ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 86/2014

HOTĂRÂRE
16.01.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 86/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut

următoarele:

instanței de apel

Prin decizia civilă nr. 94 din 12 decembrie

2012, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis apelul declarat de

reclamanta C.E. împotriva sentinței civile nr. 662 din 27

iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt.

A schimbat în parte

sentința, în sensul că a dispus restituirea în natură a suprafeței de 8.301 mp

aflată în folosința intimatei pârâte U.T.S.C. Balș.

A menținut restul

dispozițiilor sentinței.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a arătat că, în rejudecare, a dispus efectuarea unei

expertize tehnice, având ca obiective

să se

identifice, prin schiță, toate suprafețele de teren solicitate de apelanta

reclamantă; să se precizeze dacă suprafețele constatate a fi libere de

construcții au vreo afectațiune subterană, iar în caz afirmativ, în ce constă

această afectațiune; să se precizeze dacă terenurile respective, identificate

separat, se află în intravilan sau în extravilan; să se întocmească schițe cu

vecinătățile terenurilor, iar pe aceste schițe să se reflecte dacă există

construcții, destinația acestor construcții, precum și amplasarea lor pe

schițe;

pentru punctul „Cinematograful Modern”

să stabilească dacă terenul face parte din zona afectată de rețeaua de

distribuție a energiei electrice. În caz afirmativ, să identifice care este

terenul destinat utilizării conductelor (prin schiță și dimensiuni) și dacă

rămâne liberă vreo suprafață din acel teren, neafectată de utilități subterane

sau supraterane (identificată prin schiță și dimensiuni);

pentru terenul situat în punctul „Gară și Balta Gării” va

fi identificat terenul care a aparținut autorilor și se va stabili destinația

acestuia și dacă există amenajări de utilitate publică, avându-se în vedere și

evidențele Primăriei;

pentru terenul situat în

punctul Părculeț Ghencea și Balta Ghencea se va stabili dacă se află în

intravilan sau în extravilan;

pentru terenul

situat în punctul „S.U.” după identificarea acestuia, se va stabili dacă în

subteranul sau suprateranul acestuia se află rețele de apă și un transformator

de la care pleacă linii electrice sau rețele de canalizare și gaze. În caz

afirmativ, să identifice care este terenul destinat utilizării rețelelor de

canalizare și gaze sau a transformatorului (prin schiță și dimensiuni) și dacă

rămâne liberă vreo suprafață din acel teren, neafectată de utilități subterane

sau supraterane (identificată prin schiță și dimensiuni).

Raportul de expertiză a fost depus la 25 septembrie 2012, fiind

formulate obiecțiuni de către intimata Primăria Orașului Balș, referitoare la amplasamentul

terenurilor situate în punctele „Gengea” și „Balta Gării”, iar în privința

terenurilor situate în punctele „Service Unirea” și „Cinematograf” s-a susținut

că acestea sunt situate în extravilanul localității.

Intimata pârâtă Primăria Balș a înaintat adresa nr. 12609 din 28

noiembrie 2012, prin care a arătat că imobilele amplasate în punctul SC U.T.

SRL sunt edificate de către SC U.T. SRL, fosta C.M.U. și a anexat certificat

constatator O.R.C., adresa din 05 ianuarie 1975 prin care suprafața de 3.000

mp. a trecut în folosința C.U., decizia nr. 45/1982 prin care suprafața de 4.990

mp. au fost trecuți în administrarea C.U. și sentința civilă nr. 2302/2006,

prin care se constată că SC U.T. SRL este proprietara construcției Autoservice

U.T. Balș. A precizat că nu există contracte de închiriere pentru imobilele

amplasate pe terenul aflat în folosința celeilalte intimate pârâte și a depus

extras din planul general de urbanism al orașului Balș.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001,

măsura reparatorie

referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent,

prevăzută la art. 1 alin. (2) și (3) din lege, permite entității obligate la

restituire să ofere persoanei îndreptățite, prin compensare în echivalent,

orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le deține și care sunt acceptate

de persoana îndreptățită. În acest sens, entitatea învestită cu soluționarea

cererii de restituire poate propune persoanei îndreptățite, ca măsură

reparatorie alternativă, acordarea de bunuri: terenuri, construcții aflate pe

alte amplasamente sau bunuri mobile, aflate în circuitul civil, care sunt

deținute de aceasta.

