ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2119/2012

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 530 din 26 ianuarie

2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a dispus următoarele:

- a respins excepția

lipsei calității de reprezentant a președintelui S.V.A.C. "E.", ca

neîntemeiată;

- a respins excepția

inadmisibilității excepției de nelegalitate, ca neîntemeiată;

- a admis în parte

excepția de nelegalitate și a constatat nelegalitatea sintagmei "în trei

zile calendaristice", menționată la pct. 8 anexa nr. 1, cu raportare la

art. 13 din Instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 5/2007 emis de Autoritatea

Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

- a admis în parte

acțiunea formulată de reclamanții L.N., S.A., V.T., T.I., M.M., Z.V., G.M.,

C.I., B.F., C.A., B.F.Z., C.R., T.C., T.M., A.I., I.L., I.M., N.G., S.V., B.G.,

N.I., E.G., D.I., B.L., T.D., N.I.Z., E.V., I.A.Z., T.M.Z. și N.I.T., prin

S.V.A.C. "E.";

- a anulat în parte

Ordinul de imputare nr. 69339 din 19 noiembrie 2009 emis de autoritatea pârâtă

în privința reclamanților A.I., B.F., I.L., M.M., T.I., V.T., C.I., G.M., S.A.,

T.M.Z., B.G., I.A.Z., T.C., Z.V., N.I., N.I.Z., B.F.Z. și T.M.Z., respingând

acțiunea formulată de ceilalți reclamanți.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

Decizia nr. 5109 din 2 noiembrie 2011, prin care a respins recursul declarat

împotriva acestei sentințe de reclamanți, prin S.V.A.C. "E.", ca

nefondat, a admis recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de Autoritatea

Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, a modificat

sentința atacată, în sensul că, a respins excepția de nelegalitate a pct. 8 din

anexa nr. 1 la Ordinul nr. 5/2007 emis de Autoritatea Națională Sanitar

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, respingând acțiunea ca

neîntemeiată.

Împotriva acestei

decizii, la data de 16 noiembrie 2011, au formulat contestație în anulare

reclamanții, prin S.V.A.C. "E.", solicitând să fie anulată decizia

atacată și pe cale de consecință, să fie admis recursul pe care l-au declarat

împotriva Sentinței civile nr. 530 din 26 ianuarie 2011 și să fie respins ca

nefondat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de pârâta Autoritatea

Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

În motivarea

contestației, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ., s-a susținut

că decizia dată în recurs este rezultatul unor grave greșeli materiale

hotărâtoare în soluționarea cauzei, precum și faptul că, respingând recursul

declarat de S.V.A.C. "E.", instanța a omis să cerceteze motivele de

recurs.

În primul motiv al

contestației, au fost invocate grave greșeli materiale săvârșite de instanța de

recurs, arătându-se că nu au fost observate înscrisurile depuse la dosar, care

atestă depunerea în termen, de către mai mulți membri de sindicat, a

rapoartelor de activitate pentru deplasările externe, precum și înscrisul care

atestă că prevederile art. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 5/2007 era abrogat

la data emiterii actului de imputare contestat. Prin omiterea acestor date

materiale importante pentru dezlegarea pricinii, contestatorii au arătat că

soluția dată recursului lor este rezultatul unor greșeli materiale.

Prin cel de-al doilea

motiv al contestației în anulare, s-a susținut că instanța de recurs a omis să

cerceteze criticile vizând încălcarea dispozițiilor art. 38, art. 39 alin. (1),

lit. a) C. muncii, coroborate cu dispozițiile art. 31 și art. 117 din Legea nr.

188/1999, H.G. nr. 518/1995, art. 53 alin. (1) și (2) din Constituția României,

încălcarea prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 și ignorarea

faptului că, Ordinul ANSVSA nr. 69.339 din 19 noiembrie 2009 a fost fundamentat

pe Ordinul nr. 5/2007, care nu mai era în vigoare, fiind abrogat prin Ordinul

nr. 188 din 10 decembrie 2008.

Contestatorii au

arătat că, dacă ar fi fost analizat motivul de recurs privind nelegalitatea

prevederilor art. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 5/2007,

instanța de recurs ar fi admis recursul formulat de S.V.A.C. "E.", în

sensul admiterii excepției de nelegalitate și pe cale de consecință, ar fi

admis și acțiunea, astfel cum a fost formulată.

