ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 706/2016

Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 22 octombrie 2013 sub nr. x/33/2013 și ulterior precizată reclamanta A. S.R.L. (societate aflată în insolvență) în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat instanței suspendarea executării Ordinului nr. 240 din 4 octombrie 2012, Ordinului nr. 1614 din 1 ianuarie 2012, Ordinului nr. 1640 din 8 noiembrie 2012, până la soluționarea în fond a acțiunii în contencios având ca obiect anularea aceluiași act. 1.

Soluția primei instanțe Curtea de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 44 din 5 februarie 2014, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne, a admis excepția inadmisibilității și a respins ca atare cererea de suspendare a Ordinelor nr. 240/1614/2012, a admis excepția lipsei parțiale de obiect și a respins ca lipsită de obiect cererea de suspendare în privința Ordinului nr. 1640/2012 Anexa 2 pct. 2 alin. (2) și pct. 6, a respins cererea de suspendare formulată și precizată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 2. Calea de atac exercitată 2.1. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar B. SPRL Filiala Alba și Ministerul Afacerilor Interne, invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., republicat. 2.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru Raportul întocmit de magistratul asistent potrivit prevederilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat și comunicat părților potrivit încheierii din data de 30 octombrie 2015, conform prevederilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. Totodată, prin încheierea din data de 10 decembrie 2015, s-a constatat admisibilitatea în principiu a recursurilor, stabilindu-se termen pentru judecarea acestuia la data de 11 februarie 2010.

Soluția și considerentele Înaltei Curți potrivit prevederilor art. 496 - 499 C. proc. civ. 3.1. Recursul formulat de Ministerul Afacerilor Interne este întemeiat, fiind admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. 3.2. Prin Sentința nr. 44/2014, Curtea de apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Afacerilor Interne, argumentând, în esență, că această autoritate este emitenta actelor administrative a căror executare s-a cerut a fi suspendată. În recursul formulat, Ministerul Afacerilor Interne a susținut, în esență, că instanța de fond a ignorat/interpretat greșit dispozițiile art. 26 alin. (3) din O.U.G. nr. 96/2012. Într-adevăr, Ordinul nr. 240/2012 a fost emis de fostul Minister al Administrației și Internelor ca parte a Ordinului comun nr. 240/1614 emis la data de 4 octombrie 2012 (Ordinul nr. 1614/2012 fiind emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii) pentru aprobarea criteriilor de evaluare, a punctajelor și a metodologiei de punctare privind criteriile de evaluare ale operatorului de transport, în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic județean. Însă, la data respectivă, Ordinul nr. 240/2012 a fost emis de acel minister în exercitarea competenței sale în domeniul administrației publice pe care o realiza prin Direcția Generală pentru Relația cu Comunitățile Locale. Or, prin art. 2 din O.U.G. nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, publicată la data de 22 decembrie 2012 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884, a fost înființat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin preluarea activității în domeniul administrației publice, a structurilor și a instituțiilor specializate în acest domeniu la Ministerul Administrației și Internelor. De asemenea, ca urmare a înființării acestui nou minister, prin art. 26 alin. (3) din aceeași Ordonanță de Urgență, s-a prevăzut ca ministerul nou înființat care preia activități de la alte instituții publice, se subrogă în drepturile și obligațiile instituțiilor care derulau aceste activități. Pe de altă parte, MAI a fost înființat prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 96/2012, prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, care a pierdut competențele pe care le avea în domeniul administrației publice, acestea fiind preluate de Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice. Ca atare, la data sesizării Curții de Apel Cluj, la data de 22 octombrie 2013, MAI nu mai putea fi subiect al raportului juridic dedus judecății privind suspendarea executării Ordinului comun nr. 240/1614/2014, ca urmare a pierderii competenței în domeniul Administrației publice și, pe cale de consecință, nu mai putea avea nici calitate procesuală pasivă, în locul ministerului emitent subrogându-se Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, potrivit prevederilor art. 26 alin. (3) din O.U.G. nr. 96/2012. De altfel, societatea comercială reclamantă, la data de 12 noiembrie 2013 și-a modificat acțiunea, solicitând introducerea în cauză a Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice. Astfel fiind, instanța de fond a respins în mod greșit, fără temei legal, excepția lipsei calității procesual pasive invocată de MAI, pronunțând în această privință o soluție nelegală și netemeinică, recursul fiind întemeiat. 3.3. Recursul formulat de S.C. A. este nefondat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. 3.

