ÎCCJ, Decizia nr. 97/2020

Sentința civilă pronunțată în fond Prin Sentința civilă nr. 1217 din 4 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Judecătoria Rădăuți a hotărât următoarele: (i) admite excepția inadmisibilității acțiunii cu privire la capătul de cerere având ca obiect "anulare titlu de proprietate x/2007" și respinge, ca inadmisibil, acest capăt de cerere formulat de reclamanta A.; (ii) respinge cererea având ca obiect anulare titlu de proprietate x/2007 și cererea de obligare a pârâtelor la eliberarea unui nou titlu de proprietate formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grănicești, prin primar, și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, intervenienți fiind B. și C.; (iii) respinge cererea de intervenție formulată de B. și C.. Prin Sentința civilă nr. 1476 din 2 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Judecătoria Rădăuți a hotărât următoarele: admite, în parte, cererea având ca obiect "completare hotărâre" formulată de petenta A., pârâte fiind Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grănicești, prin primar, și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, intervenienți fiind B. și C.; completează Sentința civilă nr. 1217 din 4 aprilie 2017 a Judecătoriei Rădăuți, în sensul că: (i) se va menționa "Respinge cererea având ca obiect obligarea Primarului com. Grănicești la plata de daune cominatorii" a fost admisă, în parte, cererea având ca obiect "îndreptare hotărâre", au fost îndreptate erorile cuprinse în: - Sentința civilă nr. 1217/04.04.2017 a Judecătoriei Rădăuți (dispozitiv) în sensul că referitor la obiectul acțiunii se va menționa "constatare nulitate absolută titlu de proprietate" în loc de "anulare titlu de proprietate" - referitor la C. și B. se va menționa că au calitatea de intervenienți în interesul reclamantei și nu de pârâți; - referitor la numele intervenientului B. se va menționa "D." în loc de "E." (ii) încheierea din 28 martie 2017 se completează în sensul că, referitor la C. și B., se va menționa că au calitatea de intervenienți în interesul reclamantei și nu de pârâți; respinge cererea având ca obiect lămurire dispozitiv. Prin încheierea civilă nr. 1033 din 31 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Judecătoria Rădăuți a hotărât următoarele: (i) admite, în parte, cererea având ca obiect îndreptare eroare materială formulată de reclamanta A., în sensul că, la fila x, primul aliniat, se va menționa filele x în loc de fila x.

Hotărârea pronunțată în apel Prin Decizia civilă nr. 1576 din 28 decembrie 2017, Tribunalul Suceava a respins, ca neîntemeiate, apelurile formulate de apelanta-reclamantă A. împotriva Sentinței civile nr. 1217 din 4 aprilie 2017, Sentinței civile nr. 1476 din 2 mai 2017 și încheierii civile nr. 1033 din 31 mai 2017, pronunțate de Judecătoria Rădăuți în Dosarul nr. x/2016. Prin încheierea din camera de consiliu de la 3 septembrie 2018, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondată, cererea formulată de A. privind îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea de ședință din 17 mai 2018, în Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Suceava, secția I civilă.

Recursul declarat împotriva deciziei de la pct. 2 și hotărârea pronunțată Prin Decizia nr. 228 din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a respins, ca inadmisibile, recursurile formulate de reclamanta A. și de intervenientul în interesul reclamantei B. împotriva Deciziei civile nr. 1576 din 28 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. x/2016, și a sentințelor civile nr. 1217 din 4 aprilie 2017 și nr. 1476 din 2 mai 2017, precum și a încheierii nr. 1033 din 31 mai 2017 ale Judecătoriei Rădăuți, date în Dosarul nr. x/2016, precum și recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din camera de consiliu de la 3 septembrie 2018.

Contestația în anulare formulată împotriva deciziei de la pct. 3 și hotărârea pronunțată Reclamanta A. și intervenientul B. au formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 228 din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă. Prin Decizia civilă nr. 59 din 6 februarie 2019, Curtea de Apel Suceava a respins contestațiile în anulare, ca nefondate.

