ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2623/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2623/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

penale de față:

Examinând actele și

lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 286 din 19 decembrie

2012, pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 1493/91/2012, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată

de inculpatul P.V.O.

A fost condamnat

inculpatul P.V.O. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- cumpărare și

vânzare de droguri de risc fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 74

alin. (1) și (2) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen., la 3 luni închisoare;

- complicitate în

condițiile participației improprii la săvârșirea infracțiunii de introducere în

țară de droguri de risc fără drept, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 74 alin. (1) și (2)

C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., la 3 ani închisoare și 6 luni

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) ipoteza a II-a și

lit. b) C. pen.;

- cumpărare de

droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire

la art. 74 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen., la 3 luni

închisoare.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca

inculpatul P.V.O. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 6

luni interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata

termenului de încercare de 5 ani calculat conform art. 86

2

C. pen.

Conform art. 86

3

C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul P.V.O. să

se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la

datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea;

b) să anunțe în

prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A fost stabilit organ

însărcinat cu supravegherea inculpatului P.V.O. Serviciul de Probațiune de pe

lângă Tribunalul Vrancea.

S-a atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind

revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu

rea-credință a obligațiilor stabilite de instanță sau în cazul săvârșirii unei

noi infracțiuni în termenul de încercare.

A fost menținut

sechestrul instituit prin ordonanța din 23 august 2012 a D.I.I.C.O.T. - Biroul

Teritorial Vrancea și s-a dispus confiscarea sumei de 100 RON de la inculpatul P.V.O.

În baza art. 350

alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a

inculpatului P.V.O. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 23 din

04 august 2012 emis de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 3945/91/2012, dacă nu

este arestat în altă cauză.

S-a constatat că din

pedeapsa aplicată în cauză inculpatul P.V.O. a fost arestat preventiv începând

cu data de

03 august 2012 - orele 23:35 și până la data punerii efective în libertate.

În baza art. 11 pct. 2

lit. a) C. proc. pen. cu referire la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. raportat

la art. 18

1

C. pen., a fost achitat inculpatul G.R.A., pentru săvârșirea

infracțiunii de cumpărare de droguri de risc fără drept prevăzută de art. 4

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 91 alin.

(1) lit. c) C. pen. s-a aplicat inculpatului G.R.A. amendă administrativă în cuantum

de 400 RON.

Au fost obligați inculpații

la cheltuieli judiciare după cum a urmat:

- în faza de urmărire

penală - inculpatul P.V.O. la 1.000 RON din care 400 RON onorariul apărătorului

din oficiu ce a fost avansat din fondul Ministerului Justiției;

- inculpatul G.R.A. la

200 RON cheltuieli judiciare către stat;

- în faza de judecată

au fost obligați inculpații P.V.O. și G.R.A. la câte 150 RON fiecare cheltuieli

judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest

sens, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul din

24 august 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea, înregistrat la Tribunalul Vrancea sub

nr. 4267/91/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. raportat la art. 31

alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând

în aceea că în perioada iunie 2012 - 03 august 2012, în repetate rânduri, dar în

baza aceleași rezoluții infracționale, a cumpărat diferite cantități de droguri

de risc (hașiș) de la numitul B.G. din Italia, drogurile fiind transportate prin

firma A. după ce în prealabil îi trimitea banii în acest scop, ajutându-l în acest

mod să introducă drogurile în țară, iar aceste cantități de droguri le vindea la

diferiți consumatori sau le folosea pentru consum propriu;

infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada jumătatea

lunii iunie 2012 - 03 august 2012, în repetate rânduri, dar în baza unei rezoluții

infracționale unice, a cumpărat aproximativ de 10 ori, câte una - două doze de hașiș

de aproximativ 1-2 grame de fiecare dată, în scopul consumului propriu de la inculpatul

P.V.O. cu suma de 50 RON pe gram, fiind descoperit în data de 03 august 2012, în

jurul orelor 18:45, pe peronul gării din municipiul Focșani, județul Vrancea având

asupra sa două bucăți de hașiș aproximativ 1 gram fiecare despre care a declarat

că le-a cumpărat cu puțin timp înainte suma de 100 de RON.

infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada iunie-iulie

2012, în repetate rânduri, dar în baza aceleași rezoluții infracționale, a cumpărat

de circa 5 ori, aproximativ câte o doză de hașiș în greutate de aproximativ 1 gram

de fiecare dată, în scopul consumului propriu de la inculpatul P.V.O. cu prețul

de aproximativ 50 RON / gram.

Examinând actele și lucrările

dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La jumătatea lunii iunie

2012, inculpatul P.V.O. a luat hotărârea infracțională de a cumpăra diferite cantități

de hașiș de la prietenul său B.G. din Italia, după care din aceste cantități deținute

urma să le vândă mai multor persoane apropiate, dar și pentru consum propriu.

Astfel, la jumătatea lunii

iunie 2012, prin intermediul firmei A., inculpatul P.V.O. a primit un colet din

Italia, de la numitul B.G., în care se afla și o cantitate de aproximativ 25 grame

de hașiș, din această cantitate inculpatul vânzând mai multe doze, mai multor cumpărători

consumatori, cel puțin în număr de doi și anume G.R.A. și H.T.

Din declarațiile inculpaților

a rezultat că inculpatul P.V.O. a vândut inculpatului G.R.A. de aproximativ 10 ori

câte una - două doze de hașiș de aproximativ un gram pentru care primea suma de

aproximativ 50 RON pe gram, iar inculpatului H.T. i-a vândut de aproximativ 5 ori

aproximativ câte o doză de hașiș în greutate de aproximativ 1 gram pentru care primea

suma de 50-60 RON pe gram.

