRL, S.B.S. nu a putut oferi relații despre situația autoutilitarei, acesta

infirmând faptul că ar fi avut cunoștință despre întinerirea la R.A.R.,

precizând de asemenea, că nu a văzut actele mașinii și că nu știa dacă au fost

achitate ratele contractului de leasing, deși contractul era încheiat de

societatea al cărei administrator era.

Întinerirea basculantei la R.A.R. a

fost confirmată de inculpații B.O.R. și C.C., fiind vorba despre unul dintre

actele materiale de același gen, săvârșite la cererea lui C.S.R., în baza

înțelegerii prealabile avute între inculpații B.O.R. și C.C.

Din actele premergătoare efectuate și

declarațiile martorei L.O. a rezultat că, în anul 2009, L.W.M. i-a solicitat o

sumă de bani pentru a o împrumuta inculpatului C.S.R., lucru cu care aceasta a

fost de acord.

Pentru recuperarea acestei sume, a

stabilit cu soacra sa că este necesar ca aceasta să încheie un contract de

leasing pe societatea ei, SC G. SRL, pentru un cap tractor cu remorcă, actele

urmând să fie întocmite de C.S.R., care urma să se ocupe și de găsirea

autovehiculului. După începerea urmăririi penale, L.W.M. a precizat că pentru a

recupera datoriile pe care C.S.R. le avea față de el, a stabilit cu acesta să

rezolve încheierea unui contract de leasing pe societatea soacrei sale,

vehiculul urmând a fi folosit de către L.W.M. și achitat de către C.S.R.

Astfel, în baza acestei înțelegeri, și convinsă fiind de către ginerele ei, la

data de 30 iunie 2009, martora L.O. s-a deplasat la U.L.C. IFN Agenția Târgu-Mureș,

împreună cu L.W.M., unde a semnat contractul de leasing din 30 iunie 2009, prin

care a fost finanțată pe societatea menționată un autovehicul marca Z1, a lăsat

la societate o copie după cartea de identitate, fără a mai semna alte documente

în acest sens.

Din declarația martorei L.O. a

rezultat că la societatea de leasing i s-a spus că autovehiculul este de

culoare albă, an de fabricație 2009, fără a mai cunoaște alte date despre

această mașină. După semnarea contractului de leasing (conform căruia vehiculul

are culoare albă), administratorul SC G. SRL nu a mai primit mașina finanțată,

iar în luna decembrie 2009, martora L.O. a fost căutată acasă de reprezentanții

firmei de leasing care i-au adus la cunoștință faptul că nu au fost achitate

ratele de leasing și că autovehiculul finanțat nu a fost retumat. Cu această

ocazie, martora a ripostat, spunând că nu a primit niciodată mașina și că nu a

semnat pentru recepția acesteia, solicitând să i se prezinte originalul

procesului verbal de recepție, fapt ce nu s-a întâmplat.

Din verificările efectuate la R.A.R.

Mureș la data de 19 mai 2010, și din documentele puse la dispoziție de aceeași

instituție, a rezultat că autoutilitara cap tractor, marca Z6, apărea în

evidențele R.A.R. Mureș ca fiind fabricată în anul 2007, corespunzând cu actul

de identitate german prezentat la această instituție. Conform documentelor

ridicate în original de organele de poliție, a rezultat că autoutilitara

menționată a fost prezentată la R.A.R. Mureș de M.C.M.A., la data de 7

noiembrie 2009 (deci ulterior încheierii contractului de leasing, când mașina

trebuia să fie în posesia SC G. SRL) iar documentele au fost întocmite din

partea R.A.R. Mureș de inculpatul C.C. (din declarația lui M.C.M.A. a rezultat

că nu el a dus această mașină la R.A.R.).

A fost ridicat de la numitul P.M.,

șeful R.A.R. Mureș, un suport magnetic conținând pozele efectuate cu ocazia

prezentării autoutilitarei la această instituție, pentru identificare.

Din facturile identificate s-a mai

stabilit că autoutilitara cap tractor marca Z6 a fost achiziționată de SC

P.P.C.B. SRL, din Germania, la data de 22 iunie 2009, cu suma de 8.000 euro

(factura externă având mențiunea că vehiculul este distrus prin incendiere), a

fost adusă în România la data de 21 august 2009 (ulterior încheierii

contractului de leasing) de către transportatorul SC S.M.T. SRL Târgu-Mureș,

descărcată pe str. M., în stare de avariere prin incendiere (fapt ce rezultă

atât din documentele de transport, cât și din declarația transportatorului S.M.).

