ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 434/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 434/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față:
Din analiza actelor
și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Circumstanțele
cauzei.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Botoșani, secția a-II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal la data de 11 aprilie 2011 și ulterior, completată, reclamantul S.A. în
numele și pentru P.D.G. – membru sindicat – în contradictoriu cu pârâții D.G.A.S.
și P.C.B. și C.J.B. a solicitat să se dispună:
1) - Modificarea în
parte a Dispoziției nr. 90
18
din 01 martie 2011, emisă de Directorul
executiv al D.G.A.S.P.C. Botoșani, privind reîncadrarea și stabilirea
salariului începând cu data de 01 ianuarie 2011;
2) - Obligarea
pârâților, în solidar, să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile
salariale efectiv încasate potrivit dispoziției menționate la pct. 1 și cele
cuvenite potrivit hotărârii ce urmează a fi pronunțată, aferente perioadei de
la 01 ianuarie 2011 până la data pronunțării hotărârii, diferențe ce solicită
să fie actualizate în funcție de rata inflației și dinamica prețurilor,
calculată din luna în care se cuveneau drepturile respective, până la data
plății efective;
3) - Obligarea
pârâților ca, la emiterea dispoziției de reîncadrare, să includă și drepturile
pe care le-a câștigat prin: sentința 1625 din 19 aprilie 2011 și sentința nr. 1094
din 18 mai 2011 – ambele pronunțate de Tribunalul Botoșani – rămase
irevocabile;
4) - Obligarea
pârâților, în solidar, să plătească reclamantei cheltuieli de judecată care vor
fi efectuate cu ocazia desfășurării acestui proces, conform art. 274 C. proc.
civ.
La data de 28
noiembrie 2011, reclamanta a depus la dosar cerere prin care a invocat excepția
de nelegalitate a Ordinului comun nr. 42/2011 și nr. 77/2011 emise de M.M.F.P.S.
și respectiv M.F.P. în raport cu prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010.
Reclamanta și-a
motivat excepția de nelegalitate invocată, arătând că la baza emiterii
Dispoziției contestată în prezenta cauză, au stat cele două Ordine comune,
acestea din urmă reglementând o serie de formule de calcul care aplicate
reclamantei au condus, în mod abuziv, la diminuare cu un procent de 25 % a
salariului de bază pe care l-a avut reclamanta în luna iunie 2010, iar la suma
rezultată a aplicat o majorare a salariului cu un procent de 15 %, iar
sporurile acordate urmau a fi raportate la salariul de bază astfel calculat. A
mai arătat că aceste formule de calcul reglementate prin cele două Ordine vin
în contradicție flagrantă cu Legea nr. 285/2010.
Prin Încheierea din
22 februarie 2012, Tribunalul Botoșani, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal a dispus sesizarea Curții de Apel Suceava, secția
a-II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării
excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 2, lit. a), b), c), d) și e) din
Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 285/2010 aprobate prin Ordinul
comun nr. 42/77 din 13 ianuarie 2011 emis de M.M.F.P.S. și M.F.P. și prin
Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al M.F.P. în raport de prevederile art. 1
din Legea nr. 285/2010 și a procedat la suspendarea cauzei până la soluționarea
irevocabilă a excepției de nelegalitate.
Hotărârea
instanței de fond.
Prin Sentința nr. 159
din 2 mai 2012, Curtea de Apel Suceava, secția a II a civilă, contencios
administrativ și fiscal a respins, ca nefondată excepția de nelegalitate,
invocată de reclamantă.
Pentru a hotărî
astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente:
În aplicarea art. 1
din Legea nr. 285/2010 au fost aprobate Normele Metodologice prin Ordinul comun
al M.M.F.P.S. și al M.F.P. nr. 42/77/2011 publicat în M. Of. Partea I nr. 48
din 19 ianuarie 2011, care – printre altele - stabilesc o serie de formule de
calcul pentru determinarea cuantumului brut al drepturilor enumerate la art. 1
(1) din Legea nr. 285/2010 (citate mai sus) în vederea reîncadrării cu începere
de la 1 ianuarie 2011 a personalului plătit din fondurile publice.