Inculpatul G.R.A. a cumpărat

aceste cantități de droguri în vederea consumului propriu, întrucât potrivit propriei

declarații acesta era consumator ocazional de droguri ușoare, respectiv cannabis

și hașiș, prima oară consumând astfel de substanțe în urmă cu aproximativ 4 ani.

Inculpatul H.T. a cumpărat

aceste cantități de droguri în vederea consumului propriu, iar potrivit propriei

declarații, după decesul tatălui său a început să consume produse etnobotanice,

după care a început să consume și hașiș pe care l-a cumpărat de la diferite persoane

din anturajul său, fumând țigările singur sau împreună cu alți prieteni.

Din datele dosarului a

mai rezultat că inculpatul P.V.O. purta convorbiri telefonice cu numitul B.G. aflat

în Italia, în scopul achiziționării din Italia de către acesta din urmă a unei cantități

de hașiș pe care urma să o trimită în țară printr-un colet expediat cu firma de

curierat rapid A. Astfel, inculpatul P.V.O. i-a trimis prin aceeași firmă A. lui

B.G. în Italia suma de 250 de euro în vederea achiziționării, fără drept, a unei

cantități de aproximativ 50 grame hașiș din care, după primirea în țară urma să

o vândă către diferiți consumatori, iar o parte să fie folosită pentru consum propriu.

Inculpatul P.V.O. a purtat

în continuare convorbiri telefonice cu numitul B.G. din Italia, acesta din urmă

urmând să trimită un colet în România prin firma A. în aproximativ 2-3 zile.

Numitul B.G. a întârziat

trimiterea acestui colet în care urma să se afle și hașiș, motiv pentru care inculpatul

P.V.O. s-a impacientat bănuind că a fost înșelat de către B.G.

A încercat în continuare

să îl contacteze pe numărul de telefon din Italia însă B.G. nu i-a mai răspuns la

telefon și până în dimineața zilei de 03 august 3012, inculpatul P.V.O. a bănuit

că nu va mai primi nici un colet, neputând recupera suma de 250 de euro pe care

o trimisese în Italia pentru procurarea drogurilor, iar în același timp nu mai avea

nici cantități de hașiș pe care să le consume personal sau să le vândă la diferiți

consumatori.

În toată această perioadă

sfârșitul lunii iulie - dimineața zilei de 03 august 2012 inculpatul P.V.O. a fost

contactat de diferite persoane care se interesau dacă poate să le vândă diferite

cantități de droguri.

Printre aceste persoane

s-a aflat și inculpatul H.T.

Din convorbirile telefonice

a rezultat că diferite persoane se interesau dacă inculpatul P.V.O. a primit coletul

din Italia, acesta le spunea că nu are nimic de oferit, referindu-se evident la

droguri.

Martora B.M.L., prietena

inculpatului P.V.O. a purtat și ea diferite convorbiri telefonice în care spunea

că prietenul ei era foarte nervos din cauza faptului că încă nu i-a parvenit coletul

din Italia.

De asemenea, inculpatul

P.V.O. a purtat convorbiri telefonice și cu martorul I.F. aflat în București, precum

și cu numitul A.C. în care le-a spus acestora că nu a primit coletul din Italia.

În data de 03 august 2012,

la ora 09:05:20, inculpatul P.V.O. a primit următorul mesaj „Coletul dvs. a ajuns

la agenția de destinație. Vă mulțumim! Poșta A. Focșani”.

La data de 03 august 2012,

orele 10:00, inculpatul P.V.O. s-a deplasat la sediul firmei A., din municipiul

Focșani, județul Vrancea, de unde a ridicat un colet trimis de B.G. din Italia în

care se aflau mai multe bunuri personale, dar și cantitatea de aproximativ 50 grame

hașiș, după care s-a deplasat la domiciliul său având asupra sa coletul.

Din acest moment inculpatul

P.V.O. a purtat discuții telefonice cu martora B.M.L. în care i-a spus că a primit

un colet cu haine și diverse lucruri.

Tot în data de 03 august

2012, până în jurul orei 18:00, inculpatul P.V.O. a purtat mai multe discuții telefonice

cu mai multe persoane dându-le de înțeles că a primit coletul din Italia și din

acest moment poate să le vândă diferite cantități de droguri.

În intervalul 17:31 -

18:06, inculpatul P.V.O. a purtat discuții telefonice cu inculpatul G.R.A. confirmându-i

acestuia că a primit marfa și că poate să treacă pe la el, evident în scopul vânzării

- cumpărării unei anumite cantități de hașiș.

În aceeași zi, în jurul

orelor 18:30, inculpatul P.V.O. a vândut numitului G.R.A., o anumită cantitate de

hașiș, după care, acesta din urmă s-a deplasat către gara municipiului Focșani intenționând

să plece cu un tren spre localitatea Bacău.

Din actele dosarului a

mai rezultat că inculpatul G.R.A. a fost imobilizat pe peronul gării Focșani, județul

Vrancea la data de 03 august 2012, în jurul orelor 18:45.

Cu ocazia percheziției

corporale asupra numitului G.R.A. s-au găsit două bucăți de substanță solidă de

culoare maro, despre care acesta a afirmat că este hașiș și le-a cumpărat de la

numitul P.V.O. pentru care a plătit în total suma de 100 RON în două bancnote de

câte 50 RON.

