ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.02.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2002/2013

HOTĂRÂRE
27.02.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2002/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ

și fiscal, reclamanta C.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.M.P.,

anularea Ordinului M.M.P. nr. 1210 din 06 aprilie 2011, obligarea pârâtului la

plata diferențelor salariale indexate și actualizate de la data emiterii

ordinului atacat, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În

motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 1210 din 06 aprilie 2011

s-a dispus, în urma evaluării performanțelor profesionale individuale pe anul

2010, majorarea salariului de bază ca urmare a obținerii calificativului "

foarte bine".

Reclamanta

a criticat modalitatea de calculare a majorării salariale, aplicată prin

ordinul contestat, susținând că aceasta trebuia efectuată prin aplicarea

dispozițiilor Legii nr. 490/2004, și nu ale Legii nr. 285/2010, și a solicitat recalcularea

salariului conform Legii nr. 490/2004, arătând că prin modul de calcul aplicat

s-a creat o diferențiere de salarizare în raport cu personalul încadrat pe

funcții echivalente, cu aceleași performante profesionale, care beneficiază de

o majorare a salariului de baza cu 75%, conform Legii nr. 490/2004, lege

speciala in raport cu Legea nr. 285/2010.

La data de 02

noiembrie 2011, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului comun

al M.M.F.P.S. și al M.F.P. nr. 42/77/2011 privind aprobarea Normelor

metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind

salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

În motivarea

excepției, reclamanta a susținut că

prin Ordinul

42/77/2011 s-a creat o diferențiere de salarizare în raport cu personalul

încadrat pe funcții echivalente, cu aceleași performanțe în cadrul aceleiași

instituții, fiind încălcat principiul

„la

muncă egală,

salariu egal".

Prin Sentința

civilă nr. 2615 din 11 aprilie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiate, atât

excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 42/77/2011 al M.M.F.P.S. și al M.F.P.,

cât și cererea formulată de reclamanta C.A.

Pentru a

hotărî astfel, prima instanță a constatat că Ordinul comun al M.M.F.P.S. și al

M.F.P. nr. 42/77/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice a fost emis pe baza și în executarea art. 17 din Legea

nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, nerezultând din examinarea dispozițiilor legale

menționate că emiterea ordinului nu a respectat prevederile actului normativ

superior în temeiul căruia a fost emis, și nici că acesta ar fi încălcat

prevederile C. Muncii sau ale O.G. nr. 137/2000.

În ce

privește fondul cauzei, Curtea a apreciat că susținerile reclamantei privind

aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 284/2010 și nu a celor cuprinse în

Legea nr. 490/2004 sunt neîntemeiate, salarizarea acesteia intrând sub

incidența dispozițiilor primului act normativ, cu atât mai mult cu cât în

conținutul acestuia se face referire expresă la modul în care majorarea

prevăzută de dispozițiile Legii nr. 490/2004 se acordă începând cu data

intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010.

A mai

arătat instanța fondului că nici susținerea vizând crearea unei diferențe în

salarizarea personalului ce face parte din aceeași categorie, cu aceleași

performanțe profesionale nu reprezintă un argument în susținerea tezei

reclamantei, potrivit cu care trebuia să beneficieze de o majorare de 75% a

salariului de bază și nu cu 62,5%, câtă vreme, astfel cum s-a arătat deja,

această din urmă majorare reprezintă consecința aplicării dispozițiilor legale

incidente situației reclamantei.

de atac exercitată

Împotriva Sentinței nr.

2615 din 11 aprilie 2012 a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta C.A.,

solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii atât a acțiunii

introductive, cât și a excepției de nelegalitate a Ordinului comun al M.M.F.P.S.

și al M.F.P. nr. 42/77/2011, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct.

9 și art. 304 ¹ C. proc. civ.

Recurenta a criticat

validarea, de către instanța de fond, a diferențelor salariale instituite prin

actele administrative contestate, reluând argumentele privind nelegalitatea

acestora, expuse în cererea introductivă de instanță.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând actele și

înscrisurile cauzei, raportat la susținerile părților și dispozițiile legale

incidente, Înalta Curte constată recursul nefondat și îl va respinge, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin Ordinul nr. 1210/06

aprilie 2011 emis de intimatul M.M.P. s-a aprobat majorarea salariului de bază

al recurentei de la 8 la 25 de clase de salarizare, ca urmare a obținerii

calificativului „foarte bine”, precum și acordarea unui spor pentru condiții

vătămătoare.

Ordinul, supus

cenzurii instanței de contencios administrativ în prezenta cauză, a fost emis

în baza Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit

din fonduri publice, a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a Ordinului comun al M.M.F.P.S. și al M.F.P. nr. 42/77/2011

privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.

285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și a Ordinului M.M.P. nr. 633 din 22 aprilie 2010 privind aprobarea

locurilor de muncă pentru care se acordă sporul pentru condiții vătămătoare de

muncă.

Înalta

Curte constată că, așa cum a reținut și instanța de fond, salarizarea

personalului bugetar se realizează, în situația dedusă judecății în speță, în

baza Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit

din fonduri publice și, referitor la perioada în discuție, a Legii nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, act

normativ ce urmărește asigurarea, treptat, a atingerii coeficienților de

ierarhizare prevăzuți în Legea cadru nr. 284/2010, în raport cu condițiile

macroeconomice existente.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) și

(3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului

plătit din fonduri publice, dispozițiile legii se aplică:

"a)

personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul,

Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele,

celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale,

autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice,

autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea

acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul

asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale."

