ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1716/2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1716/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin

sentința comercială nr. 1652 din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în

Dosar nr. 726/108/2008

s-a

respins acțiunea precizată formulată de reclamantul A.G.I.P.U.R.L. Arad,

desemnat lichidator judiciar al debitoarei falite SC A.A. SA împotriva pârâtei SC

M.V. SRL Arad având ca obiect pretenții.

S-a

admis în parte cererea

reconvențională

precizată formulată de pârâta reclamantă reconvențională SC M.V. SRL

Arad împotriva pârâtului reclamant reconvențional A.G.I.P.U.R.L. Arad.

A

fost obligat pârâtul reconvențional să elibereze reclamantei reconvenționale un

înscris prin care să fie de acord cu radierea privilegiului înscris în favoarea

SC A.A. SA în CF Arad, de sub B15, asupra bunurilor situate în

municipiul Arad, Calea Aurel Vlaicu, județul Arad,

în caz contrar prezenta urmând

să înlocuiască actul de mai sus.

S-a

respins cererea privind obligarea pârâtului

reconvențional

la plata sumei de 9.991,9 lei.

S-a stabilit în sarcina debitoarei falite SC A.A. SA

sarcina de plată ca

și cheltuieli cu procedura a sumei totale de 9.229,05 lei și a obligat pe

reclamantul pârât reconvențional A.G.I.P.U.R.L. în calitate de lichidator al

falitei SC A.A. SA să achite, din suma mai sus menționată, pârâtei reclamante

reconvențional cheltuieli de judecată de 4.467,15 lei.

Din

aceeași sumă a obligat reclamantul să achite experților judiciari C.G., G.C. și

B.S. diferența de onorariu experți de 3.910,2 lei, conform deconturilor de la

filele 154-156 dosar.

Pentru

a hotărî astfel instanța de fond a constatat că la data de 24 iulie 2003 a fost

realizat acordul de voință între SC A.A. SA - în calitate de vânzător și SC

M.V. SRL Arad, în calitate de cumpărător, privind încheierea unui contract de

vânzare-cumpărare având ca obiect imobilele terenuri și construcții înscrise în

CF Arad situate în municipiul Arad, Calea Aurel Vlaicu, județul Arad,

mijloacele fixe și bunurile „din Anexa 1" care a făcut parte integrantă cu

contractul autentificat din 24 iulie 2009 de Biroul Notarului Public Maria

Petru din Arad, care a ratificat acest acord de voință.

Analizând

acest contract, instanța a constatat că, potrivit filei a doua din

acesta, notarul public a menționat prețul

bunurilor vândute. Având în vedere că notarul a consemnat anexa nr. 1 ca fiind

„Nota privind

negocierea contractului de vânzare-cumpărare",

instanța, analizând această anexă sau notă, aflată la fila 44 din dosar, a

constatat că părțile au înțeles să includă în obiectul contractului, pe lângă

terenuri, construcții și bunurile mobile înglobate prin destinație

construcțiilor, enumerate cu arătarea nr. topo în contractul autentic, și „mijloace

fixe (clădiri, utilaje, instalații, terenuri)” care s-au predat de vânzător

cumpărătorului, conform aceluiași document „efectiv prin vizionarea acestora și

înscrierea numerelor de inventar”. Se mai menționează că s-au întocmit listele

anexe nr. 1-7, care fac parte integrantă din „prezentul proces-verbal în care

s-au detailat mijloacele fixe pe locuri de existență (anexele nr. 1 - 6) și

explicații privind valoarea patrimonială a acestora: „Nota explicativă” (anexa nr.

7).

Potrivit

ambelor expertize, mijloacele fixe evidențiate în aceste liste au fost

înregistrate în contabilitatea proprie de cumpărătoarea-pârâtă și în „Jurnalul

de cumpărături” din data de 4 septembrie 2003, cu mult timp anterior stornării

facturii inițiale care a creat suspiciunea reclamantei cu privire la

nelegalitatea operațiunii.

Ambele

expertize confirmă plata contravalorii bunurilor cumpărate, inclusiv a

utilajelor și mijloacelor fizice care au generat acest litigiu.