În speță, nu a

existat nici o propunere a intimatei-pârâte, ca entitate obligată la

restituire, de a oferi reclamantei, ca persoană îndreptățită, prin compensare

în echivalent, alt imobil disponibil, pe care l-ar deține, pentru ca acesta să

fie acceptat de reclamantă, dimpotrivă, reprezentantul intimatei pârâte s-a

opus la completarea raportului de expertiză în acest sens.

În privința terenului de 550 mp. din punctul Cinematograf M., se

reține că acesta este situat în intravilan și a fost identificat prin anexa 1

la raportul de expertiză, cu dimensiuni și vecinătăți. Conform obiectivelor

stabilite de instanță, expertul tehnic a constatat că pe acest teren se află un

canal termic ce a fost dezafectat, conform adresei nr. 608 din 03 septembrie 2012,

emisă de SC A. SA Balș. Conform adresei nr. 7854 din 10 septembrie 2008, emisă

de SC C.S. SRL, în această zonă nu sunt amplasate rețele electrice. Curtea

reține însă că acest teren nu poate fi restituit în natură întrucât, chiar dacă

în prezent canalul termic ce alimenta blocul 4 A a fost dezafectat, acest bloc, în ansamblul său sau doar o parte dintre proprietari sau chiriași

pot solicita oricând rebranșarea la rețeaua termică, prin canalul termic ce

există în materialitatea lui și care traversează terenul în suprafață de 550

mp. amplasat în acest punct.

În privința terenului situat în punctul „Gară și Balta Gării”, prin

anexa 2 la raportul de expertiză s-a constatat de către expert că acesta are o

suprafață de 19.761 mp., din care teren intravilan - 9081 mp., format din două

suprafețe (1227 mp. și 7814 mp., despărțite între ele de suprafața de 1708 mp.

aflate în proprietatea unei persoane fizice), și luciu de apă - 10.680 mp.

Pe acest teren, conform adresei nr. 7854 din 10 septembrie 2008

emisă de SC C.S. SRL, nu sunt amplasate rețele termice.

Nici terenurile situate în acest punct nu pot fi restituite în

natură, având destinația de parc, constatându-se existența unei amenajări cu

bănci și alei, care concordă cu evidențele primăriei, în care terenul figurează

cu denumirea „Părculeț Gară”.

Se

reține astfel că după identificarea terenului, conform actelor de proprietate

ale autorilor, rezultă că în concret, pe teren există amenajări de utilitate

publică, astfel încât nu poate fi restituit în natură. Deși expertul a

menționat că pe acest teren nu se află utilități publice, tot în cuprinsul

raportului de expertiză se precizează că se constată o amenajare cu bănci și

alei, neputându-se dispune astfel restituirea în natură a acestui teren.

Mai mult, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, coroborate

cu constatările raportului de expertiză, în considerarea acestui imobil ca

fiind parc, acesta a fost inclus într-un proiect european de înființare a

parcului „Balta Gării”.

În privința terenului

situat în „Părculeț Gengea” și „Balta Gengea”, din raportul de expertiză se

constată că terenul are o suprafață de 6246 mp. și un luciu de apă de 1825 mp.,

din care expertul a propus pentru restituire suprafața de 912 mp. Expertul a

identificat pe acest teren o conductă de gaze de presiune medie și o rețea de

canalizare, dispunerea acestora pe teren fiind materializată în planul anexa 4

și anexa 5 la raportul de expertiză. Instanța nu va dispune însă nici

restituirea suprafeței care nu este afectată de utilități, reținându-se atât în

privința terenului, cât și a luciului de apă, că acesta nu se află în

extravilan, așa cum a susținut expertul, ci în intravilan, după cum rezultă

fără dubiu din PUG depus de intimata pârâtă Primăria oraș Balș.

De altfel, în

răspunsul la obiecțiuni, chiar expertul a revenit asupra opiniei inițiale și a

constatat că acest teren este parțial în intravilan și parțial în extravilan, concluzionând

că ar fi amplasat în intravilan, pentru că în zonă sunt edificate mai multe

construcții. Edificarea construcțiilor pe terenurile învecinate nu poate

conduce însă la concluzia că și acest teren, în integralitatea sa, respectiv

cel care nu este afectat de elemente de utilitate publică, ar fi amplasat în

intravilan, în contradicție cu PUG depus de intimata pârâtă, cu atât mai mult

cu cât unele din construcțiile vecine puteau fi edificate fără autorizație de

construire.

