ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 191/D din 18.05.2017, Tribunalul Bacău, cu privire la inculpatul A., în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatul A., din art. 211 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu art. 41 alin. (1) C. pen., în art. 211 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., precum și a infracțiunii reținute în sarcina aceluiași inculpat, din art. 211 alin. (1), (2) lit. a) C. pen., cu art. 41 alin. (1) C. pen., în art. 211 alin. (1), (2) lit. a) C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen. a condamnat inculpatul A., cetățean român:

a) la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. (faptă din oct 2014 - 24 dec 2014 parte vătămată B.)

a1) a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 (trei) ani.

a2) a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev de art. 66 lit. a), b) C. pen.

b) la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. a) C. pen. (fapta din toamna anului 2014, partea vătămată C.)

b1) a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

b2) a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) C. pen.

A descontopit pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 2596/2014 din 11 decembrie 2014 a Judecătoriei Bacău pronunțată în dosarul nr. x/180/2013, definitivă prin d.p. din 7 iulie 2015 a Curții de Apel Bacău în pedepsele componente:

a) 5 (cinci) ani închisoare pentru art. 194 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.,

b) 7 (șapte) ani închisoare pentru art. 329 alin. (1), (3) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen.,

c) 3 (trei) luni închisoare, pentru art. 180 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen.,

d) 3 (trei) luni închisoare pentru art. 180 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen.,

e) 2 (doi) ani închisoare pentru art. 292 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen.

În baza art. 38, 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele anterior menționate în pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare pe care a sporit-o cu 5 ani și 10 luni închisoare (1/3 din 17 ani și 6 luni).

Pedeapsa rezultantă: 12 ani și 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 15 alin. (1), (2) din Legea nr. 187/2012 s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin s.p. 932 din 27 martie 2014 a Judecătoriei Bacău pronunțată în dosar nr. x/2013 a Judecătoriei Bacău definitivă prin d.p. din 17 iunie 2014 a Curții de Apel Bacău pe care a adăugat-o la pedeapsa rezultantă.

Pedeapsă principală de executat: 13 (treisprezece) ani și 10 (zece) luni închisoare, cu executare efectivă.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele complementare de la pct. I lit. a)<SUP>1</SUP>, b)<SUP>1</SUP> în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani, interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. s-au contopit pedepsele accesorii de la pct. I lit. a)<SUP>2</SUP> și b)<SUP>2</SUP> în pedeapsa cea mai grea.

S-a scăzut din pedeapsa principală stabilită prin prezenta hotărâre, perioada executată de la 7 iulie 2015 la zi.

S-a anulat m.e.p.i 3053 din 7 iulie 2015 al Judecătoriei Bacău cât și formele de executare emise în baza s.p. din 27 martie 2014 a Judecătoriei Bacău și s-a dispus emiterea altor forme de executare în baza prezentei hotărâri.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul A.

Prin decizia penală nr. 1348 din 16 decembrie 2017, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul inculpat A. împotriva sentinței penale nr. 191/D din 18.05.2017, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2016.

Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că starea de fapt reținută de instanța de fond a fost corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, însă a constatat că nu s-a făcut o justă apreciere a criteriilor generale prevăzute de art. 74 C. pen., și nu s-a ținut cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise în raport cu circumstanțele reale de săvârșire care au evidențiat supunerea victimei la un tratament degradant, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care caracterizează negativ persoana acestuia.

Această decizie a fost atacată de condamnatul A., solicitând, în esență, remedierea situației sale, în sensul stabilirii pedepsei de executat, existând în opinia sa două hotărâri de condamnare cu privire la aceeași faptă.

Prin decizia nr. 251/2018, din data de 22 februarie 2018, Curtea de Apel Bacău a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării căi de atac promovate de condamnatul A..

Analizând calea de atac declarată, Înalta Curte reține că la termenul din data de 22 februarie 2018, fiind prezent și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, condamnatul A. a fost interpelat de președintele completului de judecată de la instanța de apel cu privire la obiectul și natura cererii sale.

După consultarea cu apărătorul din oficiu, condamnatul a precizat că demersul formulat în cauză este "o cerere de apel împotriva deciziei penale nr. 1348 din 6.12.2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău" învederând că a mai formulat împotriva aceleiași hotărâri și recurs în casație.

În raport de aceste precizări, Curtea de Apel Bacău a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți pentru soluționarea căii de atac formulate împotriva deciziei penale nr. 1348 din 6.12.2017. Apărătorul desemnat din oficiu, cât și condamnatul personal, au fost de acord cu înaintarea cauzei către Înalta Curte pentru a soluționa apelul declarat împotriva deciziei penale nr. 1348 din 6.12.2017.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți sub nr. x/32/2018, condamnatul A. depunând un memoriu prin care a învederat aspecte de nelegalitate ale deciziei penale nr. 1348 din 6.12.2017.

La termenul din data de 22 mai 2018, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac exercitată de condamnat împotriva deciziei penale nr. 1348 din 6.12.2017.

Înalta Curte, în raport de precizările condamnatului, care a susținut că a declarat diferite căi de atac împotriva deciziei penale nr. 1348 din 6.12.2017 a Curții de Apel Bacău, constată că a fost învestită, așa cum s-a precizat și de Curtea de Apel Bacău, cu soluționarea unui apel împotriva hotărârii sus-menționate.

Fiind în prezența unei hotărâri definitive, calea de atac este inadmisibilă.

Decizia penală nr. 1348 din 16 decembrie 2017 este pronunțată în calea de atac a apelului, este definitivă, astfel că împotriva acesteia, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.

Sistemul român de jurisdicție a statuat principiul unicității căi de atac, dreptul la apel stingându-se prin exercitare, așa încât posibilitatea legală a declarării mai multor apeluri este exclusă.

Recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Inadmisibilitatea ca sancțiune procesual penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat și epuizat anterior. Inadmisibilitatea operează automat și inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.

În materia apelului inadmisibilitatea intervine, în principal, în două situații și anume, când apelul nu este obiectiv încuviințat de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care nu sunt supuse niciunei căi de atac, precum și atunci când a fost declarat de o persoană care nu are calitate procesuală de a apela.

Față de cele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă, calea de atac declarată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 1348 din 16 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori, și va obliga condamnatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 1348 din 16 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 iunie 2018.