ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 279/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 279/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Decizia nr.
279/2018
Asupra cauzei
de față, constată următoarele:
Prin încheierea de
ședință din 4 octombrie 2017 pronunțată în Dosar nr.
x/86/2016/a4 Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a admis cererea
de abținere formulată de doamnele judecător A. și B.,
(membre ale completului de judecată învestit cu soluționarea
recursului declarat de numitul C. împotriva Încheierii de
ședință nr. 269 din 02 iunie 2016, a Încheierii de
ședință nr. 358 din 8 septembrie 2016 și încheierii de
ședință din 09 septembrie 2016 alte Tribunalului Suceava)
reținând că acestea au făcut parte din completul care a pronunțat
Decizia nr. 112 din 06 iulie 2016 prin care a fost soluționat recursul
petentului C. împotriva Încheierii nr. 269 din 02 iunie 2016 a Tribunalului
Suceava, criticată și în recursul ce formează obiectul prezentei
cauze.
Împotriva
acestei încheieri petentul C. a declarat recurs neîncadrat în drept și
nemotivat, cererea de recurs cuprinzând doar o enumerare a dosarelor asociate,
create în legătură cu Dosarul de fond nr. x/86/2016, un răspuns
ai Curții Europene a Drepturilor Omului adresat petentului în sensul
nepăstrării corespondenței cu acesta, extras de pe portalul
instanțelor de judecată.
Analizând
cauza, Înalta Curte constata următoarele:
Căile de
atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul
cărora se poate solicita verificarea legalității și
temeiniciei hotărârilor judecătorești și, în final,
remedierea erorilor săvârșite, constituind astfel pentru
părți o garanție a respectării drepturilor lor
fundamentale.
Rezultă
că împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita
căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de
la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de
a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit,
judecata unui proces.
În prezenta
cauză însă, încheierea de ședință supusă de
către petent căii extraordinare de atac a recursului nu are
deschisă, conform legii, o asemenea modalitate de reformare.
Astfel,
regimul juridic al cailor de atac privind soluția dată în cererea de
abținere este reglementat de dispozițiile art 34 alin. (1) C. proc.
civ., conform cărora "încheierea prin care s-a încuviințat ori
respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat
recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac".
Din textul
legal anterior citat rezultă că împotriva încheierii de
ședință prin care a fost analizată o cerere de
abținere, indiferent de soluția adoptată, de admitere ori de
respingere, nu se poate formula nicio cale de atac, interdicția fiind
absolută și imperativă.
Pentru aceste
considerente, recursul va fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de revizuentul C. împotriva încheierii de
ședință din 4 octombrie 2017 a Curții de Apel Suceava ,
secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 31 ianuarie 2018.
Procesat de GGC - NN