Contestația în anulare formulată împotriva deciziei de la pct. 4 și hotărârea pronunțată Împotriva Deciziei nr. 59 din 6 februarie 2019 a Curții de Apel Suceava, A. a formulat contestație în anulare, susținând că decizia atacată este rezultatul unei omisiuni, deoarece persoana la care se referă Decizia nr. 228 din 6 noiembrie 2018 este diferită de persoana la care se referă Decizia nr. 59 din 6 februarie 2019. Prin Decizia nr. 187 din 11 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de apel Suceava a respins contestația în anulare formulată de A., reținând, în esență, că susținerile contestatoarei referitoare la omisiunea de consemnare a CNP-ului nu se încadrează în motivul prevăzut art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., ci reprezintă o omisiune ce poate fi înlăturată în procedura reglementată de art. 442 C. proc. civ.

Revizuirea exercitată împotriva deciziei de la pct. 5 și hotărârea pronunțată Contestatoarea A. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 187 din 11 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2019, invocând motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. și susținând că, prin decizia atacată, a fost respinsă acțiunea persoanei A., având CNP-ul format din 13 cifre, iar, prin Decizia nr. 228/2018 a Curții de Apel Suceava, a fost respinsă acțiunea persoanei A., având CNP-ul din 14 cifre, astfel că a doua decizie încalcă autoritatea primei decizii. Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2019. Prin Decizia nr. 1754 din 15 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, pentru considerentele arătate în continuare. Analizând comparativ cele două litigii, în temeiul art. 513 alin. (3) raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanța de revizuire a reținut că între acestea nu se verifică tripla identitate de părți, obiect și cauză, întrucât litigiile în care au fost pronunțate hotărârile potențial potrivnice în opinia revizuentei au avut obiect și cauză juridică diferite, singurul element de identitate fiind una dintre părțile cauzei, și anume A..

Recursul declarat împotriva deciziei de la pct. 6 Împotriva deciziei menționate la pct. 6, a declarat recurs revizuenta A., invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și susținând, în esență, că sunt îndeplinite condițiile triplei identități pentru a se reține încălcarea autorității de lucru judecat. Totodată, recurenta solicită admiterea cererii de revizuire, arătând că Decizia nr. 228/2018 îi este mai favorabilă decât Decizia nr. 187/2019. II. Procedura de filtrare a recursului În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 10 octombrie 2016, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018. În cadrul procedurii de filtrare, a fost verificată îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, iar, prin încheierea din 15 iunie 2020, Completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată pe fond la 6 iulie 2020. III. Considerentele Înaltei Curți În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenței unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Analizând criticile din recurs, Completul de 5 judecători constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare. Prin hotărârea recurată, a fost soluționată o cerere de revizuire formulată pentru motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., conform căruia: "Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...) 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri." De esența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunțate în cauze diferite, în privința cărora să existe tripla identitate - părți, cauză, obiect - pentru a putea fi examinată respectarea autorității de lucru judecat. În cauză, prin revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se susține că Decizia nr. 187 din 11 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2019, este contrară Deciziei nr. 228 din 6 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2016. Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, se constată că, prin Decizia nr. 187 din 11 aprilie 2019, a fost respinsă contestația în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 59 din 6 februarie 2019 a Curții de Apel Suceava, prin care a fost respinsă contestația în anulare exercitată împotriva Deciziei nr. 228 din 6 noiembrie 2018. În cauză, însă, așa cum s-a arătat, hotărârile potențial potrivnice în opinia revizuentei au fost pronunțate în același litigiu ca urmare a exercitării succesive a contestației în anulare, nefiind pronunțate în litigii diferite pentru a se putea verifica respectarea principiului autorității de lucru judecat. Pentru considerentele arătate, care substituie motivarea hotărârii atacate, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, constată că decizia recurată este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., urmând a respinge, ca nefondat, recursul declarat de A..