Prin acțiunea/cererea formulată societatea comercială reclamantă a solicitat: - suspendarea executării Ordinului Ministrului Administrației și Internelor și Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 240 din 4 octombrie 2012 privind aprobarea criteriilor de evaluare, a punctajelor și a metodologiei de punctare privind criteriile de evaluare ale operatorului de transport, în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic județean, până la soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect același act administrativ unilateral; - suspendarea executării Ordinului Ministrului Administrației și Internelor și Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 1614 din 1 noiembrie 2012 privind aprobarea criteriilor de evaluare, a punctajelor și a metodologiei de punctare privind criteriile de evaluare ale operatorului de transport, în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic județean, până la soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect același act administrativ unilateral - suspendarea executării Ordinului Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 1640 din 8 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011, până la soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect același act administrativ unilateral. Din actele și lucrările dosarului, rezultă că cererea de suspendare din cauza de față, cât și acțiunea în anulare formulată separat, au vizat "Criteriile de evaluare și punctajele care se acordă în vederea atribuirii traseelor pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic județean" care se regăsesc în Anexa nr. 2 la Ordinul comun nr. 240/1614/2012 și, respectiv, Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 1640/2012 și anume: pct. 2 teza II-a, pct. 6 și pct. 9 care au următorul conținut: "Autovehiculele deținute cu contract de închiriere nu pot participa la atribuirea traseelor cuprinse în programele de transport județean. Operatorul de transport rutier va fi depunctat cu un număr de 10 puncte în cazul în care se află sub incidența Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare. Operatorul de transport rutier nu poate participa la atribuirea traseelor județene, în cazul în care înregistrează obligații bugetare datorate și neachitate, conform certificatului de atestare fiscală". Prin Sentința nr. 44/2014 instanța a reținut, în privința Ordinului comun nr. 240/1614/2012 că cererea de suspendare este inadmisibilă, respingând-o ca atare, argumentând că în Dosarul nr. x/57/2012 reclamanta formulase o cerere cu același obiect, fiind incidente astfel prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004. În recursul formulat, recurenta, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susținut în esență, că cererea de suspendare înregistrată la 12 decembrie 2012 în Dosarul nr. x/57/2012 a fost respinsă, motivele invocate nu au fost analizate, susțineri pe care instanța de recurs le apreciază ca fiind nefondate. Astfel, potrivit prevederilor art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004: "nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive". Or, în cauză, este necontestat că în Dosarul nr. x/57/2012, în care s-a pronunțat Sentința nr. 548/2013, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. x/2015 a Înaltei Curți, recurenta-reclamantă a invocat aceleași motive pentru suspendarea Ordinului comun nr. 240/1614/2012 și a Ordinului nr. 1640/2012, iar dispozițiile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 nu fac referire/nu prevăd nicio condiție în legătură cu modul de soluționare a primei cereri. De asemenea, instanța de fond, prin Sentința nr. 44/2014 a admis excepția lipsei parțiale de obiect și a respins ca atare cererea de suspendare a Ordinului nr. 1640/2012 - Anexa nr. 2 pct. 2 alin. (2) și pct.

Instanța de recurs constată că susținerile privind nelegalitatea și netemeinicia acestei soluții sunt nefondate, din moment ce dispozițiile vizate de cererea de suspendare fac parte dintr-un act administrativ cu caracter normativ în privința cărora, prin Sentința nr. 194/2013 a Curții de Apel București, irevocabilă prin Decizia nr. 6895/2013 a Înaltei Curți, s-a dispus suspendarea acestora. Or, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, efectele hotărârii judecătorești de mai sus profită și recurentei-reclamante, fiind vorba de un act administrativ cu caracter normativ care produce efecte erga omnes. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. (pct. III/2 din cererea de recurs), instanța de recurs constată că este nefondat. Potrivit prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii sau numai motive străine de natura cauzei. Recurenta-reclamantă a susținut că instanța nu a motivat clar, convingător și pertinent hotărârea pronunțată, fără să exemplifice care dintre argumentele instanței sunt neclare, neconvingătoare și, respectiv, nepertinente, ceea ce impune instanței de recurs concluzia că aceste susțineri sunt simple alegații.