Extrasul de carte

funciară invocat de către expert nu poate conduce la concluzia amplasării

acestui teren în intravilan. Or, acest imobil fiind amplasat în extravilanul

localității, la momentul formulării notificării, dar și în prezent, reclamanta

nu este îndreptățită la restituirea sa în natură, conform art. 8 alin. (1) din

Legea 10/2001 și art. 8.1 din Normele metodologice.

Cu privire la terenul

amplasat în punctul „Service Unirea”, aflat în folosința intimatei pârâte U.T.C.

Balș, Curtea apreciază că acesta poate fi restituit în natură pentru că terenul

figurează ca aparținând în proprietate intimatei pârâte Primăria Balș, fiind

doar aflat în folosința intimatei pârâte

U.T.S.C. Balș.

Fiind

notificată cu privire la restituirea acestui imobil, intimata pârâtă trebuia să

înainteze notificarea către deținătoarea bunului imobil solicitat, respectiv

către U.T.S.C. Balș conform art. 28 alin. (1) din Legea 10/2001, care prevede

că în cazul în care persoana îndreptățită nu cunoaște deținătorul bunului

imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a cărei rază se află

imobilul. Alin. (2) al art. 28 impune obligația primăriei notificată de a

identifica unitatea deținătoare și de a comunica persoanei îndreptățite

elementele de identificare a acesteia, aspect nerealizat de către intimata

pârâtă Primăria Balș.

Abia după

efectuarea expertizei tehnice la instanța de fond, reclamanta a identificat pe

actuala deținătoare a imobilului, chemând-o în judecată, prin precizarea din 10

aprilie 2007.

Intimata

pârâtă U.T.S.C. Balș a formulat întâmpinare prin care a invocat că deține

terenul în folosință, conform actelor anexate, iar proprietarul terenului este

Primăria Orașului Balș.

Cu

privire la acest teren, Curtea apreciază că poate fi restituit în natură pentru

întreaga suprafață de 8301 mp., în condițiile în care o mare parte din

construcțiile amplasate pe acest teren sunt ușoare sau demontabile (fiind

aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3), teza a II a din Legea 10/2001).

Pentru celelalte construcții nu s-a făcut dovada edificării autorizate a

acestora, după 01 ianuarie 1990, așa cum impun dispozițiile art. 10 alin. (3)

teza I din Legea 10/2001.

Prin raportul de

expertiză întocmit în cauză s-a constatat închirierea construcțiilor existente

pe acest teren la diferiți beneficiari, prin contracte încheiate cu intimata

Unirea Top Societate Cooperativă Balș, și nu cu Primăria Balș, proprietara

terenului, iar pe teren nu există rețele de utilitate publică; conducta cu gaze

menționată în acest raport se află în afara perimetrului solicitat a se

restitui.

Prin sentința civilă nr.

2302 din 20 octombrie 2006 a Judecătoriei Balș s-a constatat dreptul de

proprietate al intimatei pârâte asupra construcției Autoservice Balș,

reclamanta manifestându-și disponibilitatea reglementării raporturilor juridice

cu proprietarul acestei construcții.

2.1. Motive

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs toate părțile.

Recursul declarat de

către reclamantă privește următoarele aspecte:

În mod netemeinic și

nelegal a apreciat instanța de apel că suprafața de teren de 550 mp situat în

punctul Cinematograf Modern nu poate fi restituită în natură datorită

existenței unui canal termic. Orașul Balș nu mai deține centrală termică pentru

alimentarea blocurilor de aproximativ 10 ani, iar canalul existent pe această

suprafață de teren a fost dezafectat de aproximativ 10 ani, fiind înfundat și

imposibil de utilizat vreodată.

Cu privire la terenul

situat în punctul „Gară și Balta Gării” instanța de apel a interpretat greșit

probele administrate în cauză pentru că, deși a reținut că terenul nu este

afectat de rețele electrice sau de canalizare, datorită existenței unor bănci

și a unor alei a reținut că această suprafață nu poate fi restituită în natură.

Aleile și băncile au

fost amplasate după promovarea acțiunii și pot fi dislocate la nevoie.

Pentru terenul situat

în punctul „Părculeț Gengea” și „Balta Gengea” instanța de apel a ignorat în

totalitate atât concluziile raportului de expertiză, cât și extrasul de carte

funciară din care rezulta, fără putință de tăgadă, că suprafața de 6.246 mp se

află în intravilan, nu este afectată de nicio utilitate și poate fi restituită

în natură.

Aceeași este situația

suprafeței de 912 mp luciu de apă.

