ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4739/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

judecății

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta G.M. în contradictoriu

cu pârâta D.G.A.P.I. Sector 2, a solicitat anularea parțială a Deciziei nr. 76

din 13 mai 2011, respectiv anularea art. 1, teza 2 „.și va beneficia de un

salariu de bază de 725 lei și un spor pentru condiții vătămătoare în cuantum de

89 lei”; obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, în sensul încadrării

reclamantei cu respectarea legislației în vigoare – Legea – cadru privind

salarizarea unitară nr. 284/2010 și art. 2 din Legea nr. 285/2010 – respectiv

acordarea unui salariu de bază de 786 lei și un spor pentru condiții

vătămătoare în cuantum de 95 lei, calculat corespunzător „nivelului de

salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea

publică în care acesta este încadrat”.

În ședința publică de

la data de 2 decembrie 2011, reclamanta a a invocat excepția de nelegalitate a

prevederilor pct. 3, lit. b) din Ordinul nr. 42/77/2011, arătând că la

calcularea salariului din decizia contestată, pârâta a folosit treptele de

salarizare prevăzute de O.G. nr. 6/2007, act normativ abrogat expres de Legea nr.

330/2009.

Reclamanta a arătat

că prin abrogarea expresă a O.G. nr. 6/2007, au fost abrogate și treptele de

salarizare, respectiv întreg mecanismul de promovare în aceste trepte, în

prezent, încadrarea personalului bugetar efectuându-se în temeiul Legii nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legii nr.

285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Prin încheierea de

ședință de la data de 2 decembrie 2011, Tribunalul București, secția a IX-a contencios

administrativ și fiscal a dispus sesizarea Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal cu soluționarea excepției de

nelegalitate a prevederilor pct. 3 lit. b) din Normele Metodologice pentru

aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice aprobate prin Ordinul M.M.F.P.S. și al pârâtului

Ministerul Finanțelor Publice nr. 42/77/2011.

Curtea de apel a

dispus citarea, în cauză, a M.M.F.P.S. și a Ministerului Finanțelor Publice, în

calitate de emiteți ai Ordinului nr. 42/77/2011, a cărui nelegalitate s-a

invocat de către reclamantă.

Prin întâmpinări,

pârâții au solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate a

prevederilor Ordinului comun nr. 42/77/2011, pe fond solicitând respingerea

excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.

de fond

Prin Sentința nr. 2421

din 4 aprilie 2012, Curtea de Apel București a respins excepția de nelegalitate

invocată de reclamanta G.M., în contradictoriu cu pârâții M.M.F.P.S. și Ministerul

Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut în esență că excepția de inadmisibilitate a

excepției de nelegalitate invocată de pârâți, este neîntemeiată, având în

vedere argumentul de interpretare logică a fortiori, potrivit căruia dacă

legiuitorul a creat un mijloc procesual de apărare pe calea excepției de

nelegalitate pentru actele de autoritate individuale, cu atât mai mult un

asemenea mijloc de apărare trebuie oferit în legătură cu actele administrative

normative.

Pe fondul excepției

de nelegalitate, prima instanță a reținut că din analiza textelor legale

incidente în cauză, rezultă că art. 3 lit. b) din Ordinul comun nr. 42/77/2011,

defăimat ca nelegal de către reclamantă dispune că „

În anul 2011, pentru

personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași

instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru

personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la

nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din

instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat. În mod similar se

va proceda și pentru persoanele care s-au aflat în concediu plătit pentru

creșterea și îngrijirea copilului, precum și pentru personalul ale cărui

raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze,

potrivit legii, luându-se în considerare funcția, clasa, gradul, treapta de

salarizare deținute anterior suspendării din funcție. În cazul funcționarilor

publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru

funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în

anul 2010. Pentru funcționarii publici care se transferă în cursul anului 2011,

la stabilirea salariului va fi avută în vedere treapta de salarizare deținută

anterior.

Prin urmare,

judecătorul fondului a constatat că nu s-a reintrodus noțiunea de treaptă de

salarizare, ci doar s-a stabilit ca nivel de referință nivelul corespunzător

treptei III din reglementarea de la nivelul anului 2010, iar față de această

împrejurare, este evident că Normele metodologice nu adaugă la lege, astfel că

susținerea privind tratamentul diferențiat este lipsită de temei, câtă vreme

reclamanta nu a făcut dovada diferenței de încadrare față de funcționari

publici aflați exact în aceeași situație.

de reclamantă

Împotriva acestei

soluții a formulat recurs reclamanta, fără a se raporta la vreunul dintre

motivele de recurs prevăzute la art. 304 C. proc. civ. și susținând critici care

se subsumează motivului prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit

căruia o hotărâre poate fi recurată atunci când a fost pronunțată fără temei

legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Astfel, reclamanta a

susținut, în esență, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și

nelegală ca urmare a interpretării și aplicării greșite a prevederilor legale

incidente în cauză.

