ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3804/2012

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea de

chemare în judecată adresată Curții de Apel București, reclamantul R.G.D. a

solicitat în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției

Sociale anularea ordinului din 9 martie 2009.

instanței de fond

Prin sentința nr.

5251 din 22 decembrie 2010 a Curții de Apel București a fost respinsă excepția

privind lipsa calității procesuale active și a fost respinsă acțiunea

reclamantului ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că prin ordinul a cărui anulare se

solicită au fost numiți reprezentanții în Adunarea Generală a Acționarilor la SC

T.B.R.C.M. SA.

Instanța a reținut

aplicabile dispozițiile prevăzute de art. 8 din H.G. nr. 1469/2002 privind

înființarea SC T.B.R.C.M. SA și dispozițiile art. 11 alin. (4) din H.G. nr.

11/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și

Protecției Sociale, în conformitate cu care Adunarea Generală a Acționarilor

este constituită din trei membrii numiți și revocați prin ordin al Ministrului Muncii,

Familiei și Protecției Sociale.

de R.G.D.

Împotriva hotărârii

instanței de fond reclamantul a formulat recurs, criticând ca nelegală și

netemeinică hotărârea pronunțată.

Recurentul a precizat

că hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii și străine

pricinii, instanța realizând o interpretare greșită a actului dedus judecății

schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Recurentul a arătat

că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a

legii.

II. Decizia instanței

de recurs

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat de reclamant,

mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate, a constatat că recursul

nu a fost timbrat, deși recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei

datorate.

Înalta Curte reține

că în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele

judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 RON și cu 0,15 RON

timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr.

123/1997.

Având în vedere faptul

că recurentul nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea, conform prevederilor legale

arătate, Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 și, în conformitate

cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat

de R.G.D. împotriva sentinței nr. 5251 din 22 decembrie 2010 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie

2012.