ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2119/2012

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 530 din 26 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele: - a respins excepția lipsei calității de reprezentant a președintelui S.V.A.C. "E.", ca neîntemeiată; - a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate, ca neîntemeiată; - a admis în parte excepția de nelegalitate și a constatat nelegalitatea sintagmei "în trei zile calendaristice", menționată la pct. 8 anexa nr. 1, cu raportare la art. 13 din Instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr. 5/2007 emis de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor; - a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții L.N., S.A., V.T., T.I., M.M., Z.V., G.M., C.I., B.F., C.A., B.F.Z., C.R., T.C., T.M., A.I., I.L., I.M., N.G., S.V., B.G., N.I., E.G., D.I., B.L., T.D., N.I.Z., E.V., I.A.Z., T.M.Z.

și N.I.T., prin S.V.A.C. "E."; - a anulat în parte Ordinul de imputare nr. 69339 din 19 noiembrie 2009 emis de autoritatea pârâtă în privința reclamanților A.I., B.F., I.L., M.M., T.I., V.T., C.I., G.M., S.A., T.M.Z., B.G., I.A.Z., T.C., Z.V., N.I., N.I.Z., B.F.Z. și T.M.Z., respingând acțiunea formulată de ceilalți reclamanți. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Decizia nr. 5109 din 2 noiembrie 2011, prin care a respins recursul declarat împotriva acestei sentințe de reclamanți, prin S.V.A.C. "E.", ca nefondat, a admis recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, a modificat sentința atacată, în sensul că, a respins excepția de nelegalitate a pct. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 5/2007 emis de Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, respingând acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, la data de 16 noiembrie 2011, au formulat contestație în anulare reclamanții, prin S.V.A.C. "E.", solicitând să fie anulată decizia atacată și pe cale de consecință, să fie admis recursul pe care l-au declarat împotriva Sentinței civile nr. 530 din 26 ianuarie 2011 și să fie respins ca nefondat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de pârâta Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. În motivarea contestației, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ., s-a susținut că decizia dată în recurs este rezultatul unor grave greșeli materiale hotărâtoare în soluționarea cauzei, precum și faptul că, respingând recursul declarat de S.V.A.C.

"E.", instanța a omis să cerceteze motivele de recurs. În primul motiv al contestației, au fost invocate grave greșeli materiale săvârșite de instanța de recurs, arătându-se că nu au fost observate înscrisurile depuse la dosar, care atestă depunerea în termen, de către mai mulți membri de sindicat, a rapoartelor de activitate pentru deplasările externe, precum și înscrisul care atestă că prevederile art. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 5/2007 era abrogat la data emiterii actului de imputare contestat. Prin omiterea acestor date materiale importante pentru dezlegarea pricinii, contestatorii au arătat că soluția dată recursului lor este rezultatul unor greșeli materiale. Prin cel de-al doilea motiv al contestației în anulare, s-a susținut că instanța de recurs a omis să cerceteze criticile vizând încălcarea dispozițiilor art. 38, art. 39 alin. (1), lit. a) C. muncii, coroborate cu dispozițiile art. 31 și art. 117 din Legea nr. 188/1999, H.G.

nr. 518/1995, art. 53 alin. (1) și (2) din Constituția României, încălcarea prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 și ignorarea faptului că, Ordinul ANSVSA nr. 69.339 din 19 noiembrie 2009 a fost fundamentat pe Ordinul nr. 5/2007, care nu mai era în vigoare, fiind abrogat prin Ordinul nr. 188 din 10 decembrie 2008. Contestatorii au arătat că, dacă ar fi fost analizat motivul de recurs privind nelegalitatea prevederilor art. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 5/2007, instanța de recurs ar fi admis recursul formulat de S.V.A.C. "E.", în sensul admiterii excepției de nelegalitate și pe cale de consecință, ar fi admis și acțiunea, astfel cum a fost formulată.

