ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4696/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4696/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 10 mai
2011, reclamanta SC N.P.D. SRL Alba Iulia a chemat în judecată Ministerul
Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Agenția pentru Implementarea
Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii - actualmente
Ministerul Economiei - solicitând a se constata că urmare a necomunicării
scrisorii de înștiințare cu privire la acceptarea societății la evaluare pentru
a primi finanțare, a fost prejudiciată în dreptul de a beneficia "de Programul
național multianual pe perioada 2002 - 2009 de susținere a investițiilor
realizate de către întreprinderi nou înființate și microîntreprinderi, precum
și a investițiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici și
mijlocii".
Reclamanta a cerut,
de asemenea, obligarea pârâților la plata sumei de 3.000.000 euro cu titlu de
despăgubiri.
În motivarea cererii,
reclamanta a învederat că, întrucât pârâții nu și-au îndeplinit obligația de
înștiințare, nu a putut implementa proiectul "Achiziționare mașini și
utilaje pentru producție mobilier și instalație de exhaustare generală".
Prin Sentința nr. 389
din 23 decembrie 2011 Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios
administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca tardivă față de Ministerul
Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri - în prezent Ministerul Economiei
și respectiv, pentru lipsa calității procesuale pasive față de Agenția pentru
Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii
- entitate ce face parte actualmente din Ministerul Economiei.
Instanța a dispus și
obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.019,47
RON către cea de-a doua pârâtă.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în cauză, acțiunea a fost
formulată cu depășirea termenelor prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004
care au început să curgă de la expirarea termenului de comunicare a scrisorilor
de înștiințare de acceptare a reclamantei la evaluare pentru a primi finanțare,
termen împlinit la 11 decembrie 2007.
Referitor la lipsa
calității procesuale pasive a pârâtei Agenția pentru Implementarea Proiectelor
și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, instanța a făcut
trimitere la încheierile din 20 septembrie 2011 și 11 octombrie 2011 prin care
s-a admis excepția, motivat de împrejurarea că instituția nu este emitenta
notificării în discuție.
Împotriva sentinței a
declarat recurs reclamanta SC N.P.D. SRL Alba Iulia, criticând-o sub aspectul
reținerii tardivității acțiunii.
Astfel, reclamanta a
învederat că instanța a calculat în mod eronat data luării la cunoștință a
faptului acceptării la evaluare, care este 27 octombrie 2010, când s-a
comunicat societății adresa din 10 decembrie 2007 emisă de ministerul pârât,
situație în care se constată respectarea termenului de 1 an prevăzut de art. 11
alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Prin precizările
depuse la 26 martie 2013, reclamanta a invocat și necompetența materială a
instanței de contencios administrativ, litigiul fiind întemeiat pe dispozițiile
art. 998 și 999 C. civ., care reglementează răspunderea civilă delictuală.
Analizând actele și
lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304
și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat,
urmând a fi respins ca atare.
Referitor la
necompetența materială a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios
administrativ și fiscal, invocată ca motiv de ordine publică, Curtea reține că
însăși reclamanta, prin precizarea acțiunii depusă la instanța de fond la 7
octombrie 2011, a învederat că scrisorile de înștiințare pe care ministerul
pârât era obligat să le comunice potrivit punctelor 4.9 alin. (5) și/sau 4.13
alin. (2) din Ordinul nr. 586/2007, ca urmare a faptului că societatea a fost
acceptată la evaluare pentru a primi finanțare în cadrul programului,
constituie acte administrative asimilate, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 554/204.
Reclamanta a mai
arătat în același înscris că lipsa scrisorilor de înștiințare echivalează cu
refuzul soluționării unei cereri, fiind astfel întrunite condițiile de
existență a vătămării prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
aceeași normă îndreptățind și repararea pagubei prin acordarea de despăgubiri.
În raport de obiectul
acțiunii, astfel cum a fost precizată, de atribuțiile conferite ministerului ca
administrator al Programului național de susținere a investițiilor
întreprinderilor mici și mijlocii, se constată că pârâtul a acționat pe toată
perioada implementării programului și până la declararea solicitanților
acceptați la evaluare ca autoritate publică, astfel cum este definită această
sintagmă de art. 2 lit. b) din Legea nr. 554/2004, ca fiind un organ de stat ce
acționează în regim de putere publică.
În consecință,
excepția necompetenței materiale, invocată ca motiv de ordine publică este
neîntemeiată, instanța de contencios administrativ fiind bine sesizată.
Cu privire la critica
privind respingerea acțiunii ca tardivă, din actele dosarului rezultă că
proiectul depus de reclamantă a fost înregistrat la 19 septembrie 2007,
ministerul pârât acceptându-l pentru finanțare, transmițând R.B. SA -
instituția de credit aleasă de solicitant - documentația aferentă proiectului
la 13 noiembrie 2007 și virând suma aprobată de 140.526 RON la 10 decembrie
2007.
De asemenea, la data
de 14 decembrie 2007 a fost postată pe site-ul instituției lista operatorilor
economici ale căror documente au fost aprobate și transmise spre evaluare
instituțiilor de credit implementatoare, în cazul reclamantei banca neacceptând
acordarea unui alt credit, prin semnarea unui contract de împrumut, situație în
care nu s-a putut accesa fondul aprobat, aspect pe care societatea l-a cunoscut
încă din decembrie 2007, astfel cum rezultă din memoriul depus de
administratorul firmei în Dosarul nr. 429/315/2009 al Judecătoriei Târgoviște.
În consecință,
critica adusă soluției de respingere a acțiunii ca tardivă este neîntemeiată,
reclamanta sesizând instanța de-abia la 10 mai 2011, cu mult peste termenele
prevăzute de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
În raport de cele
expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de SC N.P.D. SRL, prin administrator judiciar Cabinet de Insolvență
Z.A. împotriva Sentinței nr. 389 din 13 decembrie 2011 a Curții de Apel Alba
Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 27 martie 2013.
Procesat de GGC - CL