Cu ocazia percheziției

domiciliare efectuată la data de 30 iulie 2012 la inculpatul P.V.O. au fost identificate

și ridicate o substanța solidă de culoare maro găsită în bucătărie pe un dulap și

trei cubulețe mici în sufragerie. De asemenea, în autoturismul F.P. pe care inculpatul

l-a folosit s-au găsit alte două bucăți mici din aceeași substanță solidă de culoare

maro, despre toate aceste inculpatul P.V.O. a afirmat că este hașiș.

Tot cu ocazia percheziției

s-au găsit și două bancnote de 50 de RON despre care inculpatul P.V.O. a afirmat

că le-a primit de la inculpatul G.R.A. pentru cele două bucăți de hașiș vândute

cu puțin timp înainte, precum și trei materiale explozive - petarde.

Din raportul de constatare

tehnico științifică din 07 august 2012 privind probele ridicate de la inculpatul

P.V.O. a rezultat că proba nr. 1 este constituită din 47,75 grame rezină de cannabis,

proba nr. 2 este constituită din 2,43, iar proba nr. 3 din 2,09 grame de rezină

de cannabis, în toate cele trei probe punându-se în evidență Tetrahidrocannabinol

(THC) substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis care face parte din

Tabelul - anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000.

Din raportul de constatare

tehnico științifică din 17 august 2012 a rezultat și în cazul probei ridicate de

la inculpatul G.R.A. că aceasta este constituită din 1,66 grame de rezină de cannabis,

punându-se în evidență Tetrahidrocannabinol (THC) substanță psihotropă biosintetizată

de planta cannabis care face parte din Tabelul - anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000.

În drept, instanța de

fond a reținut că faptele inculpatului P.V.O., care în perioada iunie 2012-03 august

2012, în repetate rânduri, dar în baza aceleași rezoluții infracționale, a cumpărat

diferite cantități de droguri de risc (hașiș) de la numitul B.G. din Italia, drogurile

fiind transportate prin firma A. după ce în prealabil îi trimitea banii în acest

scop, ajutându-l în acest mod să introducă drogurile în țară, iar aceste cantități

de droguri le vindea la diferiți consumatori sau le folosea pentru consum propriu,

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 26 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. pentru care a urmat să răspundă penal.

În ceea ce îl privește

pe inculpatul H.T., instanța de fond a reținut că acesta a înțeles să uzeze de dispozițiile

art. 320

1

C. proc. pen., astfel încât cauza a fost disjunsă față de inculpații

P.V.O. și G.R.A.

Prima instanță a respins

ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul

P.V.O. din infracțiunile reținute prin actul de inculpare în infracțiunea prevăzută

de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și în infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv achitarea pentru infracțiunea de

complicitate în condițiile participației improprii la săvârșirea infracțiunii de

introducere în țară de droguri de risc fără drept prevăzută de art. 26 C. pen. raportat

la art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru următoarele considerente:

Astfel, din declarația

olografă a inculpatului P.V.O. dată la urmărirea penală, a rezultat că acesta la

începutul lunii iunie 2012 a luat legătura telefonic cu numitul B.G. care rămăsese

în Italia, l-a întrebat dacă poate să îi trimită hașiș pentru consum propriu, iar

acesta a fost de acord spunându-i că îi trimite. De asemenea, pe la mijlocul lunii

iunie a primit primul colet din Italia de la numitul B.G., prin intermediul firmei

A., că a ridicat acest colet din Focșani și că în colet se afla și o bucată de hașiș

pe care inculpatul a folosit-o pentru consum propriu și din care a dat și inculpaților

G.R.A. și H.T.

S-a mai arătat că inculpatul

ținea legătura telefonic cu G.R.A. și stabileau să se întâlnească în Focșani și

că i-a oferit acestuia din urmă hașiș pentru care a primit suma de 50 RON/gram.

De asemenea, inculpatul

P.V.O. a arătat în declarațiile date că la data de 3 august 2012 a primit al doilea

colet care conținea, printre altele și o bucată de hașiș. A mai arătat că a trimis

numitului B.G. suma de 250 euro pentru hașiș.

Mai departe inculpatul

P.V.O. a recunoscut și faptul că i-a oferit atât inculpatului G.R.A., cât și inculpatului

H.T. hașiș pentru care a primit bani.

Tribunalul a constatat

că inculpatul P.V.O. a declarat în același sens și la instanță recunoașterea acestuia

coroborându-se cu procesul verbal de transcriere a convorbirilor telefonice, cu

rezultatul percheziției efectuată în baza autorizației din 30 iulie 2012, cu rapoartele

de constatare, precum și cu declarațiile inculpatului G.R.A. date la urmărirea penală

și cu cele ale inculpatului H.T. dată în fața instanței, acest din urmă inculpat

a recunoscut în totalitate faptele așa cum au fost ele stabilite în rechizitoriu

și care a înțeles să uzeze de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

De asemenea, a constatat

că recunoașterea inculpatului P.V.O. s-a coroborat și cu declarațiile martorilor

B.M.L. și I.F. date la urmărirea penală și cele date la instanță care au confirmat

că inculpatul aștepta un colet.

Față de aceste considerente

instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată

de inculpatul P.V.O. - prin apărător și, a constatat că în cauza de față nu sunt

incidente dispozițiile privind achitarea acestui inculpat pentru infracțiunea prevăzută

de art. 26 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., probele

enumerate mai sus dovedesc săvârșirea celor trei infracțiuni reținute în sarcina

inculpatului, inclusiv cea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 31

alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepsei

ce a fost aplicată inculpatului P.V.O. prima instanță a avut în vedere gradul de

pericol concret al faptei, persoana inculpatului și poziția procesuală a acestuia.