Prin omisiunea cercetării motivului de recurs privind încălcarea dispozițiilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, s-a arătat că instanța ar fi trebuit să constate că pentru niciunul din membrii de sindicat nu s-a reținut că nu s-au desfășurat activitățile preconizate a fi îndeplinite în străinătate și/sau că aceste activități ar fi fost defectuos îndeplinite. De asemenea, s-a susținut că nu s-a analizat în niciun mod în hotărârea contestată abrogarea pct. 8 din anexa nr. 1 la Ordinul A.N.S.V.S.A. nr. 5/2007, anterior emiterii Ordinului nr. 69.339 din 19 noiembrie 2009 de către aceeași autoritate publică. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare ca nefondată, pentru următoarele considerente: Conform dispozițiilor art. 318 C. proc.

civ., indicate ca temei juridic al prezentei contestații, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Motivele pentru care în cauză s-a solicitat retractarea Deciziei nr. 5109 din 2 noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se încadrează în ipotezele juridice reglementate pentru calea extraordinară de atac exercitată, întrucât nu se referă la erori materiale, legate de aspectele formale ale judecării recursului și nici nu s-a dovedit omisiunea cercetării motivelor de recurs, reiterate în argumentarea contestației formulate împotriva acestei decizii.

Contestația în anulare specială a fost reglementată de dispozițiile art. 318 C. proc. civ. numai pentru cazul erorilor materiale privind actele de procedură și nu vizează probleme de fond, cum sunt cele referitoare la probele administrate și la relevanța lor pentru soluționarea pricinii. Deși s-au invocat aspecte procedurale, prin prezenta contestație s-a solicitat în realitate anularea deciziei contestate pentru analiza și interpretarea dată de instanța de recurs înscrisurilor depuse în cauză, deși acestea nu pot constitui obiectul unei noi judecăți pe calea contestației în anulare. De asemenea, nu se poate constata că decizia instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale cu privire la reglementarea în vigoare la data emiterii actului administrativ dedus judecății, dat fiind că, situația expusă de către contestatori nu corespunde unei erori materiale, care în sensul dispozițiilor art. 318 C. proc.

civ., poate reprezenta confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale ale dosarului și în consecință, nu se poate aplica prin asimilare în cazul stabilirii cadrului juridic al litigiului, ceea ce ar constitui o reexaminare a pricinii în recurs. Nu este întemeiată nici susținerea invocată prin cel de-al doilea motiv al contestației în anulare, întrucât instanța de recurs a analizat și s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de casare sau de modificare formulate, iar decizia dată cuprinde considerentele de drept și de fapt pentru care au fost înlăturate criticile aduse hotărârii recurate. Gruparea motivelor de recurs, justificată de obiectul lor și soluționarea acestora prin argumente comune nu semnifică omisiunea de cercetare a unui motiv de casare sau de modificare, cum neîntemeiat s-a susținut în prezenta contestație.

Contestația în anulare nu constituie un mijloc de reformare a hotărârii date în recurs, astfel că pe această cale, nu pot fi repuse în discuție motivele de casare sau de modificare care au constituit obiectul judecății în recurs. Toate motivele de recurs, reiterate în susținerea contestației formulate, au fost cercetate de instanța de recurs și din analiza lor rezultă cu evidență argumentele pentru care au fost înlăturate criticile din recurs, subsumate fiecărui motiv de casare sau de modificare invocat, astfel că nu era necesar a se răspunde în mod distinct pentru fiecare afirmație cuprinsă în memoriul de dezvoltare a recursului. Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în mod limitativ de dispozițiile art. 318 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezenta contestație în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de S.V.A.C. "E.", pentru și în numele membrilor săi L.N., S.A., V.T., T.I., M.M., Z.V., G.M., C.I., B.F., C.A., B.F.Z., C.R., T.C., T.M., A.I., I.L., I.M., N.G., S.V., B.G., N.I., E.G., D.I., B.L., T.D., N.I.Z., E.V., I.A.Z., T.M.Z. și N.I.T., împotriva Deciziei nr. 5109 din 2 noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 mai 2012. Procesat de GGC - GV