ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1867/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 101 din 9 martie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, invocată de reclamanta A.E. și a admis excepția prematurității promovării acțiunii, invocată de pârâtul Statul Român - Secretariatul C.C.S.D. - A.N.R.P. A respins acțiunea precizată, formulată de A.E., în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Statul Român prin M.F.P., Secretariatul C.C.S.D. - A.N.R.P. și intervenienții A.M. și G.S.M., având ca obiect obligare la despăgubiri în temeiul Legii nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că excepția necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ este nefondată, în raport de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Referitor la excepția prematurității acțiunii, instanța de fond a reținut că aceasta este întemeiată pentru următoarele motive: - Procedura administrativă privind restituirea imobilelor naționalizate, prevăzută de Cap. V, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 vizează analizarea, sub aspectul legalității respingerii cererii de restituirea în natură și sub aspectul cuantumului pretențiilor de restituire în echivalent, a dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 și soluționate, fie printr-o dispoziție ce conține oferta de acordare de măsuri reparatorii în echivalent, emise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, fie printr-o decizie/dispoziție de propunere privind acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, emisă ulterior intrării în vigoare a actului normativ amintit; - După primirea dosarelor, pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul C.C.S.D.

din cadrul A.N.R.P. procedează la analizarea dosarelor în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură. Ulterior acestei analize, dosarele în care, în mod întemeiat, cererea de restituire în natură a fost respinsă, vor fi transmise evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate în mod aleatoriu de către Comisia Centrală, în vederea întocmirii raportului de evaluare; - În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire. Pornind de la această enumerare a etapelor legale pe care „persoana îndreptățită” trebuie să le parcurgă potrivit Legii nr. 10/2001 și a Legii nr. 247/2004, instanța de fond, a constatat, în raport de actele dosarului că reclamanta A.E.

nu a parcurs procedurile instituite în favoarea ei, iar în condițiile în care nici litigiul derulat sub auspiciile Legii nr. 10/2001 nu s-a finalizat, rezultă cu evidență că acțiunea este prematur formulată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A.E., criticând-o ca nelegală, întrucât a fost dată cu greșita aplicare a legii. S-a criticat sentința atât referitor la excepția de necompetență materială, care nu poate fi soluționată decât în modul stabilit prin Decizia civilă nr. 9/2006, în favoarea secției civile a tribunalului. Se apreciază în recurs că în speță este vorba despre un refuz nejustificat de soluționare, dar stabilit printr-o lege specială, Legea nr. 10/2001 completată de Legea nr. 247/2005, condiție în care trebuie verificată competența.

Soluția instanța de fond este nelegală întrucât respinge dreptul reclamantei în redobândirea drepturilor sale legitime și-i încalcă dreptul la un proces echitabil. Recursul este nefondat și va fi respins. Examinând actele dosarului, motivele de recurs și vis-à-vis de dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: Prin sentința recurată instanța fondului a admis excepția prematurității acțiunii, respingând cererea ca fiind prematur introdusă. Conform Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, în toate situațiile urmarea procedurii prevăzute în acest titlu presupune definitivarea procedurilor privind soluționarea notificărilor conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

Valorificarea titlurilor de despăgubire se face doar după finalizarea procedurii administrative prealabile, sau după rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care plângerea a fost respinsă în cazul în care procedura administrativă a fost urmată de o procedură judecătorească. Temeiul juridic este Legea nr. 554/2004, competența revenind fără posibilitate de tăgadă Secției de contencios administrativ a Curții de apel. Legea nr. 247/2005, în Titlul VII prevede procedura administrativă care trebuie urmată, fiind constituită în subordinea Cancelariei Primului Ministru, C.C.S.D. care are mai multe atribuții printre care emiterea deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubiri.

Titlul VII din Legea nr. 247/2005, reglementează regimul stabilirii plății despăgubirilor pentru aceste imobile abuziv preluate de stat, sursele de finanțare și procedura pentru acordarea despăgubirilor. Textele de lege care prevăd aceste măsuri, și procedurile care trebuiesc parcurse, indică intenția legiuitorului ca aceste sume reprezentând despăgubirile aferente să fie acordate integral, tocmai pentru ca aceasta să fie echitabilă și corectă. Din probele admise și administrate rezultă că recurenta-reclamantă nu a parcurs procedurile instituite de Legea nr. 10/2001, astfel încât în mod legal instanța de fond a constatat că în acest moment acțiunea acesteia este prematură. Așa fiind în raport de toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de A.E.

ca nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.E. împotriva sentinței civile nr. 101 din 9 martie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2010.