În Notele de
Fundamentare ale Legii nr. 285/2010, se menționează că prevederile acestei legi
vizează asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a unei recuperări parțiale a diminuării de 25 % a salariilor personalului din sectorul bugetar,
asigurându-se majorarea salariilor de bază din luna octombrie 2010, cu 15 % -
obligație, dealtfel, impusă legiuitorului și prin Deciziile nr. 872 respectiv
874 din 25 iunie 2010 ale Curții Constituționale.
Ținând cont de aceste
aspecte Curtea a reținut că nu se constată existența vreunui conflict, de natura
celui exprimat de reclamantă, între prevederile Normelor și cele ale art. 1 din
Legea nr. 285/2010, întrucât formulele de calcul propuse prin Normele
Metodologice, prin care au fost determinate nivelele de salarizare începând cu
ianuarie 2011 pentru personalul plătit din fondurile publice asigură
transpunerea în practică a deziderărilor și obiectivelor mai sus menționate și
exprimate în Notele de Fundamentare ale Legii.
Astfel, prima
instanță a concluzionat că trimiterea din Normele Metodologice la „salariul de
bază brut corespunzător funcției din luna iunie 2010”, nu este de natură a
genera conflictul acestei norme cu conținutul art. 1 (1) din Legea nr. 285/2010,
câtă vreme, rezultatul final al algoritmului de calcul conceput asigură
recuperarea parțială a diminuărilor salariale de 25 % dispuse anterior prin
Legea nr. 118/2010, în esență, această trimitere nu constituie decât un element
care combinat cu altele într-o formulă de calcul propusă garantează
concretizarea obiectivelor mai sus menționate.
Recursul declarat
în cauză.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamanta P.D.G. prin S.I. Botoșani, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin criticile sale,
recurenta a arătat că prima instanță a respins excepția de nelegalitatea
Ordinului comun nr. 42/2011 și nr. 77/2011 emise de M.M.F.P.S. și respectiv M.F.P.
în raport cu prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010, fără a analiza toate
aspectele ce vizează aceste norme metodologice de aplicare a Legii nr. 285/2010
privind salarizarea unitară a personalului bugetar.
A susținut recurenta
că a solicitat judecarea excepției de nelegalitate având în vedere
neconcordanțele apărute la momentul calculării drepturilor salariale, conform
Legii nr. 285/2010, prin aplicarea formulelor stabilite prin aceste Norme
metodologice aprobate prin Ordinul comun nr. 42 din 13 ianuarie 2011 al M.M.F.P.S
și nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al M.F.P.. Astfel, consideră nelegal acest
ordin, deoarece există neconcordanță între prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010
și capitolul II din normele metodologice de aplicare a acestei legi. Chiar și
între capitolul 1 și capitolul 2 din respectivul ordin există aceeași
neconcordanță, deoarece dacă atât în prevederile legii invocate cât și în
capitolul 1 se menționează fără echivoc faptul că " începând cu 1 ianuarie
2011, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor funcției de baza/salariilor
funcției de baza/indemnizatiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate
personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se
majorează cu 15%." doar în capitolul II din ordinul a cărui nelegalitate
se invocă se menționează diminuarea cu 25% a salariului aferent lunii iunie
2010.
De asemenea,
recurenta consideră că prevederile Capitolului 2, lit. a), b), c), d) și e) din
Ordinul comun prin care se aplică diminuarea cu 25% la salariul de bază pentru
luna iunie 2010, modifică în esență prevederile legii pentru care au fost emise
aceste norme metodologice de aplicare a Legii nr. 285/2010, iar prevederea
expresă de diminuare a salariului brut de bază pentru luna iunie 2010 practic
nu are suport legal.
Considerentele
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte,
analizând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate și
dispozițiile legale aplicabile, constată că recursul este nefondat, pentru
considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În speță, excepția de
nelegalitate a fost invocată pentru mențiunea cuprinsă în ordinul comun privind
diminuarea veniturilor salariale cu un procent de 25% raportat la venitul brut pe
luna iunie 2010, recurenta reclamantă susținând că această prevedere modifică dispozițiile
legii pentru care au fost emise normele metodologice, fiind astfel nelegală.
