ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.01.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 434/2013

HOTĂRÂRE
30.01.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 434/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față:

Din analiza actelor

și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

cauzei.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Botoșani, secția a-II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal la data de 11 aprilie 2011 și ulterior, completată, reclamantul S.A. în

numele și pentru P.D.G. – membru sindicat – în contradictoriu cu pârâții D.G.A.S.

și P.C.B. și C.J.B. a solicitat să se dispună:

1) - Modificarea în

parte a Dispoziției nr. 90

18

din 01 martie 2011, emisă de Directorul

executiv al D.G.A.S.P.C. Botoșani, privind reîncadrarea și stabilirea

salariului începând cu data de 01 ianuarie 2011;

2) - Obligarea

pârâților, în solidar, să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile

salariale efectiv încasate potrivit dispoziției menționate la pct. 1 și cele

cuvenite potrivit hotărârii ce urmează a fi pronunțată, aferente perioadei de

la 01 ianuarie 2011 până la data pronunțării hotărârii, diferențe ce solicită

să fie actualizate în funcție de rata inflației și dinamica prețurilor,

calculată din luna în care se cuveneau drepturile respective, până la data

plății efective;

3) - Obligarea

pârâților ca, la emiterea dispoziției de reîncadrare, să includă și drepturile

pe care le-a câștigat prin: sentința 1625 din 19 aprilie 2011 și sentința nr. 1094

din 18 mai 2011 – ambele pronunțate de Tribunalul Botoșani – rămase

irevocabile;

4) - Obligarea

pârâților, în solidar, să plătească reclamantei cheltuieli de judecată care vor

fi efectuate cu ocazia desfășurării acestui proces, conform art. 274 C. proc.

civ.

La data de 28

noiembrie 2011, reclamanta a depus la dosar cerere prin care a invocat excepția

de nelegalitate a Ordinului comun nr. 42/2011 și nr. 77/2011 emise de M.M.F.P.S.

și respectiv M.F.P. în raport cu prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010.

Reclamanta și-a

motivat excepția de nelegalitate invocată, arătând că la baza emiterii

Dispoziției contestată în prezenta cauză, au stat cele două Ordine comune,

acestea din urmă reglementând o serie de formule de calcul care aplicate

reclamantei au condus, în mod abuziv, la diminuare cu un procent de 25 % a

salariului de bază pe care l-a avut reclamanta în luna iunie 2010, iar la suma

rezultată a aplicat o majorare a salariului cu un procent de 15 %, iar

sporurile acordate urmau a fi raportate la salariul de bază astfel calculat. A

mai arătat că aceste formule de calcul reglementate prin cele două Ordine vin

în contradicție flagrantă cu Legea nr. 285/2010.

Prin Încheierea din

22 februarie 2012, Tribunalul Botoșani, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal a dispus sesizarea Curții de Apel Suceava, secția

a-II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării

excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 2, lit. a), b), c), d) și e) din

Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 285/2010 aprobate prin Ordinul

comun nr. 42/77 din 13 ianuarie 2011 emis de M.M.F.P.S. și M.F.P. și prin

Ordinul nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al M.F.P. în raport de prevederile art. 1

din Legea nr. 285/2010 și a procedat la suspendarea cauzei până la soluționarea

irevocabilă a excepției de nelegalitate.

instanței de fond.

Prin Sentința nr. 159

din 2 mai 2012, Curtea de Apel Suceava, secția a II a civilă, contencios

administrativ și fiscal a respins, ca nefondată excepția de nelegalitate,

invocată de reclamantă.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente:

În aplicarea art. 1

din Legea nr. 285/2010 au fost aprobate Normele Metodologice prin Ordinul comun

al M.M.F.P.S. și al M.F.P. nr. 42/77/2011 publicat în M. Of. Partea I nr. 48

din 19 ianuarie 2011, care – printre altele - stabilesc o serie de formule de

calcul pentru determinarea cuantumului brut al drepturilor enumerate la art. 1

(1) din Legea nr. 285/2010 (citate mai sus) în vederea reîncadrării cu începere

de la 1 ianuarie 2011 a personalului plătit din fondurile publice.

În Notele de

Fundamentare ale Legii nr. 285/2010, se menționează că prevederile acestei legi

vizează asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a unei recuperări parțiale a diminuării de 25 % a salariilor personalului din sectorul bugetar,

asigurându-se majorarea salariilor de bază din luna octombrie 2010, cu 15 % -

obligație, dealtfel, impusă legiuitorului și prin Deciziile nr. 872 respectiv

874 din 25 iunie 2010 ale Curții Constituționale.