Față de persoana inculpatului

P.V.O., care este un tânăr de 25 de ani, care nu a mai comis fapte penale fiind

pentru prima dată în sfera ilicitului penal, având în vedere și caracterizarea favorabilă

făcută acestui tânăr de cei doi martori audiați la instanță în circumstanțiere,

precum și caracterizarea făcută de Centrul Militar Zona Vrancea, din care rezultă

că inculpatul a fost un om liniștit, muncitor, responsabil, a lucrat și taxi și

în armată unde a avut o conduită exemplară, că a urmat și cursurile unei facultăți

timp de doi ani, ținând seama și de sinceritatea de care a dat dovadă pe întreg

parcursul procesului penal atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării

judecătorești, instanța a considerat că în cauza de față s-au putut aplica dispozițiile

art. 74 alin. (1) și (2) C. pen. privind circumstanțele atenuante, coborând pedeapsa

sub limita prevăzută de lege în condițiile dispozițiilor art. 76 C. pen.

Față de cele arătate mai

sus, instanța de fond a avut convingerea că arestarea preventivă a acestui inculpat

pe o perioadă mai mare de 3 luni a fost suficientă pentru reeducarea acestuia, așa

încât a aplicat în această cauză dispozițiile art. 86

1

C. pen. privind

suspendarea sub supraveghere pe durata termenului de încercare calculat conform

art. 86

2

C. pen.

În ceea ce îl privește

pe inculpatul G.R.A. instanța de fond a reținut că acesta este trimis în judecată

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada jumătatea

lunii iunie 2012 - 03 august 2012, în repetate rânduri, dar în baza unei rezoluții

infracționale unice, a cumpărat aproximativ de 10 ori, câte una - două doze de hașiș

de aproximativ 1-2 grame de fiecare dată, în scopul consumului propriu de la inculpatul

P.V.O. cu suma de 50 RON pe gram, fiind descoperit în data de 03 august 2012 în

jurul orelor 18:45 pe peronul gării din municipiul Focșani, județul Vrancea având

asupra sa două bucăți de hașiș aproximativ 1 gram fiecare despre care a declarat

că le-a cumpărat cu puțin timp înainte suma de 100 de RON.

Această faptă a fost dovedită

de declarațiile de recunoaștere ale inculpatului date la urmărirea penală și la

instanța de judecată, coroborate cu declarațiile inculpatului P.V.O. date la urmărirea

penală și la instanță, cu rezultatul percheziției corporale efectuată asupra inculpatului

G.R.A. la data de 03 august 2012 pe peronul gării din Focșani și cu procesul verbal

de transcriere a convorbirilor telefonice.

Cu toate acestea, Tribunalul

a apreciat că fapta inculpatului G.R.A., care a cumpărat de mai multe ori hașiș

procurat de la inculpatul P.V.O. în scopul consumului propriu, nu constituie infracțiune,

întrucât inculpatul a cumpărat hașiș doar pentru consum propriu, l-a consumat de

unul singur, fără a afecta și alte persoane, astfel încât prin această faptă s-a

adus o atingere minimă valorilor prevăzute de lege și că prin conținutul ei concret,

în modalitatea săvârșită și recunoscută de inculpat, substanța fiind consumată în

scop de relaxare, faptă fiind lipsită în mod vădit de importanță și nu prezintă

gradul de pericol social al unei infracțiuni.

De asemenea, instanța

a constatat că inculpatul G.R.A. este un tânăr care abia a împlinit 18 ani, nu are

antecedente penale fiind pentru prima dată în sfera ilicitului penal, iar din actele

depuse în circumstanțiere la dosar a rezultat că acesta este un tânăr deosebit de

talentat, are o activitate sportivă de înaltă performanță, obținând rezultate deosebite

pe această linie, atât în țară cât și în străinătate.

Față de toate aceste elemente

de circumstanțiere Tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. cu referire

la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen. raportat la art. 18

1

C.

pen. a dispus achitarea inculpatului G.R.A., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare

de droguri de risc fără drept prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 91 alin.

(1) lit. c) C. pen. a aplicat inculpatului G.R.A. amendă administrativă .

În temeiul art. 191

alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare către

stat.

Împotriva sentinței penale

nr. 286 din 19 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 1493/91/2012

au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Vrancea și inculpatul P.V.O., invocând atât în scris cât

și oral, motivele arătate în mod detaliat în partea introductivă a prezentei decizii

penale.

În esență, parchetul a

susținut următoarele:

- în mod nelegal instanța

de fond a dispus printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale confiscarea

celor două telefoane mobile;

- greșit nu s-au confiscat

de la inculpatul P.V.O. sumele de 500 RON, respectiv 250 RON, provenite din vânzarea

de droguri către inculpații G.R.A. și H.T.;

- pedepsele, precum și

modalitatea de executare stabilite inculpatului P.V.O. sunt prea blânde;

- în mod greșit inculpatul

G.R.A. a fost achitat, acesta trebuia condamnat fie și cu o amendă penală;

Suplimentar, procurorul

de ședință a criticat sentința penală și pentru alte motive de nelegalitate vizându-l

pe inculpatul P.V.O., respectiv neaplicarea pedepsei accesorii și suspendarea acesteia

pe durata termenului de încercare, neaplicarea dispozițiilor art. 7 din Legea

nr. 76/2008 și necomputarea din pedeapsa aplicată acestui inculpat a duratei reținerii

și arestării preventive.

