ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petiționarul H.V. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 29715/245/2012 al Judecătoriei Iași, motivând că imparțialitatea judecătorilor de la instanța Judecătoriei Iași ar putea fi știrbită datorită împrejurării cauzei și a ideii fixe create de cauze (altele decât cele aflate la dosar) prin faptul că doamna T.I. își desfășoară activitatea în cadrul Judecătoriei Iași, secția penală, având funcția de judecător. Prin strămutarea judecării cauzei, petiționarul consideră că se vor avea în vedere multe aspecte legate de dosar, de anchetă și de judecată, încât să se înlăture dubiul cu privire la copiile xerox ale doamnei T.I.
(plângeri penale, declarații penale, rezoluții etc). A arătat că judecătorii instanței din Iași vor considera că tot este cel care a spart locuința doamnei T.I., întrucât la dosarul a cărui strămutare se solicită au fost depuse copii de pe înscrisuri din dosarul în care parte vătămată este d-na judecător T.I. Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Tribunalul Iași. Din informarea transmisă de la Tribunalul Iași rezultă că, prin rechizitoriul din data de 26 septembrie 2012 dat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași în Dosarul nr. 5116/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H.V. pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat prevăzute de art. 20 C. pen.
raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. La termenul din 28 septembrie 2012 s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse împotriva inculpatului H.V. Cauza a suferit mai multe amânări, respectiv, 25 octombrie 2012, 1 noiembrie 2012, 15 noiembrie 2012, 13 decembrie 2012 și 10 ianuarie 2013. La termenul din 18 decembrie 2012, în baza dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 129 alin. (2) C. proc.
pen., ridicate de către inculpatul H.V. În baza dispozițiilor art. 160^8a alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 160 2 alin. (2) C. proc. pen., s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul H.V. Examinând cererea formulată în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze, la o altă instanță egală în grad, în cazul în care, imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În prezenta cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite. În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de față, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiționarul H.V. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 29715/245/2012 al Judecătoriei Iași. Obligă petiționarul la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 ianuarie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.