Ținând cont de aceste

aspecte Curtea a reținut că nu se constată existența vreunui conflict, de natura

celui exprimat de reclamantă, între prevederile Normelor și cele ale art. 1 din

Legea nr. 285/2010, întrucât formulele de calcul propuse prin Normele

Metodologice, prin care au fost determinate nivelele de salarizare începând cu

ianuarie 2011 pentru personalul plătit din fondurile publice asigură

transpunerea în practică a deziderărilor și obiectivelor mai sus menționate și

exprimate în Notele de Fundamentare ale Legii.

Astfel, prima

instanță a concluzionat că trimiterea din Normele Metodologice la „salariul de

bază brut corespunzător funcției din luna iunie 2010”, nu este de natură a

genera conflictul acestei norme cu conținutul art. 1 (1) din Legea nr. 285/2010,

câtă vreme, rezultatul final al algoritmului de calcul conceput asigură

recuperarea parțială a diminuărilor salariale de 25 % dispuse anterior prin

Legea nr. 118/2010, în esență, această trimitere nu constituie decât un element

care combinat cu altele într-o formulă de calcul propusă garantează

concretizarea obiectivelor mai sus menționate.

în cauză.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta P.D.G. prin S.I. Botoșani, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin criticile sale,

recurenta a arătat că prima instanță a respins excepția de nelegalitatea

Ordinului comun nr. 42/2011 și nr. 77/2011 emise de M.M.F.P.S. și respectiv M.F.P.

în raport cu prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010, fără a analiza toate

aspectele ce vizează aceste norme metodologice de aplicare a Legii nr. 285/2010

privind salarizarea unitară a personalului bugetar.

A susținut recurenta

că a solicitat judecarea excepției de nelegalitate având în vedere

neconcordanțele apărute la momentul calculării drepturilor salariale, conform

Legii nr. 285/2010, prin aplicarea formulelor stabilite prin aceste Norme

metodologice aprobate prin Ordinul comun nr. 42 din 13 ianuarie 2011 al M.M.F.P.S

și nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al M.F.P.. Astfel, consideră nelegal acest

ordin, deoarece există neconcordanță între prevederile art. 1 din Legea nr. 285/2010

și capitolul II din normele metodologice de aplicare a acestei legi. Chiar și

între capitolul 1 și capitolul 2 din respectivul ordin există aceeași

neconcordanță, deoarece dacă atât în prevederile legii invocate cât și în

capitolul 1 se menționează fără echivoc faptul că " începând cu 1 ianuarie

2011, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor funcției de baza/salariilor

funcției de baza/indemnizatiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate

personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se

majorează cu 15%." doar în capitolul II din ordinul a cărui nelegalitate

se invocă se menționează diminuarea cu 25% a salariului aferent lunii iunie

2010.

De asemenea,

recurenta consideră că prevederile Capitolului 2, lit. a), b), c), d) și e) din

Ordinul comun prin care se aplică diminuarea cu 25% la salariul de bază pentru

luna iunie 2010, modifică în esență prevederile legii pentru care au fost emise

aceste norme metodologice de aplicare a Legii nr. 285/2010, iar prevederea

expresă de diminuare a salariului brut de bază pentru luna iunie 2010 practic

nu are suport legal.

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte,

analizând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate și

dispozițiile legale aplicabile, constată că recursul este nefondat, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În speță, excepția de

nelegalitate a fost invocată pentru mențiunea cuprinsă în ordinul comun privind

diminuarea veniturilor salariale cu un procent de 25% raportat la venitul brut pe

luna iunie 2010, recurenta reclamantă susținând că această prevedere modifică dispozițiile

legii pentru care au fost emise normele metodologice, fiind astfel nelegală.

Potrivit art. 1 din

Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii

echilibrului bugetar, publicată în M. Of. nr. 441 din 30 iunie 2010, cuantumul brut

al drepturilor salariale stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009

și ale O.U.G. nr. 1/2010 se diminuează cu 25%, în situația în care ar rezulta o

valoare mai mică decât salariul de bază minim brut, acordându-se suma de 600

lei.

Prin art. 16 s-a

dispus ca această diminuare să se aplice până la 31 decembrie 2010, așadar în intervalul

iulie-decembrie 2010, ultima lună a anului cu salariul și celelalte drepturi

salariale nediminuate fiind iunie 2010.