La rândul său inculpatul

P.V.O. a susținut, prin apărătorul ales, că nu s-a putut reține în sarcina sa săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen.

în referire la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., atât timp cât în cauză nu a fost cercetat autorul care să fi

acționat fără vinovăție, împrejurare în care a solicitat în principal schimbarea

încadrării juridice din cele trei infracțiuni reținute în sarcina, în două infracțiuni,

respectiv acelea prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin. (1) C. pen.

În subsidiar, a solicitat

achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la

art. 31 alin. (2) C. pen. în referire la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât „lipsește atât vinovăția cât și

actul ilicit de conduită”.

Prin decizia penală

nr.

56/A

din data de 14 februarie 2013 pronunțată de

Curtea de Apel Galați

, s

ecția penală și pentru

cauze cu minori, s-a dispus:

A admis apelurile declarate

de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul

Teritorial Vrancea și de inculpatul P.V.O. împotriva sentinței penale nr. 245

din 08 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 5402/91/2012.

A desființat în parte

sentința penală nr. 245 din 08 noiembrie 2012 a Tribunalului Vrancea, precum și

încheierea de îndreptare a erorii materiale din 12 noiembrie 2012, pronunțate în

Dosarul nr. 5402/91/2012, și în rejudecare:

În baza art. 71 alin.

(2) C. pen. a aplicat inculpatului P.V.O. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., iar în baza art. 71

alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării acestei pedepse pe durata termenului

de încercare de 5 ani.

A înlăturat dispozițiile

prin care s-a constatat că „din pedeapsa aplicată în cauză inculpatul P.V.O. a fost

arestat preventiv începând cu data de 03 august 2012 - orele 23:35 și până la data

punerii efective în libertate”.

În baza art. 88 C.

pen., a computat din pedeapsa aplicată inculpatului P.V.O. durata reținerii și arestării

preventive, începând cu data de 03 august 2012 până la data de 08 noiembrie 2012.

A înlăturat dispozițiile

privind achitarea inculpatului G.R.A., precum și pe cele privind aplicarea art.

91 lit. c) C. pen.

În baza art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74

alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I

C. pen.

A condamnat pe inculpatul

G.R.A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.500 RON.

A atras atenția inculpatului

asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 63

1

C. pen.

A înlăturat dispozițiile

privind menținerea sechestrului instituit prin ordonanța din  august 2012 a D.I.I.C.O.T.

- Biroul Teritorial Vrancea, precum și pe cele prin care s-a dispus confiscarea

sumei de 100 RON de la inculpatul P.V.O.

În baza art. 17 alin.

(1), în referire la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea

cantităților de 0,94 grame rezină de canabis, 45,37 grame rezină de canabis, 1,98

grame rezină de canabis și 1,36 grame rezină de canabis, rămase în urma expertizării

și depuse la camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar, Statistică

și Evidență Operativă și distrugerea acestora, cu păstrarea de contraprobe.

În baza art. 17 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, în referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a

dispus confiscarea specială de la inculpatul P.V.O. a sumei de 850 RON.

În baza art. 109

alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul P.V.O. a telefoanelor

mobile marca „S.” cu cartela SIM „C.”, respectiv marca „S.”, fără cartelă SIM, indisponibilizate

prin ordonanța din august 2012 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea și i-a

pus în vedere inculpatului că este obligat să le păstreze până la soluționarea definitivă

a cauzei.

În temeiul art. 7

alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național

de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul

P.V.O., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date

Genetice Judiciare.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare

în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această

decizie raportat la motivele invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de

fapt și de drept, conform prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea

a constatat că motivele au fost parțial întemeiate, apelurile de față urmând să

a fi admise, dar pentru considerentele ce au fost arătate în continuare:

Prin rechizitoriul din

24 august 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului

P.V.O., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat

la art. 31 alin. (2) C. pen. în referire la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a inculpaților G.R.A. și H.T., pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin același rechizitoriu

s-a dispus disjungerea cauzei față de numitul B.G. cercetat sub aspectul săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Învestită cu soluționarea

cauzei, instanța a făcut aplicarea procedurii simplificate prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen. față de inculpatul H.T. și a disjuns cauza privind pe inculpații P.V.O.

și G.R.A., declanșând cercetarea judecătorească față de aceștia.

P

e baza probatoriului judicios administrat, prima instanță a

stabilit o corectă stare de fapt (pe care instanța de control judiciar și-o însușește,

fără a mai fi necesară reiterarea acesteia) și a dat faptelor reținute în sarcina

inculpaților

P.V.O. și G.R.A.

încadrarea juridică

corespunzătoare.