Instanța de apel nu

s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de către

reclamantă atât la apel, cât și la fond.

Pârâta U.T.S.C. Balș

a formulat următoarele critici:

Instanța de judecată

a pronunțat o soluție nelegală pentru că a luat în considerare un raport de

expertiză lovit de nulitate absolută. U.T.S.C. Balș nu și-a putut prezenta

punctul de vedere cu ocazia efectuării măsurătorilor de către expert pentru că

efectuarea expertizei a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 208 C.

proc. civ.

În mod greșit s-a

dispus restituirea în natură a terenului de 8301 mp care, deși este numai în

folosința societății pârâte, este ocupat de construcții care aparțin pârâtei,

nu sunt demontabile și nu au fost edificate după 1 ianuarie 1990.

Pârâta este

beneficiara unor servituți legale asupra terenului, situație care impunea

stabilirea măsurilor reparatorii față de reclamantă și nu restituirea terenului

în natură.

Primăria Balș a depus

cererea de recurs la data de 14 noiembrie 2013, după ce, la 7 noiembrie 2013,

Înalta Curte rămăsese în pronunțare asupra recursurilor declarate de către

reclamantă și pârâta U.T.S.C. Balș.

2.2. Analiza

recursurilor

Recursurile declarate

de către reclamantă și pârâta U.T.S.C. Balș sunt întemeiate în sensul

următoarelor considerente:

recursul declarat de către reclamantă, este de reținut că, în privința

suprafeței de teren de 550 mp, situat în punctul „Cinematograf Modern”, sunt

incidente prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 conform cu care, în

cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv s-au edificat noi

construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a

părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi,

cea afectată servituților legale, spațiilor verzi, așa cum au fost stabilite prin

art. 3 lit. a) - f) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și

administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, precum și altor amenajări de utilitate

publică ale localităților urbane și rurale măsurile reparatorii se stabilesc în

echivalent.

Amenajările de

utilitate publică ale localităților urbane și rurale, de natură să împiedice

restituirea în natură a terenului sunt cele existente pe teren la momentul la

care se apreciază asupra măsurilor reparatorii în sistemul Legii nr. 10/2001.

Prin urmare,

susținerea instanței de apel în sensul că terenul menționat nu ar putea fi

restituit în natură întrucât este posibil ca, la un moment dat, în viitor,

canalul termic ce se află pe teren să fie „reactivat” prin solicitarea unor

persoane care locuiesc în blocul 4A să fie rebranșate la rețeaua termică, este

făcută în contra prevederilor art. 10 alin. (

2) din Legea nr. 10/2001. Se impune,

așadar, ca suprafața de teren de 550 mp, situată în punctul „Cinematograf

Modern”, să fie restituită în natură.

În privința terenului

situat în punctul „Gară și Balta Gării” instanța de apel nu a lămurit pe deplin

situația de fapt a acestuia. Astfel, deși și-a întemeiat soluția și pe

motivarea că, așa cum a susținut reprezentantul Primăriei Balș, unitatea

administrativ-teritorială a inițiat derularea unor proiecte cu fonduri europene

și guvernamentale pentru acest teren, la dosar nu s-au administrat dovezi în

acest sens.

Prin urmare, se

impune, în condițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., admiterea recursului

reclamantei și casarea cu trimitere spre rejudecare în vederea administrării de

probe suplimentare în sensul menționat, pentru a determina dacă terenului îi

sunt sau nu incidente dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 18/1991

conform cu care, terenurile pe care sunt amplasate rețele stradale și parcuri

publice, terenurile pentru rezervații naturale și parcuri naționale,

monumentele, ansamblurile și siturile arheologice și istorice, monumentele

naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decât în cazuri de excepție

pentru lucrări de interes național.

Incidența acestui

text, în urma probatoriului suplimentar, va atrage și aplicarea art. 8 din

Legea nr. 10/2001.

Este întemeiat și

motivul de recurs privitor la suprafața de teren situată în punctul „Părculeț

Gengea” și „Balta Gengea”.

Aceasta deoarece,

după ce prin raportul de expertiză depus inițial expertul a arătat că o

suprafață de teren de 6246 mp face parte din intravilanul localității, prin

completarea la raportul de expertiză acesta arată că terenul este „parțial

intravilan, neputându-se determina exact limita intravilanului”. Poziția

oscilantă a expertului impunea administrarea de probe suplimentare pentru

determinarea cu exactitate a suprafeței de teren care se află în intravilanul

localității, precum și a celei din extravilan.