Potrivit art. 1 din
Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii
echilibrului bugetar, publicată în M. Of. nr. 441 din 30 iunie 2010, cuantumul brut
al drepturilor salariale stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009
și ale O.U.G. nr. 1/2010 se diminuează cu 25%, în situația în care ar rezulta o
valoare mai mică decât salariul de bază minim brut, acordându-se suma de 600
lei.
Prin art. 16 s-a
dispus ca această diminuare să se aplice până la 31 decembrie 2010, așadar în intervalul
iulie-decembrie 2010, ultima lună a anului cu salariul și celelalte drepturi
salariale nediminuate fiind iunie 2010.
Prin art. 1 din Legea
nr. 285/2010, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
pentru anul 2011 s-a prevăzut asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a unei recuperări parțiale a diminuării cu 25% dispuse prin Legea nr. 118/2010, respectiv cu un
procent de 15%, stabilindu-se ca bază de calcul drepturile salariale aferente lunii
octombrie 2010.
Conform art. 4 alin.
(2) și (3) din Legea nr. 285/2010, în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință
și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuți
în anexele la Legea cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice care se reîncadrează, începând cu 1
ianuarie 2011, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana
reîncadrată la 31 decembrie 2010.
Același act normativ
prevede la art. 14 că, începând cu 1 ianuarie 2011, pentru personalul care
beneficiază de drepturi bănești în baza Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 și
Ordonanței Guvernului nr. 29/2004, salariile de bază se calculează prin includerea
nivelului mediu al acestor drepturi aferente lunii octombrie 2010, care nu se majorează
cu procentul de 15%.
În executarea Legii nr.
285/2010 au fost emise normele metodologice aprobate prin ordinul comun în
litigiu, care stabilesc atât modalitatea de reîncadrare a personalului plătit
din fonduri publice, cât și formula concretă de calcul a drepturilor salariale
pentru anul 2011.
Conținutul acestor
norme este conform prevederilor legii, instanța de fond reținând în mod eronat
că dispozițiile art. II privind „Stabilirea salariilor brute în anul 2011”,
literele a), b), c), d) și e), contravin actului normativ în aplicarea căruia au
fost emise.
Astfel, așa cum s-a prevăzut
în Legea nr. 285/2010, salariile de bază pentru anul 2011 nu vor fi determinate
pe baza valorii de referință și a coeficienților de ierarhizare prevăzuți de
Legea cadru nr. 284/2010, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor
funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare urmând
să fie determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15%
(lit. a) alin. (1) și (2)).
De asemenea, normele
prevăd că la data reîncadrării personalului, cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor,
compensațiilor și al celorlalte elemente care fac parte din salariul brut/solda
lunară brută/salariul lunar brut/indemnizația brută de încadrare va fi determinat
prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15% (lit. b) alin.
(1)).
Normele a căror nelegalitate
s-a invocat prevăd la litera C situația calculării salariului de bază și a sporurilor
pentru respectarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară stabilit potrivit
art. 16 din Legea nr. 285/2010, pentru perioada iulie-decembrie 2010 la suma de
600 lei, la litera D situația personalului care desfășoară activități noi, al
cărui salariu va fi majorat cu numărul de clase suplimentare acordate, iar la
litera e) stabilindu-se că nu se majorează cu cota de 15% drepturile salariale care
se includ în salariul de bază în temeiul art. 14 din aceeași lege.
Este real faptul că normele
metodologice aprobate prin ordin comun conțin exemple de calcul în care se pornește
de la salariul din luna iunie 2010, dinainte de aplicarea diminuării cu 25%,
tocmai pentru a se evidenția că, majorarea de 15% acordată de la 1 ianuarie
2011 se aplică la salariile diminuate începând cu luna iulie 2010, raportarea la
luna octombrie 2010 fiind făcută deoarece, potrivit emitenților actului,
aceasta ar fi cea mai stabilă lună a anului și ar constitui și baza de calcul
pentru alocațiile bugetare aferente cheltuielilor de personal stabilite prin legile
bugetelor de stat.
În raport de cele expuse
mai sus, Curtea constată că prevederile contestate sunt legale și conforme
dispozițiilor din Legea nr. 285/2010, în executarea cărora au fost emise,
astfel încât, admițând recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul
declarat de P.D.G., prin S.I. Botoșani împotriva sentinței nr. 159 din 2 mai 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2013