ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 555/2012

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 4014 din 9 septembrie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a respins contestația în anulare formulată de N.A. împotriva Deciziei nr. 1397 din 9 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că nu sunt incidente prevederile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. invocate de contestator, care prevăd că hotărârea se atacă cu contestație în anulare când a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, instanța nemaiputând fi chemată din nou să se pronunțe asupra aceleiași competențe analizate.

S-a constatat că, în cauză, nu este incidentă nici ipoteza greșelii materiale prevăzute de art. 318 C. proc. civ., argumentată de contestator pe împrejurarea că, în realitate, contrar celor reținute de instanța de recurs, nu i-au fost comunicate motivele și temeiurile legale ale trecerii sale în rezervă. Pentru a fi admisibilă contestația în anulare întemeiată pe acest motiv este necesar, așa cum constant s-a statuat atât în doctrină cât și în jurisprudență, ca eroarea materială să privească un aspect de procedură, evident, în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căruia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor. Nu au fost reținute nici argumentele contestatorului în ceea ce privește ipoteza prevăzută de art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., întemeiată pe considerentul că instanța de recurs nu a cercetat unul din motivele de casare a hotărârii, respectiv primul motiv de recurs invocat în dezvoltarea motivelor de recurs și întemeiat pe art. 304 pct. 3 C. proc. civ. Acest motiv de recurs a fost analizat de instanța de recurs, din considerentele deciziei atacate, care constituie obiectul contestației în anulare, rezultă faptul că instanța de recurs a analizat criticile aduse de recurent sentinței recurate din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 3 și 9 și respectiv art. 304 1 C. proc. civ. Împotriva Deciziei nr. 4014 din 9 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, N.A.

a formulat cerere de revizuire. Examinând cererea de revizuire formulată, în raport cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., sub aspectul admisibilității și al faptelor pe care se întemeiază, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă pentru considerentele în continuare arătate. Pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment.

O astfel de situație nu se întâlnește însă și atunci când instanța respinge contestația în anulare, cum este și cazul deciziei ce formează obiectul cererii de revizuire. Drept urmare, calea extraordinară de atac promovată este inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută de textul legal sus-arătat. Înalta Curtea reține totodată că cererea de revizuire formulată este inadmisibilă și în condițiile în care nu a fost indicat de către revizuent nici unul dintre motivele expres prevăzute pentru introducerea acestei căi de atac, raportat la care să poată fi examinate situațiile de fapt arătate. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de N.A., împotriva Deciziei nr. 4014 din 9 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 3 februarie 2012. Procesat de GGC - AA