Prin omisiunea

cercetării motivului de recurs privind încălcarea dispozițiilor art. 85 alin.

(1) din Legea nr. 188/1999, s-a arătat că instanța ar fi trebuit să constate că

pentru niciunul din membrii de sindicat nu s-a reținut că nu s-au desfășurat

activitățile preconizate a fi îndeplinite în străinătate și/sau că aceste

activități ar fi fost defectuos îndeplinite.

De asemenea, s-a

susținut că nu s-a analizat în niciun mod în hotărârea contestată abrogarea

pct. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 5/2007, anterior emiterii

Ordinului nr. 69.339 din 19 noiembrie 2009 de către aceeași autoritate publică.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare

ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Conform dispozițiilor

art. 318 C. proc. civ., indicate ca temei juridic al prezentei contestații,

hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea

dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând

recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze

vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Motivele pentru care

în cauză s-a solicitat retractarea Deciziei nr. 5109 din 2 noiembrie 2011 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se încadrează în ipotezele juridice

reglementate pentru calea extraordinară de atac exercitată, întrucât nu se

referă la erori materiale, legate de aspectele formale ale judecării recursului

și nici nu s-a dovedit omisiunea cercetării motivelor de recurs, reiterate în

argumentarea contestației formulate împotriva acestei decizii.

Contestația în

anulare specială a fost reglementată de dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

numai pentru cazul erorilor materiale privind actele de procedură și nu vizează

probleme de fond, cum sunt cele referitoare la probele administrate și la

relevanța lor pentru soluționarea pricinii.

Deși s-au invocat

aspecte procedurale, prin prezenta contestație s-a solicitat în realitate

anularea deciziei contestate pentru analiza și interpretarea dată de instanța

de recurs înscrisurilor depuse în cauză, deși acestea nu pot constitui obiectul

unei noi judecăți pe calea contestației în anulare.

De asemenea, nu se

poate constata că decizia instanței de recurs este rezultatul unei greșeli

materiale cu privire la reglementarea în vigoare la data emiterii actului

administrativ dedus judecății, dat fiind că, situația expusă de către

contestatori nu corespunde unei erori materiale, care în sensul dispozițiilor

art. 318 C. proc. civ., poate reprezenta confundarea unor elemente importante

sau a unor date materiale ale dosarului și în consecință, nu se poate aplica

prin asimilare în cazul stabilirii cadrului juridic al litigiului, ceea ce ar

constitui o reexaminare a pricinii în recurs.

Nu este întemeiată

nici susținerea invocată prin cel de-al doilea motiv al contestației în

anulare, întrucât instanța de recurs a analizat și s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor de casare sau de modificare formulate, iar decizia dată cuprinde

considerentele de drept și de fapt pentru care au fost înlăturate criticile

aduse hotărârii recurate.

Gruparea motivelor de

recurs, justificată de obiectul lor și soluționarea acestora prin argumente

comune nu semnifică omisiunea de cercetare a unui motiv de casare sau de

modificare, cum neîntemeiat s-a susținut în prezenta contestație.

Contestația în

anulare nu constituie un mijloc de reformare a hotărârii date în recurs, astfel

că pe această cale, nu pot fi repuse în discuție motivele de casare sau de

modificare care au constituit obiectul judecății în recurs.

Toate motivele de

recurs, reiterate în susținerea contestației formulate, au fost cercetate de

instanța de recurs și din analiza lor rezultă cu evidență argumentele pentru

care au fost înlăturate criticile din recurs, subsumate fiecărui motiv de

casare sau de modificare invocat, astfel că nu era necesar a se răspunde în mod

distinct pentru fiecare afirmație cuprinsă în memoriul de dezvoltare a

recursului.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în

mod limitativ de dispozițiile art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

prezenta contestație în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

în anulare formulată de S.V.A.C. "E.", pentru și în numele membrilor

săi L.N., S.A., V.T., T.I., M.M., Z.V., G.M., C.I., B.F., C.A., B.F.Z., C.R.,

T.C., T.M., A.I., I.L., I.M., N.G., S.V., B.G., N.I., E.G., D.I., B.L., T.D.,

N.I.Z., E.V., I.A.Z., T.M.Z. și N.I.T., împotriva Deciziei nr. 5109 din 2

noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 mai 2012.

Procesat de GGC - GV