ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4315/2010

Ședința publică de la 9 decembrie 2010

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Galați sub nr. 2161/121/2008 reclamanta SC R.C. SRL a chemat în

judecată pârâta SC S. SRL Galați pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se

va pronunța în cauză să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 241.400

lei cu titlu de despăgubiri și cheltuielilor de judecată.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a învederat instanței că SC R.C. SRL desfășoară activitate

comercială constând în vânzarea unor produse alimentare și nealimentare, în

două standuri situate în incinta depozitului en gross din Galați.

Marfa destinată

comercializării se află in incinta acestor două standuri. În imediata

vecinătate a standurilor aflate în folosința societății reclamante, SC S. SRL

Galați are în folosință un stand asemănător destinat desfacerii de produse.

În ziua de 18

februarie 2008, in jurul orei 19,30, la standul în care-și desfășoară

activitatea comercială societatea pârâtă, a izbucnit un incendiu, care s-a

extins și asupra standurilor folosite de societatea reclamantă.

Întregul fond de

marfă aflat în standurile societății reclamante a fost distrus în incendiu.

Valoarea mărfii

astfel distruse a fost de 241.400 lei.

În drept s-au invocat

dispozițiile art. 1000 alin. (1) C. civ. și dispozițiile art. 998-999 C. com.

În conformitate cu

dispozițiile art. 132 alin. (1) C. proc. civ., reclamanta a formulat în cadrul

aceluiași dosar o cerere modificatoare (fila 14) prin care a solicitat ca

alături de societatea pârâtă SC S. SRL Galați să fie obligați în solidar cu

aceasta și administratorii acesteia, B.M. și B.V., la plata prejudiciului

produs, ținându-se seama de dispozițiile art. 72 din Legea nr. 31/1990 și art. 1003

C. civ.

În legătură cu

această cerere modificatoare, pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar (fila

82), a solicitat a fi respinsă motivat de faptul că nu s-a dovedit raportul de

cauzalitate între fapta pretins ilicită și prejudiciul invocat de reclamantă,

precum și vinovăția administratorilor în producerea incendiului.

Prin sentința civilă nr.

1917 din 15 decembrie 2009 pronunțată în cauză de Tribunalul Galați s-a admis

acțiunea formulată de reclamanta SC R.C. SRL Galați împotriva pârâților SC S.

SRL Galați, B.M. și B.V. și s-a dispus, pe cale de consecință, obligarea

pârâților în solidar către reclamantă la plata sumei de 253.835,47 lei

reprezentând contravaloare marfă distrusă, reactualizată și 31.442,32 lei cu

titlu de beneficiu nerealizat.

Totodată, au fost

obligați pârâții în solidar la plata către reclamantă a sumei de 17.205 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța

astfel prima instanță a reținut în principal următoarele:

La data de 18

februarie 2009 a avut loc un incendiu și care potrivit procesului verbal

întocmit de Detașamentul de Pompieri din cadrul I.S.U. Galați a reieșit faptul

că acest incendiu de la societatea pârâtă, propagandu-se la societatea

reclamantei.

Totodată din acest

proces-verbal, cauza incendiului a fost un scurt circuit electric, ce ar fi

putut fi produs de la aparatele electrice lăsate sub tensiune.

În legătură cu locul

izbucnirii incendiului, apărările pârâtei sunt nefondate, fiind combătute de

proba testimonială administrată în cauză coroborată cu răspunsurile date la

interogator de cei doi administratori ai societății pârâte și raportul întocmit

în legătură cu cauzele producerii incendiului și cele ale expertizei

pirotehnice.

În legătură cu

valoarea prejudiciului ce a fost contestat în această cauză de către pârâți, în

sensul că ar fi fost mult prea ridicat, în cauză a fost dispusă a se efectua o

expertiză contabilă, care a concluzionat care a fost valoarea mărfurilor

distruse de incendiu, în raport de listele de inventar întocmite la finele

anului 2007, și intrările și ieșirile de mărfuri după data inventarului și până

la producerea incendiului.