Prin art. 1 din Legea

nr. 285/2010, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

pentru anul 2011 s-a prevăzut asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a unei recuperări parțiale a diminuării cu 25% dispuse prin Legea nr. 118/2010, respectiv cu un

procent de 15%, stabilindu-se ca bază de calcul drepturile salariale aferente lunii

octombrie 2010.

Conform art. 4 alin.

(2) și (3) din Legea nr. 285/2010, în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință

și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuți

în anexele la Legea cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice care se reîncadrează, începând cu 1

ianuarie 2011, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana

reîncadrată la 31 decembrie 2010.

Același act normativ

prevede la art. 14 că, începând cu 1 ianuarie 2011, pentru personalul care

beneficiază de drepturi bănești în baza Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 și

Ordonanței Guvernului nr. 29/2004, salariile de bază se calculează prin includerea

nivelului mediu al acestor drepturi aferente lunii octombrie 2010, care nu se majorează

cu procentul de 15%.

În executarea Legii nr.

285/2010 au fost emise normele metodologice aprobate prin ordinul comun în

litigiu, care stabilesc atât modalitatea de reîncadrare a personalului plătit

din fonduri publice, cât și formula concretă de calcul a drepturilor salariale

pentru anul 2011.

Conținutul acestor

norme este conform prevederilor legii, instanța de fond reținând în mod eronat

că dispozițiile art. II privind „Stabilirea salariilor brute în anul 2011”,

literele a), b), c), d) și e), contravin actului normativ în aplicarea căruia au

fost emise.

Astfel, așa cum s-a prevăzut

în Legea nr. 285/2010, salariile de bază pentru anul 2011 nu vor fi determinate

pe baza valorii de referință și a coeficienților de ierarhizare prevăzuți de

Legea cadru nr. 284/2010, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor

funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare urmând

să fie determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15%

(lit. a) alin. (1) și (2)).

De asemenea, normele

prevăd că la data reîncadrării personalului, cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor,

compensațiilor și al celorlalte elemente care fac parte din salariul brut/solda

lunară brută/salariul lunar brut/indemnizația brută de încadrare va fi determinat

prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15% (lit. b) alin.

(1)).

Normele a căror nelegalitate

s-a invocat prevăd la litera C situația calculării salariului de bază și a sporurilor

pentru respectarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară stabilit potrivit

art. 16 din Legea nr. 285/2010, pentru perioada iulie-decembrie 2010 la suma de

600 lei, la litera D situația personalului care desfășoară activități noi, al

cărui salariu va fi majorat cu numărul de clase suplimentare acordate, iar la

litera e) stabilindu-se că nu se majorează cu cota de 15% drepturile salariale care

se includ în salariul de bază în temeiul art. 14 din aceeași lege.

Este real faptul că normele

metodologice aprobate prin ordin comun conțin exemple de calcul în care se pornește

de la salariul din luna iunie 2010, dinainte de aplicarea diminuării cu 25%,

tocmai pentru a se evidenția că, majorarea de 15% acordată de la 1 ianuarie

2011 se aplică la salariile diminuate începând cu luna iulie 2010, raportarea la

luna octombrie 2010 fiind făcută deoarece, potrivit emitenților actului,

aceasta ar fi cea mai stabilă lună a anului și ar constitui și baza de calcul

pentru alocațiile bugetare aferente cheltuielilor de personal stabilite prin legile

bugetelor de stat.

În raport de cele expuse

mai sus, Curtea constată că prevederile contestate sunt legale și conforme

dispozițiilor din Legea nr. 285/2010, în executarea cărora au fost emise,

astfel încât, admițând recursul va fi respins, ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de P.D.G., prin S.I. Botoșani împotriva sentinței nr. 159 din 2 mai 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2013

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4201/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Procedura în fața primei instanțe Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția civilă, reclamanții A.V., A.C., A.L., B.A., G.A., M.M.G
ÎCCJ 2012-06-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2903/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată, apărările pârâților și derularea procedurilor în fața instanței de fond Prin cererea înregistrată la data de 07 aprilie
ÎCCJ 2015-02-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 884/2015
Decizia nr. 884/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 11 februarie 2013 pe rolul Tribunalului Botoșani, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I.,
ÎCCJ 2013-04-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5135/2013
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Pe rolul Tribunalului Botoșani a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamanții A.I., A.S., A.M., A.L., A.D., A.I.A., A.L.I., A.M.I., A.V., A.I.L.,
ÎCCJ 2017-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1562/2017
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal
Sursă