ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3173/2018

Prin decizia nr. 703A din data de 19 septembrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanții-pârâți A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1367 din data de 28 octombrie 2016, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimații-reclamanți C. și D.

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 9 noiembrie 2017, a fost înregistrat recursul promovat de către pârâții A. și B. împotriva deciziei nr. 703A din data de 19 septembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2014.

Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte, prin rezoluția din data de 13 noiembrie 2017, a dispus comunicarea motivelor de recurs către intimații-reclamanți, precum și întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, după efectuarea formalităților de comunicare menționate în art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Intimații-reclamanți E. și D. nu au formulat întâmpinare.

Prin raportul întocmit în cauză, la data de 23 februarie 2018, asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanții D. și F. au chemat în judecată pe pârâții A. și B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâților să le restituie imobilul situat în București, să plătească lipsa de folosință pentru terenul situat în București, pentru perioada 29 mai 2011-29 mai 2014 și să desființeze gardul împrejmuitor ridicat pe terenul proprietatea reclamanților sau, în caz de refuz, să acorde autorizație reclamanților să desființeze gardul pe cheltuiala pârâților, cu cheltuieli de judecată.

S-a mai constatat că la termenul din data de 17 octombrie 2014, reclamanții au formulat cerere precizatoare, prin care au arătat că solicită obligarea pârâților să restituie imobilul compus din teren în suprafață de 62,20 m.p. și construcție în suprafață de 55,70 m.p. și au precizat că valoarea pretențiilor pentru capătul de cerere privind revendicarea este de 510.000 RON.

În cuprinsul aceluiași raport s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.

S-a constatat că din precizarea depusă de către intimații-reclamanți rezultă că valoarea obiectului capătului principal de cerere (revendicare imobiliară) este de 510.000 RON, sub pragul valoric de 1.000.000 RON inclusiv, prevăzut de dispozițiile legale anterior enunțate.

Totodată, s-a menționat că prin decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 20 iulie 2017, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., este neconstituțională.

Raportorul a arătat că în ceea ce privește aplicarea în timp a efectelor deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale în practica judiciară au fost exprimate două opinii, și anume într-o opinie, s-a considerat că sunt admisibile recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate în apel de către curțile de apel după data de 20 iulie 2017 (data publicării în Monitorul Oficial nr. 582, Partea I a deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017), indiferent de data inițierii procesului, iar, într-o altă opinie, s-a apreciat că decizia Curții Constituționale își va produce efectele în procesele pornite după data de 20 iulie 2017, date fiind dispozițiile art. 27 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute sub legea sub care a început procesul.

În conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost comunicat părților, care nu au formulat puncte de vedere cu privire la conținutul acestuia.

Prin rezoluția din data de 28 martie 2018, în cauză a fost fixat termen la data de 24 aprilie 2018, în complet de filtru, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

Înalta Curte, prin încheierea de ședință din data de 24 aprilie 2018, a reținut că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost înregistrată sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu problemei de drept evidențiate și în cauza pendinte și, în raport de dispozițiile art. 520 alin. (4) C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării recursului până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

Încheierea de ședință a fost comunicată părților astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosar.

La data de 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat asupra problemei de drept reținute în cuprinsul raportului privind admisibilitatea în principiu a prezentului recurs și al încheierii de ședință prin care s-a dispus suspendarea judecării căii de atac.

Prin rezoluția din data de 5 iulie 2018, în cauză a fost fixat termen la data de 25 septembrie 2018, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La data de 25 iulie 2018, recurenții-pârâți A. și B. au depus cerere de repunere a cauzei pe rol, apreciind ca nu mai subzistă motivul de suspendare ca urmare a pronunțării deciziei nr. 52 din data de 18 iunie 2018 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborat cu art. 499 teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține următoarele:

În speță, hotărârea atacată cu recurs este pronunțată în apel, într-un litigiu evaluabil în bani, a cărui valoare se situează sub plafonul de 1.000.000 RON inclusiv, prevăzut de dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 95/2016.

Potrivit dispozițiilor inițiale ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.

Aplicarea acestei norme a fost prorogată succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2019, prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013.

Textul legal menționat a fost declarat neconstituțional prin decizia Curții Constituționale nr. 369 din data de 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din data de 20 iulie 2017, în ceea ce privește sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv".

Prin decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 17 iulie 2018), s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele deciziei Curții Constituționale nr. 369 din data de 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

Potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) C. proc. civ., dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin urmare, întrucât cererea de chemare în judecată, formulată anterior publicării deciziei Curții Constituționale nr. 369 din data de 30 mai 2017, vizează revendicarea unui imobil a cărui valoare nu depășește pragul de 1.000.000 RON inclusiv prevăzut de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, decizia nr. 703A din data de 19 septembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, prin aplicarea deciziei nr. 52/2018 a de Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu este supusă căii extraordinare de atac a recursului.

Având în vedere considerentele expuse și în raport de normele legale menționate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâții A. și B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâții A. și B. împotriva deciziei nr. 703A din data de 19 septembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25.09.2018.