Și pentru acest motiv

de recurs, care întrunește cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va

dispune casarea cu trimitere pentru administrarea de probe în sensul arătat.

De asemenea, trebuie

să se determine dacă suprafeței de 912 mp „luciu de apă” îi sunt aplicabile sau

nu dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 18/1991.

În fine, este

întemeiată critica privitoare la faptul că, deși reclamanta a solicitat

acordarea cheltuielilor de judecată, așa cum rezultă din practicaua încheierii

de dezbateri din 28 noiembrie 2012, instanța, deși a admis apelul, nu s-a

pronunțat și asupra acestui aspect;

recursul pârâtei.

Astfel, instanța de

apel a considerat că se impune restituirea în natură a întregului teren folosit

de către pârâtă, inclusiv cel pe care se află construcții, ignorând faptul că,

prin sentința civilă nr. 2302 din 20 octombrie 2006 Judecătoria Balș a

constatat faptul că SC U.T. SRL Balș este proprietara construcției

„Autoservice” Unirea Balș situată în Balș, str. Nicolae Bălcescu, finalizată în

30 iunie 1986.

Prin urmare,

dispunând restituirea întregului teren, instanța de apel a pronunțat o soluție

dată cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Criticile formulate

de către pârâtă întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, în

temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. va fi admis recursul și cauza va fi

trimisă spre rejudecare în vederea administrării de probe pentru a se

determina, față de cele mai sus reținute, care este suprafața de teren ce ar

putea fi restituită în natură.

Motivul de recurs

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., care vizează

nesocotirea prevederilor art. 208 C. proc. civ. întrucât expertul nu a citat

partea la efectuarea măsurătorilor nu este întemeiat. Acest aspect putea forma

numai obiect al unei cereri de refacere a expertizei, în limita impusă, sub

sancțiunea decăderii, de art. 212 alin. (2) C. proc. civ.

de Primăria Balș este tardiv formulat, abuzul de drept procesual săvârșit de

această parte, prin depunerea recursului la o săptămână după ce instanța de

recurs rămăsese în pronunțare, fiind evident.

Primăriei Balș i-a

fost comunicată decizia instanței de apel la data de 29 ianuarie 2013, așa cum

rezultă din procesul-verbal întocmit de către agentul procedural, înscris aflat

la fila 106 dosar apel.

Întrucât recursul a

fost declarat în condițiile sus-menționate, cu depășirea termenului de 15 zile

prevăzut de art. 301 C. proc. civ., va fi respins ca tardiv formulat.

Având în vedere că

Primăria Balș a căzut în pretenții, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ.

a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta C.E.

Admite recursurile

declarate de reclamanta C.E. și de pârâta U.T.S.C. Balș împotriva deciziei

civile nr. 94 din 12 decembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Casează decizia și

trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de reclamanta C.E. împotriva

sentinței civile nr. 662 din 27 iunie 2007 a Tribunalului Olt, secția civilă,

la aceeași instanță.

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de pârâta Primăria Balș împotriva aceleiași decizii.

Obligă pe recurenta

pârâtă Primăria Balș la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către

reclamanta C.E.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 ianuarie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-11-17
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8167/2011
două din cele patru terenuri au destinația de parc, respectiv terenul din punctul „Gară” și cel din punctul „Gengea”, iar pe terenul din punctul „cinematograful Modern” se găsește o conductă care alimentează cu căldură blocurile din jur, co
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2117/2015
utilitate publică, dacă este construcție ușoară sau demontabilă și, de asemenea, să se stabilească întinderea exactă a acestei parcele; cu privire la parcela A6, dacă este supusă prevederilor legii speciale privind reglementarea și administ
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 566/2015
iție a admis recursurile declarate de reclamanta C.E. și de pârâta U.T.S.C. Balș, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță. A respins, ca tardiv, recursul declarat de pârâta Primăria Balș împotriva ace
ÎCCJ 2016-06-02
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1257/2016
imobilul. Din relațiile de la prezentul dosar rezultă că această din urmă decizie, împreună cu întreaga documentație au fost înaintate la ANPR. În rejudecare instanța a încercat identificarea unui teren care să poată fi acordat în compensar
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 395/2017
la care reclamanta este îndreptățită, respectiv suprafața de 212 mp, au fost dezbătute și tranșate irevocabil prin hotărârile judecătorești din 2008 și 2009, ele neavând legătură cu raportul de expertiză întocmit de expertul A., anulat prin
Sursă