Recurenta a precizat că prin Ordinul nr. 42/77/2011

se adaugă la lege, iar textul vizat de excepția de nelegalitate – pct. 3 lit.

b), care face trimitere la trepte de salarizare este nelegal, din moment ce

Legea nr. 285/2010 nu face nicio referire la treptele de salarizare.

Recurenta a criticat

soluția instanței de fond, susținând că ordinul stabilește în mod imperativ

faptul că încadrarea funcționarilor publici care promovează sau sunt angajați

în anul 2011 se face pe treapta III de salarizare, dispoziție care contravine

spiritului Legii nr. 285/2010, care prevede că indiferent de momentul încadrării

sau promovării în funcție, toți funcționarii publici care ocupă funcții publice

similare în cadrul aceleiași instituții beneficiază de același nivel de

salarizare.

Prin urmare, în

opinia recurentei, treapta III de salarizare nu reprezintă un simplu nivel de

referință ci este o modificare a legii, fapt ce nu este permis de normele de

tehnică legislativă.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată

prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și sub toate aspectele, în baza

art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este

nefondat, pentru argumentele expuse în continuare.

1.Argumente de fapt

și de drept relevante

În cauză, este

necontestat că recurenta-reclamantă a participat la examenul organizat în luna

mai 2011 pentru promovare în grad profesional, promovând din funcția de

consilier, grad profesional asistent, în funcția de consilier, grad profesional

principal, fiind emisă Decizia nr. 76/ 13 mai 2011, stabilindu-se un salariu de

725 lei și un spor pentru cindiții vătămătoare de 89 lei.

Această din urmă

decizie a fost atacată de recurenta-reclamantă în Dosarul nr. 52738/3/2011 de

la Tribunalul București, în cadrul căruia a fost invocată excepția de

nelegalitate a dispozițiilor pct. III lit. b)) din Normele metodologice pentru

aplicarea Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Într-adevăr, potrivit

art. III lit. b) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul comun nr. 72/77/2011

al M.M.F.P.S. și Ministerul Finanțelor Publice, lit. b) „În anul 2011,

pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/ încadrat în

aceeași instituție/ autoritate publică pe funcții de același fel, precum și

pentru personalul promovat în funcții sau în grade/ trepte, salarizarea se face

la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituția/

autoritatea publică în care acesta este încadrat. În mod similar se va proceda

și pentru persoanele care s-au aflat în concediu plătit pentru creșterea și

îngrijirea copilului, precum și pentru personalul ale cărui raporturi de muncă

sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii,

luându-se în considerare funcția, clasa, gradul, treapta de salarizare deținute

anterior suspendării din funcție. În cazul funcționarilor publici nou-încadrați

sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este

cel corespunzător trepte 3 de salarizare utilizate în anul 2010. Pentru

funcționarii publici care se transferă în cursul anului 2011, la stabilirea

salariului va fi avută în vedere treapta de salarizare deținută anterior”.

Recurenta-reclamantă

a susținut, în esență, că dispozițiile de mai sus sunt nelegale deoarece fac

referire la treapta 3 de salarizare, fără ca Legea nr. 285/2010 să conțină o

astfel de prevedere, susținere neîntemeiată.

Astfel, din

interpretarea prevederilor art. 2 din Legea nr. 285/ 2010 rezultă că

legiuitorul a urmărit ca pentru anul 2011 salarizarea personalului

nou-încadrat, precum și a celui promovat în funcții sau în grade/ trepte,

salarizarea să se facă la un singur nivel de salarizare în plată pentru funcții

similare.

Deci, art. 2 din

Legea nr. 285/2010 nu exclude raportarea la trepte de salarizare, care se

regăsește și la pct. II art. 13 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, unde se

prevede în mod expres că „În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau

promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel

corespunzător treptei 3 pentru funcțiile similare este cel corespunzător

treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”.

Deci, legiuitorul a

menținut același principiu/ aceeași regulă de calcul inclusiv pentru anul 2012,

treapta 3 de salarizare utilizată în anul 2010, așa cum s-a procedat și în anul

2011, în cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați.

Or, în cauză,

dispozițiile pct. III lit. b), penultima frază din Metodologia aprobată prin

Ordinul comun nr. 42/77/2011 nu fac altceva decât să transpună acest principiu/

această regulă instituită de legiuitor.

al soluției adoptate în recurs

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de

reformare a Sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art.

304

1

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de G.M. împotriva sentinței civile nr. 2421 din 4 aprilie 2012 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 martie 2013.