ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7003/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 4 octombrie 2010, P.O."Sf.Ș." din Iași a chemat în judecată pe pârâtul Unitatea Administrativ Teritorială (U.A.T.) a Municipiului Iași prin Primar și Primarul Municipiului Iași, pentru a se constata în temeiul art. 111 C. proc. civ. dreptul de proprietate al imobilelor situate în Municipiul Iași, str. A., compuse din teren, biserică, casă parohială, prăznicar, magazie. Tribunalul din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale a Primarului Municipiului Iași în temeiul art. 19 a Legii administrației publice locale, iar în ședința publică din 18 aprilie 2011, reclamanta a precizat că înțelege să se judece numai cu Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Iași prin Primar.

Prin Sentința civilă nr. 1528 din 4 iulie 2011, Tribunalul Iași, secția civilă, admite acțiunea și constată că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de 30 de ani asupra imobilului identificat și delimitat prin expertiza tehnică topografică efectuată de expert M.I., lucrare ce face parte integrantă din hotărâre. A fost obligată reclamanta să plătească suma de 430 RON, cu titlu de diferență onorar expertiză. Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță a constatat că reclamanta a dovedit condițiile cerute de art. 1890, 1847 C. civ. Momentul începerii posesiei de către reclamantă asupra imobilelor în litigiu este din anul 1965, împrejurare ce rezultă din înscrisul intitulat Inventar - Jurnal care atestă că la data de 20 decembrie 1965 au fost inventariate imobilele compuse din: biserică, curtea acesteia, casa parohială cu grădina și curtea acesteia, precum și magazia situată în spatele curții casei parohiale.

Posesia asupra acestor imobile a fost exercitată de reclamantă în mod continuu, neîntreruptă, netulburată și nerevendicată de nimeni. Expertiza tehnică topo cadastrală efectuată în cauză a evidențiat faptul că suprafața totală de teren identificată ca fiind în posesia reclamantei este de 3844 m.p. ce reprezintă Parohia Bisericii Ortodoxe Sf. Ș. Iași, prăznicar, casa parohială, magazie și terenul arabil aferent, situat în Iași, strada A. și amplasat în sectorul cadastral SC X. S-a constatat că biserica este construită pe actualul amplasament în anul 1810, restaurată în anul 1878, Casa Parohială a fost reconstruită în anul 1962, având limitele proprietății delimitate prin împrejmuire cu garduri pe toate laturile, terenuri și clădiri aflate în posesia reclamantei încă din anul 1965, deci o posesie a terenului revendicat de peste 45 de ani.

Prin Decizia civilă nr. 5 din 25 ianuarie 2012 a Curții de Apel Iași, secția civilă, s-a respins apelul declarat de pârâtul Municipiul Iași prin Primar. S-a reținut că imobilul se află în raza teritorială a Municipiului Iași, unitatea administrativ teritorială cu personalitate juridică conform art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, ce sunt reprezentate în justiție, după caz, de primar sau președintele Consiliului Județean. Cu ocazia adoptării diverselor acte normative legiuitorul nu a fost consecvent în folosirea acelorași termeni pentru desemnarea persoanelor juridice de drept public ori cu privire la reprezentanții legali ai acestora, însă instanțele judecătorești, în baza rolului activ, le revine obligația de a califica și reține "denumirea" acestor persoane juridice pe care o apreciază a fi cea mai indicată în raport de litigiul dedus judecății și de actele normative apreciate a fi incidente raportului juridic dedus judecății.

Prin Legea nr. 213/1999 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, legiuitorul definește proprietatea publică și privată a statului și unităților administrativ-teritoriale stabilind prin art. 5 alin. (2) că domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, dacă legea nu dispune altfel, dispoziție ce se regăsește și în art. 121 alin. (1) și (2) din Legea nr. 215/2001. Incidente sunt în cauză și dispozițiile Legii nr. 455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind acțiunile și cererile în justiție formulate de cultele religioase recunoscute în România, dispoziții care prevăd faptul că acestea pot cere constatarea dreptului de proprietate, conferindu-li-se calitatea procesuală activă, cât și cine are calitate procesuală pasivă, autoritățile sau alte persoane interesate, respectiv unitățile administrativ-teritoriale, în raza teritorială a cărora sunt situate imobilele.

