ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3804/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, reclamantul R.G.D. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale anularea ordinului din 9 martie 2009. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 5251 din 22 decembrie 2010 a Curții de Apel București a fost respinsă excepția privind lipsa calității procesuale active și a fost respinsă acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin ordinul a cărui anulare se solicită au fost numiți reprezentanții în Adunarea Generală a Acționarilor la SC T.B.R.C.M.

SA. Instanța a reținut aplicabile dispozițiile prevăzute de art. 8 din H.G. nr. 1469/2002 privind înființarea SC T.B.R.C.M. SA și dispozițiile art. 11 alin. (4) din H.G. nr. 11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în conformitate cu care Adunarea Generală a Acționarilor este constituită din trei membrii numiți și revocați prin ordin al Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. 3. Recursul declarat de R.G.D. Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul a formulat recurs, criticând ca nelegală și netemeinică hotărârea pronunțată. Recurentul a precizat că hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii și străine pricinii, instanța realizând o interpretare greșită a actului dedus judecății schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Recurentul a arătat că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat de reclamant, mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate, a constatat că recursul nu a fost timbrat, deși recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei datorate. Înalta Curte reține că în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 RON și cu 0,15 RON timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997. Având în vedere faptul că recurentul nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea, conform prevederilor legale arătate, Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 și, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul formulat de R.G.D. împotriva sentinței nr. 5251 din 22 decembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2012.