ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4739/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4739/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta G.M. în contradictoriu cu pârâta D.G.A.P.I. Sector 2, a solicitat anularea parțială a Deciziei nr. 76 din 13 mai 2011, respectiv anularea art. 1, teza 2 „.și va beneficia de un salariu de bază de 725 lei și un spor pentru condiții vătămătoare în cuantum de 89 lei”; obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, în sensul încadrării reclamantei cu respectarea legislației în vigoare – Legea – cadru privind salarizarea unitară nr. 284/2010 și art. 2 din Legea nr. 285/2010 – respectiv acordarea unui salariu de bază de 786 lei și un spor pentru condiții vătămătoare în cuantum de 95 lei, calculat corespunzător „nivelului de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat”.
În ședința publică de la data de 2 decembrie 2011, reclamanta a a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor pct. 3, lit. b) din Ordinul nr. 42/77/2011, arătând că la calcularea salariului din decizia contestată, pârâta a folosit treptele de salarizare prevăzute de O.G. nr. 6/2007, act normativ abrogat expres de Legea nr. 330/2009. Reclamanta a arătat că prin abrogarea expresă a O.G. nr. 6/2007, au fost abrogate și treptele de salarizare, respectiv întreg mecanismul de promovare în aceste trepte, în prezent, încadrarea personalului bugetar efectuându-se în temeiul Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Prin încheierea de ședință de la data de 2 decembrie 2011, Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus sesizarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal cu soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor pct. 3 lit. b) din Normele Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice aprobate prin Ordinul M.M.F.P.S. și al pârâtului Ministerul Finanțelor Publice nr. 42/77/2011. Curtea de apel a dispus citarea, în cauză, a M.M.F.P.S. și a Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de emiteți ai Ordinului nr. 42/77/2011, a cărui nelegalitate s-a invocat de către reclamantă.
Prin întâmpinări, pârâții au solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate a prevederilor Ordinului comun nr. 42/77/2011, pe fond solicitând respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 2421 din 4 aprilie 2012, Curtea de Apel București a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamanta G.M., în contradictoriu cu pârâții M.M.F.P.S. și Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate invocată de pârâți, este neîntemeiată, având în vedere argumentul de interpretare logică a fortiori, potrivit căruia dacă legiuitorul a creat un mijloc procesual de apărare pe calea excepției de nelegalitate pentru actele de autoritate individuale, cu atât mai mult un asemenea mijloc de apărare trebuie oferit în legătură cu actele administrative normative.
Pe fondul excepției de nelegalitate, prima instanță a reținut că din analiza textelor legale incidente în cauză, rezultă că art. 3 lit. b) din Ordinul comun nr. 42/77/2011, defăimat ca nelegal de către reclamantă dispune că „ În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat. În mod similar se va proceda și pentru persoanele care s-au aflat în concediu plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului, precum și pentru personalul ale cărui raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, luându-se în considerare funcția, clasa, gradul, treapta de salarizare deținute anterior suspendării din funcție.
În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010. Pentru funcționarii publici care se transferă în cursul anului 2011, la stabilirea salariului va fi avută în vedere treapta de salarizare deținută anterior. Prin urmare, judecătorul fondului a constatat că nu s-a reintrodus noțiunea de treaptă de salarizare, ci doar s-a stabilit ca nivel de referință nivelul corespunzător treptei III din reglementarea de la nivelul anului 2010, iar față de această împrejurare, este evident că Normele metodologice nu adaugă la lege, astfel că susținerea privind tratamentul diferențiat este lipsită de temei, câtă vreme reclamanta nu a făcut dovada diferenței de încadrare față de funcționari publici aflați exact în aceeași situație.