Ulterior, autocamionul a fost vândut SC A.V. SRL, la data de 22 iunie 2009, cu

suma de 232.000 RON (aproximativ 60.000 euro), apoi vândut de SC A.V. SRL la SC

D. SRL la data de 30 iunie 2009 cu suma de 316.702 RON, care l-a vândut la SC

P.C. SRL Timișoara la data de 2 iulie 2009 cu suma de 321.737 RON, care l-a

vândut la U.L.C. IFN la data de 1 iulie 2009 cu suma de 326.771,46 RON. Suma de

bani plătită de U.L.C. IFN a fost virată succesiv în conturile SC P.C. SRL, SC

D. SRL și apoi SC A.V. SRL.

De altfel, cu ocazia percheziției

efectuate la data de 16 octombrie 2009 asupra autovehiculului condus de M.S. și

în care se aflau documente și bunuri luate de la locuința lui C.S.R., au fost

identificate, în original, documentele de identitate germane al vehiculului,

factura de proveniență și cartea de identitate eliberată de C.C. Faptul că

aceste acte au fost identificate asupra lui M.S. și că provin de la locuința

lui C.S.R., au indicat implicarea acestora în încheierea frauduloasă a

contractului de leasing.

În baza contractului de leasing,

utilizatorul SC G. SRL a virat în contul U.L.C. IFN, în data de 1 iulie 2009

suma de 75.392,10 RON, ca și plată la contractul de leasing după ce, în aceeași

zi, a primit de la SC A.V. SRL suma de 75.400 RON, fără a exista justificare

legală pentru această plată.

Deși existau discrepanțe între

declarațiile celor implicați în această activitate infracțională cu privire la

inițiativa finanțării acestui autocamion pe SC G. SRL, cert era însă că de

această activitate s-au ocupat inculpatul C.S.R. și L.W.M. Deopotrivă cert era

și faptul că nu s-au confirmat declarațiile inițiale, conform cărora martora L.O.

l-ar fi împrumutat prin intermediul lui L.W.M., pe C.S.R., și că încheierea

contractului de leasing ar fi fost determinată de plata acestui contract.

Existau discrepanțe, de asemenea, și între declarațiile celor doi și cu privire

la faptul că înțelegerea viza finanțarea unui autocamion pe care C.S.R. îl

deținea deja, și pe care L.W.M. urma să-l folosească, avansul și ratele urmând

a fi achitate de C.S.R. în contul datoriei preexistente între cei doi. Din

documentele de leasing a rezultat însă că finanțarea s-a obținut pentru o

mașină nouă, finanțare obținută înainte ca autocamionul să fie achiziționat din

străinătate, fapt confirmat și de inculpatul C.S.R.

Tot acesta a mai precizat și faptul că

S.O.S. a fost cel care a purtat discuțiile inițiale cu dealer-ul auto SC P.C.

SRL Timișoara și cu societatea de leasing U.L.C. IFN, acceptând ca autocamionul

să treacă, doar în bază de factură prin SC D. SRL, că în urma finanțării s-a

obținut un profit de aproximativ 40.000 euro, bani scoși de L.W.M. din contul SC

A.V. SRL și împărțiți de cei doi în mod egal. Același inculpat a confirmat

faptul că avansul plătit de SC G. SRL pentru încheierea contractului de leasing

a provenit dintr-un virament făcut din contul SC A.V. SRL, în urma unei

dispoziții de plată dată la Banca U. Deva, și că după finanțare a fost finanțat

autocamionul din străinătate cu suma de 8.000 euro, mașina fiind incendiată,

motiv pentru care, pentru încheierea contractului de leasing, S.O.S. a transmis

dealer-ului auto SC P.C. SRL Timișoara, o poză a unui alt autocamion și o

factură privind un autocamion nou.

Inculpatul C.S.R. a mai arătat, în

declarația sa faptul că pentru a putea fi prezentată la R.A.R., inculpații B.O.R.

și M.S., au asamblat la cererea sa, pe șasiul autocamionului incendiat,

componente de pe o altă mașină, inclusiv o cabină de culoare verde ce a fost

apoi vopsită în alb pentru a corespunde datelor privind autocamionul cu seria

șasiu ce a fost prezentată la R.A.R. Ulterior, aceste componente au fost

dezasamblate, iar mașina inițială a fost vândută la fier vechi.