Astfel, cu

procesul

verbal de sesizare din oficiu; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor

telefonice desfășurate pe de o parte între inculpatul P.V.O. (aflat în România)

și B.G. (aflat în Italia), din care rezultă că acesta din urmă, cu banii primiți

de la inculpat i-a cumpărat și i-a trimis în țară prin intermediul unei firme de

transport, în două rânduri, droguri de risc (rezină de cannabis) și pe de altă parte

convorbirile telefonice desfășurate între inculpatul P.V.O. și diverse persoane,

între care și inculpatul G.R.A., interesate de cumpărarea drogurilor; procesul verbal

privind percheziția domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului P.V.O. și planșe

foto; raportul de constatare tehnico științifică din 07 august 2012, privind probele

ridicate de la inculpatul P.V.O. din care a rezultat că proba nr. 1 este constituită

din 47,75 grame rezină de cannabis, proba nr. 2 este constituită din 2,43, iar proba

nr. 3 din 2,09 grame de rezină de cannabis, în toate cele trei probe punându-se

în evidență Tetrahidrocannabinol (THC) substanță psihotropă biosintetizată de planta

cannabis care face parte din Tabelul - anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000; raportul

de constatare tehnico științifică din 17 august 2012 din care rezultă că proba ridicată

de la inculpatul G.R.A. este constituită din 1,66 grame de rezină de cannabis, punându-se

în evidență Tetrahidrocannabinol (THC) substanță psihotropă biosintetizată de planta

cannabis care face parte din Tabelul - anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000; declarațiile

martorilor B.M.L., B.A.C. și I.F. din care rezultă că inculpatul P.V.O. era consumator

de droguri, precum și împrejurarea că aștepta un pachet din Italia, de la un prieten

G.; declarațiile inculpatului P.V.O. din care rezultă că a cumpărat în scopul consumului

propriu sau al comercializării a diferite cantități de droguri de risc de la numitul

B.G. aflat în Italia, ajutându-l astfel să le introducă în țară. Din aceleași declarații

mai rezultă că i-a vândut inculpatului G.R.A. circa 10 două doze de hașiș de aproximativ

un gram pentru care a primit 50 RON/ gram, iar inculpatului H.T. i-a vândut 5 doze

de hașiș în greutate de aproximativ 1 gram pentru care a primit 50 - 60 RON/ gram;

declarațiile inculpatului G.R.A. din care rezultă că a cumpărat acesta cantități

de droguri în vederea consumului propriu, prima oară consumând astfel de substanțe

în urmă cu aproximativ 4 ani;

S-a demonstrat că

în perioada iunie 2012

- 03 august 2012, în baza aceleași rezoluții infracționale, inculpatul P.V.O. a

cumpărat în mod repetat de la numitul B.G. aflat în Italia, diferite cantități de

droguri de risc trimise în țară de acesta din urmă în colete transportate prin firma

A., colete ridicate de inculpat care, în acest mod, l-a ajutat pe B.G. să introducă

drogurile în țară fără ca în sarcina transportatorului să se poată rețină vreo culpă,

droguri pe care inculpatul le-a vândut la diferiți consumatori sau le-a folosit

pentru consum propriu.

Faptele astfel expuse

au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor în formă continuată de cumpărare

și vânzare de droguri de risc, complicitate la săvârșirea infracțiunii de participație

improprie la introducerea în țară de droguri de risc, cumpărare / deținere de droguri

de risc pentru consum propriu, prevăzute de

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C.

pen. în referire la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., texte de lege enunțate în ședință publică și în baza

cărora în mod corect instanța a procedat la condamnarea inculpatului.

Cum în cauză nu s-a constatat

existența unor elemente care să conducă la concluzia că sunt incidente dispozițiile

art. 334 C. proc. pen. Curtea, întrucât probatoriul administrat, a demonstrat săvârșirea

fiecăreia dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului P.V.O. și nici existența

unor motive care să atragă achitarea întemeiat pe vreunul dintre cazurile prevăzute

de art. 10 alin. (1) lit. a) - e) C. proc. pen., Curtea a primit cererea inculpatului

P.V.O. privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare

a instanței și nici cererea vizând achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 26 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2) C. pen. în referire la art. 3

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Practic, numitul B.G.

(față de care s-a dispus prin rechizitoriu disjungerea cauzei) a determinat transportatorul

- în sarcina căruia nu s-a reținut vreo vinovăție, să introducă în țară drogurilor

de risc disimulate în coletele trimise și ridicate de cumpărător, în persoana inculpatului

P.V.O., acesta înlesnind astfel, cu intenție directă, activitatea infracțională

a numitului B.G.

În ceea ce privește proporționalizarea

pedepsei cu închisoarea și modalitatea de executare stabilite de instanța de fond,

aspecte în legătură cu care procurorul a formulat critici, Curtea, contrar acestor

susțineri, a constatat că s-a făcut o corectă evaluare a criteriilor prevăzute de

art. 72 alin. (1) C. pen., ținându-se seama de circumstanțele reale ale comiterii

faptelor și circumstanțelor personale ale inculpatului P.V.O., în raport cu care

a fost stabilită o sancțiune penală și o modalitate de executare apte să asigure

scopul preventiv al pedepsei înscris în art. 52 C. pen.

Neexistând motive pentru

agravarea răspunderii penale a inculpatului P.V.O., Curtea a dat un fine de neprimire

solicitării procurorului sub acest aspect.

S-a observat însă că celelalte

critici vizând nelegalitatea sentinței penale sunt întemeiate.

Astfel, procedând la condamnarea

inculpatului P.V.O., instanța a omis să aplice acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii

exercitării unor drepturi civile dintre cele prevăzute de art. 64 C. pen. pe durata

executării pedepsei închisorii și corelativ, raportat la modalitatea de executare

dispusă, să suspende executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere

a executării pedepsei închisorii, încălcând astfel dispozițiile prevăzute în

art. 71 alin. (2) și (5) C. pen.

Cum inculpatul a fost

reținut și arestat preventiv în perioada 03 august 2012 - 08 noiembrie 2012, se

impunea, conform dispozițiilor art. 88 C. pen. deducerea din pedeapsa aplicată a

perioadei respective.