Expertiza a calculat

valoarea mărfurilor și bunurilor distruse în cele două depozite afectate de

incendiu și care a fost la 19 ianuarie 2008 de 241.400 lei și care reprezintă

astfel cum însăși consilierul pârâtei arată la mențiunea de la pag. 6 a

expertizei, doar 19,21% din valoarea totală a mărfurilor și bunurilor societății,

care era la 31 decembrie 2007 de 1.127.631,93 lei.

Împotriva menționatei

hotărâri, în termen legal au declarat recurs (calificat ulterior apel) ambele

părți.

Prin Decizia comercială

nr. 40 din 19 mai 2010 s-au admis apelurile declarate de pârâta SC S. SRL

Galați și pârâții B.M. și B.V.

Pentru a se pronunța

astfel Curtea de Apel Galați a reținut în principal că raportul juridic izvorât

din producerea incendiului este prin excelență civil și nu poate împrumuta

natura comercială a profilului de activitate al celor două părți ale raportului

(reclamanta și pârâții), cu atât mai mult cu cât între părțile din cauză nu se

poate pune problema unui raport juridic comercial direct.

Împotriva Deciziei comerciale

nr. 40 din 19 mai 2010 pronunțată de Secția comercială, maritimă și fluvială a

Curții de Apel Galați a declarat recurs SC R. SRL Galați arătând că: 1.

hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe (art. 304 pct. 3 C.

proc. civ.); 2. hotărârea s-a dat cu aplicarea greșită a legii.

În motivarea cererii

de recurs, recurenta a arătat în principal că obiectul judecății îl constituie

obligația de dezdăunare în sarcina pârâților, ce au calitate de comercianți în

sensul art. 7 C. com., obligație ce-și are izvorul într-un quasi - delict

produs în cadrul și în legătură cu activitatea comercială a acestora și în

consecință își găsesc aplicare dispozițiile art. 1, 4 și 890 C. com., iar

obligația de dezdăunare în sarcina pârâților fiind un fapt de comerț subiectiv

este supus jurisdicției comerciale.

Intimații SC S. SRL

Galați, B.M. și B.V. au formulat fiecare întâmpinări prin care au solicitat

respingerea recursului formulat și menținerea deciziei recurate, în sensul

trimiterii spre rejudecare a cauzei instanței competente, Judecătoria Galați.

Analizând actele și

lucrările dosarului Înalta Curte reține că recursul este fondat pentru

următoarele considerente:

Potrivit art. 4 C.

com. „se socotesc afară de acestea, ca fapte de comerț celelalte contracte și

obligațiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă

contrariul nu rezultă din însuși actul”.

Cu alte cuvinte sunt

considerate ca fapte de comerț orice obligațiuni ale unui comerciant în care

intră și acelea care nasc din quasi - delicte, când acele obligațiuni izvorăsc

din fapte pe care legea le consideră comerciale.

Nu este lipsit de

relevanță de a sublinia faptul că art. 4 C. com. are în vedere nu doar

contractele încheiate de un comerciant, altele decât cele prevăzute la art. 3 C.

com., dar și toate celelalte obligațiuni ale unui comerciant.

Este de reținut că

prevederile art. 4 C. com. nu disting între izvoarele obligațiilor la care se

referă (fapt sau act juridic) ceea ce înseamnă că orice obligație a unui

comerciant, indiferent că își are izvorul în act juridic sau fapt juridic,

îmbracă caracter de comercialitate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 7 C. com.

prevede că sunt comercianți aceia care fac fapte de comerț, având comerțul ca o

profesiune obișnuită și societățile comerciale.

Față de obiectul

litigiului împrejurările de fapt și nu în ultimul rând la calitatea de

comercianți a părților raportate la dispozițiile legale menționate reiese că

prezenta cauză aparține jurisdicției comerciale.

Având în vedere

considerentele arătate Curtea în temeiul art. 312 alin. (1) raportat la art. 312

alin. (5) C. proc. civ. va admite recursul, va casa decizia recurată și va

trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanta SC R. SRL Galați împotriva Deciziei nr. 40 din 19 mai

2010 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială.

Casează decizia

recurată și trimite cauza la aceeași instanță pentru judecarea apelului pe

fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 decembrie 2010.