ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2136/2014

Prin Decizia civilă

nr. 24 din 6 ianuarie 2014, Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca

inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul

I.Gh.V.C. împotriva Deciziei civile nr. 5400 din data de 14 noiembrie 2013

pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 37001/3/2012.

Pentru a se pronunța

această soluție, s-a reținut că următoarele:

Instanța de recurs a

analizat situația de fapt și a răspuns motivat tuturor criticilor

contestatorului care, deși și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 317 din

Codul de procedura civilă, nu a invocat faptul că ar fi fost nelegal citat la

judecata recursului sau că hotărârea s-ar fi pronunțat cu încălcarea

competenței materiale a instanței pentru a fi incidente dispozițiile

menționate.

Criticile formulate

nu reprezintă greșeli materiale în sensul dispozițiilor art. 318 C. proc. civ.,

ci pot fi încadrate în eventuale erori de judecată, care nu se încadrează în

motivele de contestație în anulare expres și limitativ prevăzute de lege.

Instanța a mai reținut că nemulțumirile părții cu privire la soluția din recurs

nu poate deschide, în mod întemeiat, calea unei contestații în anulare.

Împotriva acestei

decizii irevocabile, a formulat recurs contestatorul I.Gh.V.C.

La termenul de

judecată stabilit pentru 3 iulie 2014, Înalta Curte, în raport de prevederile

art. 137, a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității asupra căreia a

rămas în pronunțare.

Cu privire la

recursul exercitat în cauză, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil,

urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

O hotărâre

judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de

lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot

exista în afara legii.

Regula are valoare de

principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că

mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de

lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile

legii.

În cauza de față, se

rețin dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., ce prevăd că pot fi supuse

recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în

condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională.

Căile de atac,

respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt de ordine publică

întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar

putea ține în loc, în mod definitiv, judecata unui proces.

Potrivit

dispozițiilor art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea pronunțată în

contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată întrucât

aceasta are un caracter accesoriu, din punct de vedere procedural, în raport de

judecata propriu-zisă, în fond sau recurs.

Prin instituirea de

către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv și

irevocabil al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul la acces liber la

justiție, așa cum acesta este prevăzut de dispozițiile art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și nici nu se creează vreo discriminare în

sensul celor reținute de art. 16 din Constituția României.

Astfel, hotărârea

atacată cu recurs, rezolvând o contestație în anulare, contra unei decizii date

în recurs, este irevocabilă ca și hotărârea atacată, în conformitate cu art.

320 alin. (3) C. proc. civ.

În speță, prin

Decizia nr. 24 din 6 ianuarie 2014, irevocabilă, Curtea de Apel București a

respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestator

împotriva Deciziei civile nr. 5400 din data de 14 noiembrie 2013 pronunțate de

Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale, irevocabilă.

Având în vedere

această împrejurare și față de dispozițiile legale mai sus menționate, recursul

declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins, pentru că, așa cum

prevăd dispozițiile art. 322 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., vizează o hotărâre

irevocabilă, ca nu poate fi atacată pe această cale.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil și îl va respinge

în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatorul I.Gh.V.C. împotriva Deciziei

nr. 24 din 6 ianuarie 2014 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 iulie 2014.

Procesat de GGC - LM