ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.02.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1754/2013

HOTĂRÂRE
26.02.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1754/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului

negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Brezoi la data de 28 august 2012, reclamanta R..N.P. R. prin

Direcția Silvică Vâlcea, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al

Comunei Berislăvești, a solicitat obligarea acestuia să permită transportul pe

drumurile forestiere Codrea în lungime de 2,5 km și Țigănie-Codrea în lungime

de 4,5 km.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că pârâtul a interzis accesul pe drumurile forestiere

menționate a mijloacelor de transport a materialului lemnos aparținând SC F.

SRL, beneficiar al masei lemnoase din partida Berislăvești, pe motiv că aceste

drumuri sunt drumuri comunale aflate în administrarea Consiliului Local Berislăvești.

A susținut că

pârâtul, în mod nelegal, a înregistrat drumurile forestiere în anexa 16 la H.G.

nr. 1362/2001, prin care s-a aprobat inventarul bunurilor ce aparțin domeniului

public al comunei Berislăvești.

Reclamanta a precizat

că pe rolul Judecătoriei Brezoi se află Dosarul nr. 5083/198/2012 având ca

obiect constatarea nulității parțiale a H.G. 1362/198/2001 în ceea ce privește

drumurile Codrea și Țigănie – Codrea.

A mai arătat că cele

două drumuri sunt drumuri forestiere proprietatea statului, iar terenurile pe

care sunt amplasate sunt cuprinse în amenajamentul silvic, astfel că

înregistrarea acestora în anexa la H.G. 1362/2001 este nelegală.

Judecătoriei Brezoi

Prin Sentința civilă nr.

3246 din 01 octombrie 2012, Judecătoria Brezoi a admis excepția necompetenței

materiale a instanței, invocată din oficiu, și a declinat competența de

soluționare a cererii de ordonanță președințială în favoarea Curții de Apel

Pitești.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța a reținut că potrivit art. 581 alin. (2) C. proc.

civ., cererea de ordonanță președințială se introduce la instanța competentă să

se pronunțe asupra fondului dreptului.

Fondul dreptului

litigios îl constituie includerea drumurilor forestiere Codrea și Țigănie-Codrea

în inventarul domeniului public al Comunei Berislăvești, prin H.G. nr. 1362/2001,

împotriva acestei hotărâri de guvern reclamanta formulând acțiune în anulare,

ce face obiectul Dosarului nr. 5083/198/2012 aflat în prezent pe rolul

Judecătoriei Brezoi.

Potrivit art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau

încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile

de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel.

În speță, fiind vorba

de un act administrativ emis de o autoritate publică centrală a cărui

legalitate se contestă, din punct de vedere material și teritorial competența

de soluționare a litigiului în fond revine Curții de Apel Pitești.

3.Hotărârea Curții de

Apel Pitești

Curtea de Apel Pitești,

verificându-și competența, a invocat din oficiu excepția necompetenței sale

materiale în soluționarea cauzei.

Prin Sentința civilă nr.

369 din 24 octombrie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția a II –a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Brezoi.

Pentru a

pronunța această soluție, Curtea a constatat că

„fondul dreptului” la care face

trimitere art. 581 alin. (2) C. proc. civ. nu îl constituie nulitatea hotărârii

de guvern, ci dreptul de folosi/administra terenul, drept pe care pretind

ambele părți că îl au.

Prin urmare, litigiul

din speță nu are natura unui litigiu de contencios administrativ pentru a fi

soluționat de o instanță cu această specializare. De asemenea, în cauză nu este

implicată nicio o autoritate publică centrală și cu atât mai puțin se pune în

discuție legalitatea unui act emis de o astfel de autoritate pentru a se

pretinde că instanța competentă în primă instanță ar fi curtea de apel.

Constatând ivit

conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.

Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în

conformitate cu dispozițiile art. 20, art. 21,și art. 22 C. proc. civ.,

analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, pentru

considerentele ce urmează:

Înalta Curte a reținut

că reclamanta a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, obligarea

pârâtului Consiliul Local al Comunei Berislăvești să permită acesteia folosirea

drumurilor forestiere pentru transportul de material lemnos.

De asemenea, prin

cererea formulată, reclamanta a invocat caracterul abuziv al acțiunilor comise

de pârât, care, fără a avea un titlu valabil, ar fi restricționat accesul pe

teren pentru reclamanta ce are drept de administrare, motivat de faptul că

aceste drumuri se află în administrarea Consiliului local Berislăvești, fiind

cuprinse în anexa 16 – poziția 20 la H.G. nr. 1362/2001 prin care s-a aprobat

inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei Berislăvești.

Înalta Curte a constatat

că, în speță, fondul dreptului la care face trimitere art. 581 alin. (2) C.

proc. civ. nu îl constituie nulitatea hotărârii de guvern, ci dreptul de a

folosi/administra drumurile forestiere, drept pe care ambele părți pretind că

îl au.

Astfel, litigiul din

speță nu are natura unui litigiu de contencios administrativ. De asemenea, nu

este implicată nicio autoritate publică centrală și nici nu se pune în discuție

legalitatea unui act administrativ emis de o atare autoritate.

Potrivit

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 contenciosul administrativ este

activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ

competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre

părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau

încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie

din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva

o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Prin urmare, faptul

că pârâtul este o autoritate publică locală nu atrage de plano competența

instanței de contencios administrativ pentru cenzurarea oricărei acțiuni a

acestuia, în condițiile în care jurisdicția contenciosului administrativ este

una specială și, pe cale de consecință, restrictivă. Acțiunile care nu sunt

consecința aplicării unui act administrativ, actele materiale de ocupare a unui

teren sau de limitare a accesului altor persoane la folosirea unor drumuri, cum

este cazul în speță, chiar dacă s-ar întemeia pe dreptul de proprietate

publică, reglementat în C. civ., nu sunt acte de administrație, ci acțiuni

civile, cenzurabile în instanța de drept comun ca și în cazul în care subiectul

activ al acțiunilor pretins abuzive ar fi o persoană de drept privat.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Brezoi.

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta R.N.P. R. prin

Direcția Silvică Vâlcea, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al

Comunei Berislăvești, în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 26 februarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-03-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1625/2012
constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. 4.1. Curtea de Apel Brașov a fost sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al Județul
ÎCCJ 2010-05-14
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2545/2010
ă la regimul drumurilor publice. A arătat că bunul imobil menționat în Anexa I din H.G. nr. 972/2002, poziția 418, denumit generic „Teren aferent district Cristian” suprafață de 4407,83 înscris în C.F. nr. 2977 Cristian, nr.top 1002/1, nu a
ÎCCJ 2011-03-17
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1578/2011
a unei operațiuni administrative în privința căreia instanța este competentă să se pronunțe în condițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004; - în mod legal a respins instanța de fond excepția lipsei de interes a reclamanților din mom
ÎCCJ 2013-10-04
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6520/2013
a aprobat asocierea Consiliului local Bistrița Bârgăului cu proprietarii de pădure persoane fizice în vederea constituirii Asociației Proprietarilor de Păduri Bistrița Bârgăului pentru gospodărirea și administrarea fondului forestier. Ulter
ÎCCJ 2015-10-20
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3225/2015
2010, emisă de I.T.R.S.V. Brașov în baza Ordinului nr. 1221/2016, reiese că suprafața de 7118 ha deținută de A.P.T.A.S. Valea Corbilor la data formulării propunerii de atribuire se află în cuprinsul fondului cinegetic nr. 24 Victoria. De as
Sursă