ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.10.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1956/2020

HOTĂRÂRE
07.10.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1956/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 7 octombrie 2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 14.07.2016, sub nr. x/2016, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Grănicești-prin primar, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare nr. x/2016 al Primăriei comunei Grănicești.

Prin sentința civilă nr. 607 din 16 februarie 2017, Judecătoria Rădăuți a respins acțiunea civilă având ca obiect anulare act, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei Grănicești - prin Primar.

Prin decizia civilă nr. 1039 din 22 septembrie 2017, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondate, apelul declarat de către reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 607 din 16.02.2017, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. x/2016, și cererea de intervenție accesorie formulată de B..

Prin decizia civilă nr. 1516 din 15 decembrie 2017, Tribunalul Suceava, secția I civilă a rectificat citativul, în sensul că numitul B. are calitatea de intervenient accesoriu, în loc de intervenient pârât; a respins, ca nefondată, cererea de îndreptare, lămurire/completare a dispozitivului deciziei civile nr. 1039 din data de 22.09.2017, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016, formulată de reclamanta A..

Prin încheierea din 8 mai 2018, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a conexat dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Suceava la dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Suceava.

Prin decizia nr. 101 din 8 mai 2018, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Suceava; a declinat competența de soluționare a cauzei, respectiv a recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziilor civile nr. 1039 din 22 septembrie 2017 și nr. 1516 din 15 decembrie 2017, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă în dosar nr. x/2016 și a recursului declarat de intervenientul accesoriu B. împotriva deciziei civile nr. 1039 din 22 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. x/2016, în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei Grănicești - prin Primar, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin decizia nr. 5060 din 21 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție; a declinat competența de soluționare a recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziilor civile nr. 1039 din 22 septembrie 2017 și nr. 1516 din 15 decembrie 2017, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă și a recursului declarat de recurentul-intervenient accesoriu B. împotriva deciziei civile nr. 1039 din 22 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în favoarea Curții de Apel Suceava, secția I civilă.

Prin decizia nr. 749 din 25 octombrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția a IIa civilă a respins recursurile formulate de reclamanta A. împotriva deciziilor civile nr. 1039 din 22 septembrie 2017 și nr. 1516 din 15 decembrie 2017, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă și de intervenientul accesoriu B. împotriva deciziei civile nr. 1039 din 22 septembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, ca nefondate.

Prin decizia nr. 870 din 10 decembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 749 din 25 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Prin decizia nr. 92 din 21 februarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei nr. 870 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Împotriva deciziei nr. 870 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, revizuenta A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curții de apel Suceava la 31.12.2019, sub nr. x/2019.

În motivarea cererii, revizuenta a arătat că, temeiul de drept este reprezentat de prevederile art. 509 (1) pct. 8 C. proc. civ. apreciind că există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În continuare, a precizat că deciziile potrivnice sunt decizia nr. 870 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019 și decizia nr. 749 din 25 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Astfel, revizuenta a opinat în sensul că decizia nr. 870/10.12.2019 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 749/25.10.2019. Între aceste două dosare ale Curții de Apel Suceava - respectiv 808/39/2019 și 3542/285/2016* - există triplă identitate de părți, obiect și cauză.

La data de 19 mai 2020, revizuenta a depus la dosar o cerere de renunțare la judecată în tot a cererii de revizuire, cerere ce a fost comunicată intimaților.

Prin decizia civilă nr. 124 din 29 mai 2020, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 870 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secția I civile a Înaltei Curți de Casație șiJustiție la data de 06 iulie 2020, iar prin rezoluția din data de 08 iulie 2020 a fost acordat termen în vederea soluționării cererii de revizuire formulate în cauză.

3-. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Asupra cererii de renunțare la judecata recursului, formulată de revizuenta A., Înalta Curte reține următoarele:

În drept, conform dispozițiilor art. 406 din C. proc. civ. "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă. (2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut. (4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare. (5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză. (6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă."

Procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi.

Prin urmare, renunțarea la judecată reprezintă un act procedural de dispoziție permis părților în procesul civil.

În raport de dispozițiile art. 463 C. proc. civ., având în vedere poziția exprimată de revizuenta A. cu privire la calea de atac pe care a exercitat-o, Înalta Curte urmează să ia act de renunțarea la judecata cererii de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 870 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Ia act de renunțarea la judecata cererii de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 870 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 octombrie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-10-14
0,99
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2060/2020
Ședința publică din data de 14 octombrie 2020 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin sentința civilă nr. 607 din 16 februarie 2017, Judecătoria Rădăuți a respins acțiunea civilă având ca
ÎCCJ 2018-11-21
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5060/2018
2017, A. a formulat cerere de îndreptare, lămurire și completare a deciziei civile nr. 1039 din 22 septembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2016. Prin decizia civilă nr. 1516 din 15 decembrie 2017,
ÎCCJ 2020-07-01
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1342/2020
rea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava. Prin decizia nr. 228 din 6 noiembrie 2018, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca inadmisibile, recursurile formulate de reclamanta A. și de intervenientul în i
ÎCCJ 2020-11-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2299/2020
x, primul aliniat, se va menționa filele x în loc de fila x. Împotriva sentințelor civile nr. 1217/04.04.2017, nr. 1476/02.05.2017 și a încheierii nr. 1033/31.05.2017, pronunțate de Judecătoria Rădăuți a promovat apel reclamanta A.. Prin de
ÎCCJ 2022-02-28
0,94
ÎCCJ, Decizia nr. 45/2022
ă, contrar susținerilor recurentei, că instanța de revizuire a reținut că cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât deciziile contradictorii au fost pronunțate în aceeași cauză. Astfel fiind, în deplin acord cu argumentele instanței
Sursă