„Intră

în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza

contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcții de demnitate

publică și personalul care ocupă funcții asimilate funcțiilor de demnitate

publică, precum și personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv

funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special."

Conform

prevederilor art. 20 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea

unitară a personalului plătit din fonduri publice, „începând cu data intrării

în vigoare a prezentei legi personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004

privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri

comunitare, cu modificările și completările ulterioare, pe durata desfășurării

activității în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 75% a salariului

de bază, beneficiază de o majorare salarială de până la 25 de clase de salarizare

succesive față de clasa deținută, fără a depăși în total numărul maxim de clase

de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2)".

Totodată,

în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 285/2010 privind

salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a H.G. nr. 11/2009

privind organizarea și funcționarea M.M.F.P.S., cu modificările și completările

ulterioare, precum și a dispozițiilor H.G. nr. 34/2009 privind organizarea și

funcționarea M.F.P., cu modificările și completările ulterioare, M.M.F.P.S. și

M.F.P. au elaborat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 285/2010, prin

emiterea Ordinului comun nr. 42/77/2011.

Potrivit

pct. 3 din Anexa nr. 1 la Ordinul comun nr. 42/77/2011, persoana care în luna

decembrie 2010 era încadrată, conform anexei nr. 3/ l la Legea-cadru nr. 330/2009

pe funcția publică de stat de consilier, clasa a I- a, grad profesional

superior, treapta 1, 2 sau 3 de salarizare, gradația 3, și beneficia de

prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului

care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările

ulterioare, va fi reîncadrată pe aceeași funcție, clasă, același grad și

aceeași gradație, stabilindu-se clasa de salarizare 95, 87 sau 78, după caz,

rezultată din adunarea clasei 63 prevăzute în anexa nr. 1, cap. 1 lit. a)

și .c), la Legea-cadru nr. 284/2010 cu 7 clase corespunzătoare tranșelor

de vechime în muncă, conform art. 11 din legea mai sus menționată, și cu

numărul de clase de salarizare suplimentare, conform art. 20 alin. (5) din

aceeași lege, astfel;

- 25 de

clase pentru persoana care în luna decembrie 2010 beneficia de majorarea

salarială cu 75% a salariului de bază;

-17

clase pentru persoana care în luna decembrie 2010 beneficia de majorarea

salarială cu 50% a salariului de bază;

- 8

clase pentru persoana care în luna decembrie 2010 beneficia de majorarea

salarială cu 25% a salariului de bază.

În temeiul

prevederile art. 17 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a H.G. nr. 11/2009 privind organizarea și

funcționarea M.M.F.P.S., cu modificările și completările ulterioare, precum și

a dispozițiilor H.G. nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.F.P., cu

modificările și completările ulterioare, M.M.F.P.S. și M.F.P. au elaborat

normele metodologice de aplicare a Legii nr. 285/2010 prin emiterea Ordinului

comun nr. 42/77/2011.

Ordinul

comun nr. 42/77/2011 stabilește modalitatea de reîncadrare a personalului

plătit din fonduri publice precum și formula concretă de calcul a salariilor,

indemnizațiilor și a soldelor pentru anul 2011.Totodată, explicitează și

clarifică unele prevederi din lege referitoare la reîncadrarea personalului,

stabilirea salariilor lunare brute în anul 2011, angajarea, promovarea și

avansarea personalului, precum și unele reglementări specifice personalului din

instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii.

Înalta

Curte apreciază că Ordinul în cauză se limitează strict la cadrul stabilit de

actele pe baza și în executarea cărora a fost emis și nu conține soluții care

să contravină prevederilor legale, hotărârea instanței de fond fiind legală,

sub acest aspect.

De

asemenea, prin prisma dispozițiilor legale sus-citate, se mai apreciază că

Ordinul nr. 1210 din 06 aprilie 2011 a fost emis în conformitate dispozițiile

legii cadru de salarizare incidente în cauză, și anume ale Legii nr. 284/2010,

eventualele diferențe între salarizarea recurentei și salarizarea altor

funcționari publici, calculată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010,

fiind consecința, legitimă, a aplicării unor dispoziții legale diferite, aflate

în vigoare și aplicabile la momente diferite.

Pentru aceste motive,

neexistând motive de reformare a sentinței instanței de fond, în temeiul

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 312 alin. (1)

ÎN

Respinge recursul

declarat de

C.A.

împotriva Sentinței civile nr. 2615 din 11 aprilie 2012 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

, ca nefondat

.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6193/2013
nr. 490/2004. Astfel, reclamantul a solicitat recalcularea salariului conform Legii nr. 490/2004 deoarece prin modul de calcul aplicat s-a creat o diferențiere de salarizare in raport cu personalul încadrat pe funcții echivalente, cu acelea
ÎCCJ 2013-03-28
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4739/2013
de promovare în aceste trepte, în prezent, încadrarea personalului bugetar efectuându-se în temeiul Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2
ÎCCJ 2015-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1111/2015
pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aprobate prin Ordinele nr. 42 din 13 ianuarie 2011 și 77/14 ianuarie 2011 emise de A. și B., recurenta a arătat că
ÎCCJ 2013-01-30
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 434/2013
ească reclamantei cheltuieli de judecată care vor fi efectuate cu ocazia desfășurării acestui proces, conform art. 274 C. proc. civ. La data de 28 noiembrie 2011, reclamanta a depus la dosar cerere prin care a invocat excepția de nelegalita
ÎCCJ 2015-02-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 511/2015
legalitate și netemeinicie. În drept, a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului, a susținut în esență că în ceea ce privește excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a), B, C, D și E din Normele
Sursă