L.W.M. a arătat faptul că soacra sa

credea că autocamionul urmează să fie folosit de el, în numele SC G. SRL;

totodată, a confirmat implicarea lui S.O.S. și faptul că plata pentru mașină

s-a făcut înainte de achitarea avansului. A negat însă că a avut un profit în urma

acestei activități, precizând faptul că banii au intrat în conturile SC

P.P.C.B. SRL și că el nu a primit nimic din aceștia. A mai arătat că i-a cerut

lui C.S.R. mașina pentru a o folosi, fiind refuzat însă pe motivul că-i

schimbase seria de pe șasiu și că o pregătea pentru o altă finanțare.

În ceea ce privește implicarea sa, S.B.S.

a contestat că ar fi semnat în numele SC P.P.C.B. SRL contractul de achiziție

al autocamionului, precum și factura de vânzare a acestuia către SC A.V. SRL,

precizând faptul că, posibil că acestea au fost semnate de către C.S.R. care

avea și cele două ștampile ale SC P.P.C.B. SRL. Totuși, a confirmat faptul că

avansul a fost achitat din bani proveniți din contul SC A.V. SRL, transferul

fâcându-se de la Banca U. Deva.

Rolul jucat de L.W.M. în activitatea

frauduloasă, contestat de acesta, a fost subliniat însă de inculpatul B.O.R.

care a declarat că a plătit în Germania autocamionul incendiat la indicațiile

și din banii dați de L.W.M. și că, tot la indicațiile acestuia, i-a solicitat

vânzătorului german să întocmească factura de vânzare către SC P.P.C.B. SRL. De

asemenea, tot la cererea lui L.W.M., care era însoțit de C.S.R., a montat pe

șasiul autocamionului incendiat componente de la un autocamion verde, primind

pentru ajutorul dat, tot de la L.W.M., suma de 4.000 RON. Faptul că L.W.M.

cunoștea date despre activitatea anterioară la R.A.R. a inculpatului B.O.R., a

rezultat din împrejurarea că i-ar fi cerut acestuia să obțină de la R.A.R. o

întinerire a autocamionului din 2007, în 2008, intervenția fiind făcută, însă

fără un rezultat concret.

Din declarația martorei L.O.,

administrator la SC G. SRL, a rezultat că mașina nu a intrat în posesia ei

niciodată, astfel încât nu știe unde se află.

Conform declarației lui S.O.S., acesta

a primit de la C.S.R., în numele SC G. SRL, documentele necesare întocmirii

leasingului pentru mașină, pe care le-a trimis firmei de leasing în vederea

încheierii contractului de leasing pentru utilizator SC G. SRL, fără a vedea

vehiculul.

Mai mult, din declarația acestuia și

din extrasul de cont al SC A.V. SRL, a rezultat că, la data de 3 iulie 2009 și

10 iulie 2009, a primit în contul personal suma totală de 39.660,90 RON, de la SC

A.V. SRL, cu justificarea restituirii împrumutului, deși nu exista nici o relație

comercială care să justifice această plată. S.O.S. a susținut că suma de bani

reprezenta o plată de mulțumire pentru ajutorul pe care l-a dat lui C.S.R.

Verificările au stabilit că suma de bani provine din plata făcută de firma de

leasing U.L.C. IFN pentru auto Z6.

Starea de fapt prezentată a condus la

ideea că a fost încheiat contractul de leasing din 30 iunie 2009 doar cu scopul

de a fi înșelată firma de leasing (contractul având ca obiect un vehicul

incendiat la data încheierii contractului) membrii grupării, cu ajutorului lui S.O.S.,

prin intermediul SC A.V. SRL, obținând în mod ilegal suma de bani plătită de

firma de leasing în condițiile prezentate, dar și folosința auto Z6, care nu a

putut fi identificat fizic. Contractul de leasing a fost încheiat în mod fictiv

doar cu scopul de a se asigura plata banilor de către firma de leasing,

utilizatorul nerespectând clauzele contractuale în ceea ce privește plățile,

mai puțin avansul plătit, care s-a făcut tot din banii virați de SC A.V. SRL

(fostul proprietar).

Instanța a reținut existența unei „slăbiciuni”

din partea firmei de leasing care a acceptat încheierea contractului de leasing

fără a avea cartea de identitate a mașinii, carte care a fost obținută doar în

luna noiembrie 2009, conform documentației R.A.R. Urmare adresei B.C.C.O. Târgu-Mureș