De asemenea, s-a constatat

că instanța a omis să dispună prelevarea de probe biologice de la inculpatul P.V.O.,

în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice

Judiciare, precum și confiscarea cantităților de drog depuse la camera de corpuri

delicte a I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar, Statistică și Evidență Operativă

și distrugerea acestora, cu păstrarea de contraprobe, încălcând astfel dispozițiile

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, precum și pe cele ale art. 17 alin. (1)

în referire la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Reținând că inculpatul

P.V.O. a

dobândit suma de 850 RON prin săvârșirea infracțiunii de vânzare de droguri de risc

(100 RON la data de 3 august 2012 de la inculpatul G.R.A. și anterior acestei date

500 RON de la același inculpat și 250 RON de la inculpatul H.T., în mod greșit instanța

a dispus confiscarea specială doar a sumei de 100 RON, astfel că și aceste critici

formulate de procuror apar ca fiind întemeiate.

Cum omisiunea menținerii

sechestrului instituit în cursul urmăririi penale asupra a două telefoane mobile

ridicate de la inculpat nu a constituit o eroare materială, aceste dispoziții trebuind

să se regăsească în dispozitivul sentinței conform art. 357 alin. (2) lit. c)

C. proc. pen., s-a constatat că în mod nelegal instanța a încercat să rezolve această

chestiune pe calea procedurii prevăzute de art. 195 C. proc. pen.

Mai mult, cum faptele

inculpatului P.V.O. puteau fi comise și fără folosirea telefoanelor mobile, acestea

nefiind determinante pentru realizarea activității infracționale, se constată că

aceste bunuri nu au fost supuse confiscării speciale, impunându-se deci înlăturarea

dispozițiilor privind menținerea sechestrului și a confiscării speciale dispuse

de instanța de fond prin sentință și prin încheierea de îndreptare a erorii materiale

și restituirea acestor bunuri către inculpat, în condițiile art. 109 alin. (5)

C. proc. pen.

Curtea a constatat că

doar pentru acest motiv apelul inculpatului apare ca fiind fondat.

Cu aceleași probe enumerate

mai sus, s-a demonstrat că în perioada - jumătatea lunii iunie 2012 - 03 august

2012, în repetate rânduri, dar în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpatul

G.R.A. a cumpărat de la inculpatul P.V.O. de 10 ori câte una - două doze de hașiș

în greutate de 1-2 grame cu suma de 50 RON / gram, în scopul consumului propriu,

fapta astfel expusă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

Potrivit dispozițiilor

art. 18

1

alin. (2) C. pen. la stabilirea în concret a gradului de pericol

social s-a ținut seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit

de făptuitor, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau

care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.

Aceste criterii prevăzute

de lege s-au folosit împreună pentru a stabili necesitatea ori inutilitatea pedepsei,

în raport de stabilirea gradului de pericol social concret al faptei.

Din probele dosarului

a rezultat că instanța de fond, datorită insuficientei corelări a criteriilor de

mai sus, nu a determinat corespunzător gradul de pericol al faptei reținute în sarcina

inculpatului G.R.A., ceea ce a avut drept efect greșita achitare a inculpatului.

Este cunoscut faptul că

infracțiunea de cumpărare sau deținere de droguri de risc pentru consum propriu

este o infracțiune de pericol, simpla ei săvârșire fiind de natură să afecteze relațiile

sociale referitoare la sănătatea persoanelor, pericol care poate fi mai mare sau

mai scăzut, în funcție de situația concretă în care se desfășoară activitatea prohibită

de lege și de cantitatea de drog cumpărată / deținută.

În cazul de față nu s-a

vorbit despre o lipsă de periculozitate a faptei comise de inculpatul G.R.A. pentru

ca, în concret, aceasta să nu constituie infracțiune, raportat atât la cantitatea

de drog (peste 10 grame) cât și la multitudinea actelor materiale săvârșite într-un

interval de timp relativ scurt, fapt ce denotă că acesta nu era un consumator ocazional,

așa cum a lăsat să se înțeleagă instanța de fond.

În acest context, Curtea

a apreciat că fapta săvârșită de inculpat nu este în mod vădit lipsită de importanță

și că în concret aceasta prezintă gradul de pericol social specific unei infracțiuni

a cărei săvârșire atrage o sancțiune penală, astfel că apare ca fiind întemeiat

motivul invocat de parchet privind achitarea în mod nejustificat a inculpatului

G.R.A.

Așa fiind, reținând că

se impune condamnarea inculpatului, Curtea, față de limitele speciale ale pedepsei

prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, gradul de

pericol social concret al faptei săvârșite rezultat din modalitatea și împrejurările

concrete în care s-a reținut că a fost comisă, faptul că inculpatul nu este cunoscut

cu antecedente penale, vârsta acestuia de 22 ani la data comiterii infracțiunii

deduse judecății, atitudinea procesuală sinceră manifestată în cursul procesului,

a apreciat că aplicarea unei amenzi penale în condițiile reținerii în favoarea inculpatului

a circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și

c) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., corespunde întru-totul

criteriilor generale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen.,

fiind de natură să-și atingă scopul educativ - preventiv prevăzut de art. 52 C.

pen.

Pentru toate aceste motive,

apelurile de față au fost admise, conform dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. a)

C. proc. pen.

Pe cale de consecință,

s-a desființat în parte sentința penală nr. 245 din 08 noiembrie 2012 a Tribunalului

Vrancea și în tot încheierea de îndreptare a erorii materiale din 12 noiembrie 2012,

pronunțate în Dosarul nr. 5402/91/2012.