În

privința acțiunii reconvenționale, instanța a constatat că, după stornarea

facturii inițiale vânzătoarea declarată falită ulterior efectuării acestei

operațiuni, prin lichidatorul judiciar A.G.I.P.U.R.L. Arad și pârâta, în

calitate de cumpărător, au convenit să constituie, în favoarea celei dintâi, un

privilegiu asupra bunurilor vândute, înscrise în CF Arad, fapt concretizat prin

actul autentic din 20

decembrie

2007

încheiat la N.P.F.P.I. din localitatea Vladimirescu. Părțile au convenit ca, la

achitarea integrală a contravalorii bunurilor achiziționate prin contractul de

vânzare-cumpărare autentic mai sus arătat să se radieze din CF acest

privilegiu.

Deși

reclamanta reconvențională a dovedit plata integrală a bunurilor, datorită

suspiciunilor cu privire la cumpărarea mijloacelor fixe și a utilajelor,

lichidatorul judiciar pârât reconvențional a refuzat eliberarea unui înscris

cumpărătoarei - reclamante reconvenționale în baza căruia să fie radiat acest

privilegiu din cartea funciară.

Instanța

a considerat că nu mai există nici un impediment la eliberarea actului care să

aibă efect radierea privilegiului din cartea funciară.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel SC A.A. SA, în faliment, reprezentată prin lichidator

judiciar A.G.I.P.U.R.L. și prin Decizia nr. 217/A din 17 decembrie 2009 Curtea

de Apel Timișoara, Secția comercială a respins apelul, a obligat apelanta

reclamantă la 2000 lei cheltuieli de judecată în apel către intimata pârâtă SC

M.V. SRL Arad.

Pentru a se pronunța

astfel instanța de apel a reținut următoarele:

Instanța

de fond a evaluat și apreciat corespunzător

starea de f

apt

dedusă

judecății, a aplicat

corect dispozițiile legale, fără ca apelanta să justifice motive în calea de

atac care să determine desființarea sau schimbarea hotărârii.

Litigiul dintre părți

se referă la achitarea sau

nu a mijloacelor fixe și obiectelor de inventar asupra

cărora reclamanta susține că nu au fost înscrise în contractul încheiat în anul

dosar și pe care instanța de fond le-a apreciat ca atare, respectiv contractul de

vânzare cumpărare, anexa nr. 1 la acest contract, precum și restul anexelor și

listelor din care se deduce că pârâta a achiziționat întreg activul compus din

bunuri mobile și imobile pe care l-a plătit integral fără a mai exista vreun

rest de plată din acest punct de vedere.

Aceeași

concluzie este confirmată și de expertiza contabilă

judiciară a celor

trei experți însușită de prima instanță asupra căreia apelanta nu are critici

întemeiate, dar și de operațiunile financiar contabile efectuate în condițiile

unor modificări legislative, dar cu respectarea prevederilor fiscale.

Pe

cale de consecință, s-a reținut că reclamanta nu justifică solicitarea sa de a

se

plăti

factura emisă la

31

decembrie

2005

în condițiile în care pârâta în raport de contractul de vânzare

cumpărare autentic și facturile emise în baza acestuia și-a îndeplinit

obligația de plată a prețului.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs SC A.A. SA, societate în faliment reprezentată prin

lichidator judiciar A.G.I.P.U.R.L. Arad invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea

deciziei și pe cale de consecință obligarea pârâtei la 1.108.638,83 lei,

reprezentând TVA neachitat în sumă de 590.711,69 lei, plus valoarea facturii ce

are ca obiect mijlocele fixe încheiată la data de 31

decembrie 2005 în sumă de 517.927,14 lei, respingerea cererii de

obligare a recurentei la 9.991,99 lei ca sumă achitată și nedatorată către

SC

A.A. SA și respingerea cererii reconvenționale.

În dezvoltarea în

fapt a recursului s-au susținut, în esență, următoarele:

- Analizând cauza, în

mod eronat, instanța de fond și cea de apel au concluzionat că în cadrul

contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 24 iulie 2003 sunt incluse

și mijloacele fixe și bunurile din „Anexa 1” care a făcut parte integrantă cu

contractul de vânzare-cumpărare.

