ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2133/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2133/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017 pe rolul Tribunalului Argeș, la data de 23.11.2017, revizuenta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimații B., Comisia locală de fond funciar Tigveni, Comisia județeană de fond funciar Argeș și S.C. C. S.A. Pitești, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 342/25.10.2017, pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2014.
Revizuenta a arătat că decizia este contradictorie cu sentința civilă nr. 1068/2004 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1080/2005 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, întrucât prin hotărârea Judecătoriei Curtea de Argeș a fost respinsă punerea în posesie a intimatei B. pentru suprafața de 1,1349 ha, pe motiv că a fost exclusă de la validare prin sentința nr. 937/1992. Prin decizia civilă nr. 342/25.10.2017 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2014 s-a reținut, contrar sentinței nr. 937/1992, că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren deținută în punctul "Acasă", suprafață care cuprinde și 1,1349 ha deținute de revizuentă în baza titlului de proprietate.
Prin decizia civilă nr. 412 din 20 decembrie 2017, Tribunalul Argeș, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția civilă.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că temeiul de drept al revizuirii, indicat de revizuentă, este art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., deși cererea de revizuire privește o hotărâre judecătorească care ar fi contradictorie cu o hotărâre din anul 2004 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, condiții în care sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. de la 1865. În fapt, se solicită revizuirea deciziei civile nr. 342/25.10.2017, pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2014, pe motiv că acesta hotărâre judecătorească ar încălca autoritatea de lucru judecat a dispozițiilor sentinței civile nr. 1068/2004, pronunțate de Judecătoria Curtea de Argeș, irevocabilă prin decizia nr. 1080/2005 a Curții de Apel Pitești.
Ca atare, tribunalul a apreciat că motivul de revizuire este cel prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.
În privința competenței de soluționare, citând art. 323 alin. (2) din C. proc. civ., tribunalul a reținut, așadar, că soluționarea cererii de revizuire privind existența unor hotărâri definitive potrivnice este de competența instanței mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice. Întrucât, în speță, hotărârea a cărei revizuire se cere, decizia civilă nr. 342/25.10.2017 din dosarul nr. x/2014, este pronunțată de Tribunalul Argeș, instanța a concluzionat că cererea de revizuire este de competența instanței superioare în grad, respectiv Curtea de Apel Pitești.
Prin decizia civilă nr. 3 din 22 februarie 2018 Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului pentru pronunțarea regulatorului de competență la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța această decizie, instanța a constatat că obiectul prezentului dosar îl reprezintă o cerere de revizuire a unei decizii pronunțate în anul 2017, într-un dosar promovat pe rolul instanțelor în data de 25.02.2014. Așadar, revizuirea privește o hotărâre pronunțată într-un dosar supus noului C. proc. civ.
În aceste condiții, Curtea a apreciat că și prezenta cerere de revizuire este supusă tot dispozițiilor noului C. proc. civ., în raport de prevederile art. 24 din cod și art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a C. proc. civ.
De asemenea, s-a reținut ca fiind nerelevantă împrejurarea că hotărârea judecătorească față de care se invocă contrarietatea este pronunțată în baza vechiul C. proc. civ. Ceea ce contează este faptul că revizuirea privește o hotărâre pronunțată în baza dispozițiilor noului C. proc. civ., indiferente de data hotărârii judecătorești pretinse a fi contrară. În aceste condiții, Curtea a considerat că prezenta cerere de revizuire trebuie soluționată în temeiul dispozițiilor art. 509 și următoarele din noul C. proc. civ., iar nu în baza dispozițiilor art. 322 și următoarele din vechiul C. proc. civ.
În ceea ce privește competența materială, dispozițiile art. 510 alin. (2) din noul C. proc. civ. prevăd că, în cazul contrarietății de hotărâri, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre.
Cum prima hotărâre este pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, rezultă că, în raport de dispozițiile de mai sus, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Argeș, ca instanță mai mare în grad.
Analizând conflictul de competență cu a cărui soluționare a fost învestită, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul căii de atac deduse judecății îl reprezintă revizuirea deciziei civile nr. 342 din 25 octombrie 2017, pronunțate de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2014, pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susținându-se că hotărârea atacată este potrivnică sentinței civile nr. 1068/2004 a Judecătoriei Curtea de Argeș.
Se observă că instanțele aflate în conflict, pornind de la prevederile care reglementează aplicarea legii de procedură civilă, au interpretat diferit dispozițiile aplicabile speței.
Or, în cauză, se solicită revizuirea unei decizii pronunțate în anul 2017 într-un dosar în care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la 25 februarie 2014, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. (15 februarie 2013).
Potrivit art. 24 din Legea nr. 134/2010, dispozițiile legii noi se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, în același sens fiind și prevederile art. 3 din Legea nr. 76/2012.
Cum, în cauză, procesul în care a fost pronunțată decizia a cărei revizuire se cere a fost inițiat în anul 2014, reiese că acestuia îi sunt incidente dispozițiile cuprinse în noul C. proc. civ.
Întrucât cererea de revizuire a fost întemeiată pe pct. 8 al art. 509 din C. proc. civ., motiv care vizează existența unor hotărâri definitive potrivnice, în ceea ce privește instanța competentă devin relevante dispozițiile art. 510 alin. (2) din cod.
Potrivit art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre.
În speță, se invocă contrarietatea unei decizii pronunțate de tribunal cu o sentință a Judecătoriei Curtea de Argeș, instanța mai mare în grad față de instanța care a pronunțat prima hotărâre, respectiv sentința civilă nr. 1068/2004, fiind Tribunalul Argeș.
Pentru argumentele expuse, în aplicarea art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29.05.2018.