În rejudecare, s-a aplicat

inculpatului P.V.O. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a și b C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen.

s-a dispus suspendarea executării acestei pedepse pe durata termenului de încercare

de 5 ani.

S-au înlăturat dispozițiile

prin care s-a constatat că „din pedeapsa aplicată în cauză inculpatul P.V.O. a fost

arestat preventiv începând cu data de 03 august 2012 - orele 23:35 și până la data

punerii efective în libertate”, iar în baza art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa

aplicată inculpatului P.V.O. durata reținerii și arestării preventive, începând

cu data de 03 august 2012 până la data de 08 noiembrie 2012.

S-au înlăturat dispozițiile

privind achitarea inculpatului G.R.A., precum și pe cele privind aplicarea art.

91 lit. c) C. pen.

În baza art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74

alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I,

C. pen. a fost condamnat inculpatul G.R.A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum

de 1.500 RON și i s-a atras atenția asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor

art. 63

1

C. pen.

S-au înlăturat dispozițiile

privind menținerea sechestrului instituit prin ordonanța din august 2012 a D.I.I.C.O.T.

- Biroul Teritorial Vrancea, precum și dispozițiile prin care s-a dispus confiscarea

sumei de 100 RON de la inculpatul P.V.O.

În baza art. 17 alin.

(1) în referire la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea

cantităților de 0,94 grame rezină de canabis, 45,37 grame rezină de canabis, 1,98

grame rezină de canabis și 1,36 grame rezină de canabis, rămase în urma expertizării

și depuse la camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar, Statistică

și Evidență Operativă și distrugerea acestora, cu păstrarea de contraprobe.

În baza art. 17 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, în referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a

dispus confiscarea specială de la inculpatul P.V.O. a sumei de 850 RON dobândită

urmare comercializării drogurilor de risc către inculpații G.R.A. și H.T.

În baza art. 109

alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul P.V.O. a telefoanelor

mobile marca „S.”, cu cartela SIM „C.”, respectiv marca „S.”, fără cartelă SIM,

indisponibilizate prin ordonanța din august 2012 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial

Vrancea și s-a pus în vedere inculpatului că este obligat să le păstreze până la

soluționarea definitivă a cauzei.

În temeiul art. 7

alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național

de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul

P.V.O., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date

Genetice Judiciare.

Celelalte dispoziții ale

sentinței penale apelate au fost menținute.

Împotriva

acestei decizii au declarat recurs în termen legal

inculpații P.V.O. și G.R.A.

Inculpatul G.R.A. a depus

la dosar o declarație notarială autentificată din 2 septembrie 2013 la Biroul Notarului

Public C.M.H., prin care arată că înțelege să-și retragă recursul declarat împotriva

deciziei penale nr. 56/A din 14 februarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Inculpatul P.V.O. a invocat

incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 12, 17 și 14

C. proc. pen. și temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. d) C.

proc. pen. prin apărătorul său a pus concluzii de admitere a recursului, solicitând

casarea hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză de către instanțele de fond

și de apel, urmând ca în rejudecare instanța să dispună achitarea inculpatului în

baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât inculpatul

nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 31 alin.

(2) C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În ceea ce privește comiterea

celorlalte două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului apărătorul a solicitat

instanței să constate că acesta a avut o atitudine sinceră, a recunoscut comiterea

faptelor, a colaborat cu organul de urmărire penală în scopul aflării adevărului,

considerente pentru care a solicitat reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii

acestora și aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 lit. c) și e) C. pen., iar

ca modalitate de executare a solicitat suspendarea executării pedepsei rezultante.

Inculpatul P.V.O. prin

apărătorul său, a arătat că nu a comis infracțiunea de complicitate în condițiile

participării improprii la săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri

de risc fără drept. A arătat că din probele administrate în cauză se constată că

nu există niciun act de a determina, înlesni sau ajuta pe vreunul dintre angajații

firmei A. la introducerea în țară a unor droguri și nici vreo altă probă care să

ateste că inculpatul a acționat cu intenție directă sau indirectă în determinarea

vreunei persoane de a acționa fără vinovăție la introducerea în țară a drogurilor,

sens în care, lipsind atât elementul material cât și latura subiectivă a infracțiunii

sunt incidente dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C.

proc. pen.

Înalta Curte analizând

recursul formulat de recurentul inculpat P.V.O. prin prisma cazurilor de casare

invocate cât și din oficiu, apreciază că recursul formulat de acesta este fondat,

însă numai prin prisma cazului de casare prevăzute de art. 385

9

pct.

12 C. proc. pen., pentru considerentele ce vor fi expuse.

Inculpatul P.V.O. a fost

trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de: cumpărare și

vânzare de droguri de risc fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate în condițiile

participației improprii la săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri

de risc fără drept, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 31 alin. (2)

C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept,

prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. reținându-se în sarcina sa că în perioada iunie 2012 - august 2012,

în repetate rânduri dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a cumpărat diferite

cantități de droguri de risc de la numitul B.G. din Italia, drogurile fiind transportate

prin firma A., după ce în prealabil îi trimitea banii în acest scop, ajutându-l

în acest mod să introducă drogurile în țară, iar aceste cantități de droguri le

vindea la diferiți consumatori sau le folosea pentru consum propriu.

Analiza recursului formulat

de inculpatul P.V.O., cât privește greșita sa condamnare sub aspectul comiterii

faptei de complicitate în condițiile participației improprii la săvârșirea infracțiunii

de introducere în