din data de 6 mai 2010, U.L.C. IFN a comunicat faptul că pentru contractul de

leasing din data de 1 iulie 2009, încheiat cu utilizatorul SC G.T. SRL C.C.C.,

județul Mureș, reprezentată prin administrator C.V., s-a constituit parte

civilă cu suma de 70.469 euro, reprezentând 46.930,50 euro valoare rămasă de

finanțat și 12.454,31 euro TVA, aferent prețului de achiziție și 11.084,49

euro, refacturare asigurări și TVA aferent. Cu toate că nu au fost achitate

ratele contractului de leasing, iar acesta a fost reziliat, bunul a continuat

să fie folosit în mod fraudulos de reprezentantul SC G.T. SRL. Contractul de

leasing mai sus menționat a fost semnat la data de 1 iulie 2009 de către

reprezentantul SC G.T. SRL, C.V., pentru finanțarea unui autotractor, marca Z6,

achiziționat de societatea de leasing de la SC P.C. SRL S.R.L. Timișoara, cu

suma de 328.978,95 RON.

Din verificările efectuate la R.A.R.

Mureș, la data de 19 mai 2010, și din documentele puse la dispoziție de aceeași

instituție, a rezultat că autoutilitara cap tractor marca Z6, apărea în

evidențele R.A.R. Mureș ca fiind fabricat în anul 2008, fapt care corespundea

cu actul de identitate maghiar prezentat la această instituție. Conform

documentelor ridicate în original de organele de poliție a rezultat că

autoutilitara menționată a fost prezentată la R.A.R. Mureș de numitul C.V., iar

documentele au fost întocmite din partea R.A.R. Mureș de numitul N.H. A fost

ridicat de la numitul P.M., șeful R.A.R. Mureș, un suport magnetic conținând

pozele efectuate cu ocazia prezentării autoutilitarei la această instituție,

pentru identificare.

Din verificări s-a stabilit că auto Z6

a fost vândut de SC P.P.C.B. SRL la SC D. SRL l-a data de 14 iulie 2009 cu suma

de 321.375,50 RON care la vândut la SC P.C. SRL la data de 15 iulie 2009 care l-a

vândut către SC U.L.C. IFN la data de 14 iulie 2009 (dată la care încă nici nu

îl cumpărase) și care l-a finanțat pentru utilizatorul SC G.T. SRL în baza

contractului de leasing din data de 1 iulie 2009.

Suma de bani plătită de societatea de

leasing a ajuns în contul SC P.P.C.B. SRL, conform facturilor prezentate.

Din declarația lui S.O.S. a rezultat

că mașina a fost cumpărată din Ungaria de la firma P.A. KFT de către C.S.R., S.B.S.

și C.V., împreună cu care S.O.S. s-a deplasat în Ungaria și că plățile pentru

facturile de avans emise de U.L.C. IFN pentru SC G.T. SRL în baza contractului

de leasing, în valoare de 35.551,32 RON și 2.032,52 RON, au fost făcute de S.O.S.,

din bani proprii, prin depunere în numerar la data de 17 august 2009, la

solicitarea lui C.S.R.

S-a putut stabili că această sumă

provenea din suma de bani pe care S.O.S. a primit-o în contul personal de la SC

A.V. SRL, bani pe care firma de leasing a plătit-o pentru autofinanțare pentru SC

G. SRL. Plata pentru mașină a fost făcută în Ungaria de SC P.P.C.B. SRL.

Inculpatul C.S.R. a arătat în

declarația sa că, ajutat de S.O.S., a facilitat achiziția din Ungaria a trei

autocamioane Z6 și încheierea unor contracte de leasing pentru acestea cu

utilizator SC G.T. SRL, vehiculele fiind întinerite în Ungaria cu un an, S.O.S.

transmițând societății de leasing poze de pe kilometrajul zero al altor

autocamioane, pe care, împreună cu actele maghiare conținând anul nereal al

fabricației, împreună cu o factură de achiziție falsificată și ea, în care

apărea că mașinile fuseseră achiziționate direct de SC P.C. SRL din Ungaria,

le-a transmis societății de leasing. Același inculpat a mai arătat că plata

pentru acest autovehicul a fost făcută în Ungaria, doar după finanțarea ei,

prin dispoziție de plată semnată de S.B.S., și că avansul pentru încheierea

contractului de leasing a fost achitat de L.W.M. din bani obținuți din

finanțări anterioare, intrați în contul SC A.V. SRL. Din aceeași declarație a

rezultat că mașina a fost folosită de către administratorul SC G.T. SRL, C.V.

Aspectele mai sus arătate au fost

reținute ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de

bani. Ca urmare, în cauză s-a dispus disjungerea cauzei sub acest aspect,

faptele de înșelăciune urmând a fi cercetate în Dosarul nr. 62/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T.,

Serviciul Teritorial Târgu-Mureș, dosar în care se efectuau cercetări față de C.V.

sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni de a