ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 39/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 39/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Decizia
nr. 39/2018
Asupra
recursului, constată următoarele:
Curtea de
Apel Suceava, secția I civilă, prin încheierea din 19 octombrie 2017
a admis cererea de abținere formulată de judecător A. în Dosarul
nr. x/86/2016/a6.1, având ca obiect cererea de abținere a
judecătorului B. în Dosarul nr. x/86/2016/a6, în cauza privind pe petentul
C. și a constatat că judecător A. este incompatibilă
să soluționeze cererea de abținere. A stabilit totodată
componența completului de judecată potrivit dispozițiilor art.
110 alin. (5) și (7) din ROII, Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015.
Împotriva
acestei încheieri a declarat recurs C.
Înalta Curte
constată că acesta nu este admisibil, urmând a fi respins ca atare în
considerarea argumentelor ce succed:
Prin
dispozițiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în
sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în
condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau
judecător.
Prin urmare,
revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția
competentă, în condîțiiie legii procesual civile, aceeași pentru
subiecții de drept aflați în situații identice.
Aceleași
exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac
promovate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin
legea procesuală.
Din
dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții
ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de
atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca
atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe
această cale.
Or, în
speță, s-a exercitat calea extraordinară de atac a recursului
împotriva încheierii din 19 octombrie 2017 prin care curtea de apel a admis o
cerere de abținere, hotărâre care, potrivit art. 34 alin. (1) C.
proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac.
Reglementarea
fără echivoc conținută în art. 34 alin. (1) C. proc. civ.,
referitoare la lipsa oricăror căi de atac, fără a se face
nicio distincție, este un aspect de natură să facă
inadmisibilă exercitarea căii extraordinare de atac a recursului.
Așa
fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot
folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau
retractarea unei hotărâri judecătorești.
Declarând
recurs împotriva unei atare hotărâri, partea nu s-a conformat unei
condiții specifice de admisibilitate a recursului în această materie.
Recunoașterea
unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea
procesuală constituie o încălcare a principiului
legalității acestora, precum și a principiului
constituțional al egalității în fața legii și autorităților
și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea
de drept.
Cum recursul
de față înfrânge această regulă a procedurii civile, el se
privește ca inadmisibil și va fi respins în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de C. împotriva încheierii de
ședință din 19 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de
Apel Suceava, secția I civilă, în Dosarul nr. x/86/2016/a6.1.1.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică astăzi, 17 ianuarie 2018.