- Din contractul de

vânzare-cumpărare și anexa 1 în care se precizează „cumpărătorul acceptă

cumpărarea activelor cu toate sarcinile inscripționate în favoarea Băncii A. -

Arad, respectiv ipotecile de rang I - VII, așa cum sunt notate în Cartea

Funciară” rezultă clar intenția atât a vânzătorului cât și a cumpărătorului la

data semnării contractului de a avea în vedere pentru prețul stabilit doar

bunurile imobile proprietatea debitoarei SC A.A. SA așa cum au și fost

identificate în contract prin extrasele de carte funciară.

- Analizând actele și

documentele contabile ale debitoarei, recurenta prin lichidator judiciar

consideră că factura fiscală din 31

decembrie 2005 emisă pentru vânzarea mijloacelor fixe proprietate a

SC

A.A. SA nu a fost achitată nici măcar parțial.

- Recurenta consideră

că TVA-ul aferent refacturării imobilelor

care fac obiectul contractului de

vânzare-cumpărare este neîncasat și solicită obligarea pârâtei la achitarea

acestuia în sumă de 590.711,58 lei.

-

Susținerea experților contabili desemnați în cauză în sensul că stornarea

efectuată este legală este neîntemeiată.

-

Din împuternicirile depuse la dosarul notarial pentru semnarea contractului de

vânzare-cumpărare, rezultă că ambele părți au convenit asupra transferării

dreptului de proprietate asupra imobilului identificat prin extrase de carte

funciară și nr. topo și nicidecum și asupra unor mijloace fixe.

-

Raportat la delegația reprezentantului

SC A.A. SA de a vinde imobilul înscris în CF

Arad cu top-urile aferente, la hotărârea asociaților SC M.V. SRL de a cumpăra

imobilul înscris în CF la prețul de 47.087.607.146 lei susținerea pârâtei că

s-ar fi achitat și mijloacele fixe care nu apar niciunde identificate nu poate

fi primită.

Intimata SC M.V. SRL

a formulat note de ședință solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Recursul nu este

fondat.

Din examinarea

actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale

incidente cauzei se apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală

și temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamantă.

Instanța

de apel a reținut că instanța de fond și-a întemeiat soluția de respingere a

acțiunii pe prevederile contractului de vânzare-cumpărare

autentificat din 24

iulie 2003, pe anexele și listele la acest contract, constatând în mod corect

că părțile au înțeles să includă în obiectul contractului, pe lângă terenuri,

construcții și bunurile mobile înglobate prin destinație construcțiilor.

Aplicând și

interpretând clauzele contractuale instanța de apel a apreciat corect că voința

părților prin contractul de vânzare-cumpărare a fost de a vinde, respectiv de a

cumpăra întregul activ, compus atât din bunuri imobile, cât și din bunuri

mobile care prin destinație și utilizare aparțin imobilelor, la prețul

stipulat, ce a fost plătit integral.

De altfel prin

criticile sale recurenta solicită instanței de recurs să reaprecieze situația

de fapt prin reanalizarea probelor, a concludenței acestora.

Din acest punct de

vedere criticile vizează aspecte legale de netemeinicia hotărârii recurate,

situație în care hotărârea nu mai poate fi supusă controlului judiciar din

acest punct de vedere.

Chiar și referirile

la forța probantă ce trebuie abordată unor probe - delegațiile reprezentantului

SC A.A. SA, hotărârea AGA a SC M.V. SRL - nu sunt susceptibile de a fi

încadrate în vreunul din cazurile de casare sau de modificare prevăzute de art.

304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Acestea se

circumscriu aspectelor de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a hotărârii

atacate, încât nu pot fi cenzurate în recurs.

Critica recurentei ce

vizează obligarea pârâtei la TVA-ul aferent în sumă de 590.711,69 lei este

formulată pentru prima dată în recurs, astfel că această critică nu poate fi

analizată în recurs „omisso medio”.

Pentru cele expuse se

apreciază că hotărârea nu este afectată de motivul de nelegalitate prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ. încât, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte

urmează a respinge recursul ca nefondat.

Făcând aplicarea

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. se va obliga recurenta la plata către

intimata pârâtă SC M.V. SRL Arad a sumei de 4.760 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC A.A. SA prin lichidator A.G.I.P.U.R.L. Arad împotriva

deciziei nr. 217/A din 17 decembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială,

ca nefondat.

Obligă recurenta la

plata către intimata pârâtă SC M.V. SRL Arad a sumei de 4.760 lei cheltuieli de

judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 mai 2010.