O.U.G. nr. 94/2010 nu poate fi temei de drept în constituirea dreptului de proprietate al reclamantei, imobilul se află în posesia acesteia și nu face parte din categoria imobilelor preluate abuziv de stat, ci doar a celor față de care U.A.P. a Municipiului Iași prin reprezentanții săi legali ar putea formula pretenții. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Municipiul Iași prin primar. Arată că, având în vedere obiectul acțiunii, respectiv uzucapiune, calitate procesuală nu poate avea decât proprietarul nediligent ori, Municipiul Iași, nu este proprietarul nediligent împotriva căruia ar trebui să se îndrepte reclamanta. Potrivit principiului disponibilității, reclamantul este cel care fixează cadrul procesual, învestind instanța cu soluționarea unei anumite cauze, iar conform art. 129 alin. (1) C. proc.

civ. și art. 1169 C. civ., acesta are obligația procesuală de a-și proba pretențiile. Așa cum a statuat și practica judiciară în materie, acțiunea în constatare este deschisă proprietarului care se găsește în posesia imobilului, atunci când îi este necesară o hotărâre judecătorească prin care i se recunoaște dreptul sau dacă dovedește că acest drept îi este contestat. Așadar, reclamanta nu a dovedit că dreptul de proprietate al acestuia asupra imobilului ar fi fost contestat de pârâți. Prin expertiza topo-cadastrală judiciară s-a reținut faptul că în posesia reclamantei se află suprafața de 3844 mp teren, posesie ce se consideră a fi începută din anul 1965. Urmare verificărilor efectuate de către Serviciul G.C.

din cadrul Primăriei Municipiului Iași, atât în planurile cadastrale cât și în registrele cadastrale ale posesorilor, imobilul situat în str. A. ce apare ca și situație juridică în posesia reclamantei are suprafața de 3433 mp. Evidența cadastrală este declarativ procesuală fiind întocmită în baza declarațiilor posesorilor. Având în vedere că există neconcordanțe între suprafața de teren solicitată de reclamantă prin acțiune și cea care reiese din evidențele cadastrale ale unității administrativ-teritoriale, solicită instanței admiterea recursului formulat și pe cale de consecință modificarea deciziei civile pronunțată în contradictoriu cu Municipiul Iași. Analizând recursul din prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul formulat de pârâtul Municipiul Iași prin primar este nefondat urmând a fi respins pentru considerentele ce preced: Pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani de către reclamanta P.O.

S.Ș. Iași, se cere a fi îndeplinită o singură condiție și anume: exercitarea pe durata termenului de 30 de ani, prevăzut de art. 1847 C. civ., a unei posesii neviciate, continuă, publică și sub nume de proprietar. Reclamanta a dovedit faptul că posesia asupra imobilului a început în anul 1965, actele de stăpânire efectivă rezultând din înscrisul intitulat "Inventar - jurnal" din care reiese că la data de 20 decembrie 1965 au fost inventariate imobilele compuse din biserică, curtea acesteia, casa parohială și o magazie. Actele materiale de stăpânire au demonstrat intenția reclamantei de a se comporta ca titular al dreptului de proprietate. Cu referire la critica că ar exista neconcordanțe între suprafața de teren solicitată de reclamantă prin acțiune și cea care rezultă din evidențele cadastrale, Înalta Curte constată că această critică a fost invocată pentru prima dată în recurs astfel încât nu poate fi analizată.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul formulat va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL IAȘI PRIN PRIMAR împotriva Deciziei civile nr. 5 din 25 ianuarie 2012 a Curții de Apel Iași, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2012. Procesat de GGC - AA