ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1170/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18 ianuarie 2017 sub nr. x/2017 pe roiul Judecătoriei Bârlad, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ca autoritatea părintească față de minorul C. să fie exercitată în exclusivitate de către reclamantă și să se stabilească locuința minorului la domiciliul reclamantei.

La termenul de judecată din data de 14.06.2037 Judecătoria Bârlad a reținut cauza în pronunțare, dar, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat soluționarea cauzei succesiv, la data de 28.06.2017 și la 06.07.2017.

La data de 06.07.2017 Judecătoria Bârlad a repus cauza pe rol în vederea discutării excepției de necompetentă teritorială a acestei instanțe, fixând termen de judecată pentru continuarea judecății la 06.09.2017.

Prin sentința civilă nr. 1651/06.09.2017, pronunțată de judecătoria Bârlad în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bârlad invocată de instanță din oficiu și a fost decimată competența de soluționare a cauzei având ca obiect exercitare autoritate părintească și stabilire domiciliu minor, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Tulcea, jud. Tulcea.

Prin sentința civilă nr. 324 din data de 12.02.2018, Judecătoria Tulcea a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad și, constatând ivit un conflict negativ de competență. A dispus înaintarea dosarului la instanța supremă, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivarea acestei sentințe s-a reținut că Judecătoria Bârlad nu a invocat necompetența teritorială la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate: 10.05.2017 ci, dimpotrivă, a constatat prin încheierea interlocutorie de ședință ca este competentă general, material și teritorial să judece cauza.

Necompetența teritorială a fost invocată de Judecătoria Bârlad la data de: 06.07.2017, atunci când această instanță a dispus repunerea pe rol a cauzei cu care anterior rămăsese în pronunțare asupra fondului cauzei, deci după administrarea probelor și dezbaterea fondului.

Prin urmare, s-a mai reținut că Judecătoria Bârlad nu a invocat excepția necompetenței teritoriale în condițiile stabilite de către art. 130 alin. (2) C. proc. civ., astfel că, în prezenta cauză, competentă să judece este instanța care a fost sesizată inițial de către reclamantă.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că, în cauza de față, instanța a fost investită cu soluționarea cererii prin care reclamanta a solicitat instanței să dispună ca autoritatea părintească feță de minorul C. să fie exercitată în exclusivitate de către reclamantă și să se stabilească locuința minorului la domiciliul reclamantei.

Conform dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

În conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. . (1) C. proc. civ. la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.

Regula generală a competenței teritoriale, reglementată de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., prevede ca cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 129 C. proc. civ. stabilește ca necompetența teritorială este de ordine publică doar când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, în toate celelalte cazuri, necompetența teritorială fiind de ordine privată.

Obiectul acțiunii fiind stabilirea măsurilor de ocrotire a unui minor: modul de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței copilului, devine aplicabil art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că atunci când legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritoriaiă își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită; așadar, în această materie, competența teritorială este exclusivă.

Prin urmare, normele de competență teritorială aplicabile în cauză sunt de ordine publică, astfel că - în conformitate cu dispozițiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ. - necompetența de ordine publică trebuia să fie invocată de părți ori de către judecător ia primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate în fața primei instanțe, Înalta Curte reține că, la termenul de judecată din data de 14.06.2017 Judecătoria Bârlad a reținut cauza în pronunțare, dar, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat soluționarea cauzei succesiv, la data de 28.06.2017 și la 06,07.2017.

La data de 06.07.2017 Judecătoria Bârlad a repus cauza pe rol în vederea discutării excepției de necompetentă teritorială a acestei instanțe, fixând termen de judecată pentru continuarea judecății la 06.09.2017, când a admis excepția de necompetența teritorială a acestei instanțe și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.

Prin urmare, cum excepția necompetenței teritoriale nu a fost invocată de către Judecătoria Bârlad Ia primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, ci numai după repunerea cauzei pe rol, această împrejurare nu poate avea drept consecință schimbarea competenței în favoarea Judecătoriei Tulcea.

Pe cale de consecință, competența teritorială de judecare a cauzei în primă instanță aparține Judecătoriei Bârlad, ca instanța inițial sesizată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2018.