3. Recursul declarat de reclamantă Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta, fără a se raporta la vreunul dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 C. proc. civ. și susținând critici care se subsumează motivului prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit căruia o hotărâre poate fi recurată atunci când a fost pronunțată fără temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Astfel, reclamanta a susținut, în esență, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală ca urmare a interpretării și aplicării greșite a prevederilor legale incidente în cauză. Recurenta a precizat că prin Ordinul nr. 42/77/2011 se adaugă la lege, iar textul vizat de excepția de nelegalitate – pct. 3 lit. b), care face trimitere la trepte de salarizare este nelegal, din moment ce Legea nr. 285/2010 nu face nicio referire la treptele de salarizare.
Recurenta a criticat soluția instanței de fond, susținând că ordinul stabilește în mod imperativ faptul că încadrarea funcționarilor publici care promovează sau sunt angajați în anul 2011 se face pe treapta III de salarizare, dispoziție care contravine spiritului Legii nr. 285/2010, care prevede că indiferent de momentul încadrării sau promovării în funcție, toți funcționarii publici care ocupă funcții publice similare în cadrul aceleiași instituții beneficiază de același nivel de salarizare. Prin urmare, în opinia recurentei, treapta III de salarizare nu reprezintă un simplu nivel de referință ci este o modificare a legii, fapt ce nu este permis de normele de tehnică legislativă. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și sub toate aspectele, în baza art. 304 1 C. proc.
civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare. 1.Argumente de fapt și de drept relevante În cauză, este necontestat că recurenta-reclamantă a participat la examenul organizat în luna mai 2011 pentru promovare în grad profesional, promovând din funcția de consilier, grad profesional asistent, în funcția de consilier, grad profesional principal, fiind emisă Decizia nr. 76/ 13 mai 2011, stabilindu-se un salariu de 725 lei și un spor pentru cindiții vătămătoare de 89 lei. Această din urmă decizie a fost atacată de recurenta-reclamantă în Dosarul nr. 52738/3/2011 de la Tribunalul București, în cadrul căruia a fost invocată excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. III lit. b)) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Într-adevăr, potrivit art. III lit. b) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul comun nr. 72/77/2011 al M.M.F.P.S. și Ministerul Finanțelor Publice, lit. b) „În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/ încadrat în aceeași instituție/ autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/ trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituția/ autoritatea publică în care acesta este încadrat. În mod similar se va proceda și pentru persoanele care s-au aflat în concediu plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului, precum și pentru personalul ale cărui raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, luându-se în considerare funcția, clasa, gradul, treapta de salarizare deținute anterior suspendării din funcție.
În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător trepte 3 de salarizare utilizate în anul 2010. Pentru funcționarii publici care se transferă în cursul anului 2011, la stabilirea salariului va fi avută în vedere treapta de salarizare deținută anterior”. Recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că dispozițiile de mai sus sunt nelegale deoarece fac referire la treapta 3 de salarizare, fără ca Legea nr. 285/2010 să conțină o astfel de prevedere, susținere neîntemeiată. Astfel, din interpretarea prevederilor art. 2 din Legea nr. 285/ 2010 rezultă că legiuitorul a urmărit ca pentru anul 2011 salarizarea personalului nou-încadrat, precum și a celui promovat în funcții sau în grade/ trepte, salarizarea să se facă la un singur nivel de salarizare în plată pentru funcții similare.
Deci, art. 2 din Legea nr. 285/2010 nu exclude raportarea la trepte de salarizare, care se regăsește și la pct. II art. 13 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, unde se prevede în mod expres că „În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010”. Deci, legiuitorul a menținut același principiu/ aceeași regulă de calcul inclusiv pentru anul 2012, treapta 3 de salarizare utilizată în anul 2010, așa cum s-a procedat și în anul 2011, în cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați. Or, în cauză, dispozițiile pct. III lit. b), penultima frază din Metodologia aprobată prin Ordinul comun nr. 42/77/2011 nu fac altceva decât să transpună acest principiu/ această regulă instituită de legiuitor.
2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a Sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 1 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de G.M. împotriva sentinței civile nr. 2421 din 4 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.