ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1198/2018

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 9 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016/a3.1, a fost admisă cererea de abținere formulată de doamna judecător A. în dosarul nr. x/2016/a3 al Curții de Apel Suceava, având ca obiect cererea de recuzare a completului C2 Rciv, cu termen de judecată la data de 9 ianuarie 2017.

Împotriva acestei încheieri, petentul B. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 17 noiembrie 2017.

În ședința publică din 17 aprilie 2018, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, în raport de dispozițiile ari 34 alin. (1) raportat la art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pe care o va admite pentru considerentele ce succed:

În conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) C. proc. civ., "încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac ".

În speță, prin încheierea recurată a fost admisă cererea de abținere formulată de doamna judecător A. în dosarul nr. x/2016/a3 al Curții de Apel Suceava.

Din interpretarea textului legai mai sus evocat, rezultă că încheierea de admitere a unei cereri de abținere nu este susceptibilă de exercițiul niciunei căi de atac; prin urmare, împotriva încheierii atacate nu este deschisă calea de atac a recursului.

De asemenea, Înalta Curte reține că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt ceîe prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.

Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, în afara căilor de atac legale neputând fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, încheierea de ședință din 9 ianuarie 2017, pronunțată de Ciulea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016/a3.1, care a fost atacată cu prezentul recurs, nu este susceptibilă de recurs.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul - petent B.

Împotriva încheierii de ședință din 9 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016/a3.1, ca inadmisibil

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - petent B. împotriva încheierii de ședință din 9 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016/a3.1, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 aprilie 2018.