ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 372/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 20.08.2013, reclamanta Societatea A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice - Direcția Generală AM POS Mediu, anularea deciziei de soluționare a contestației nr. 128986/15.02.2013 emisă de pârât, anularea titlului de creanță intitulat notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emisă la data de 10.12.2012 de către Direcția Generală AM POS Mediu, radierea din registrul debitorilor a titlului de creanță contestat, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 1844 din 10.06.2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei Societatea A. SA, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice - Direcția Generală AM POS Mediu, a fost anulată decizia de soluționare a contestației nr. 128986/15.02.2013 și nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 143395/19.12.2012 și a fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 de RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a formulat recurs Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate care a preluat toate drepturile și care s-a subrogat în toate obligațiile pârâtului Ministerul Mediului și Schimbărilor Climaterice - Direcția Generală AM POS Mediu, conform O.U.G. nr. 85/2014.

Reluând situația de fapt a cauzei, a fost criticată hotărârea instanței de fond pentru eronata interpretare a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 875/2011, O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006.

Recurentul a arătat că, din certificatul de capacitate depus la dosarul achiziției rezultă faptul că susținătorul tehnic Societatea B. a realizat numai lucrări de execuție în cadrul contractului, nu și lucrări de proiectare. Astfel, se arată că din înscrisurile depuse nu rezultă îndeplinirea cerinței minime obligatorii referitoare la experiența similară, documentele de calificare ale ofertantului nefiind conforme cu criteriile de calificare și selecție din documentația de atribuire.

Cu privire la certificatul de capacitate din 19 octombrie 2011, în care se atestă faptul că terțul susținător a executat atât lucrări de proiectare, cât și lucrări de execuție, recurentul a precizat că acest certificat nu a fost depus în cadrul procedurii de achiziție publică urmare solicitării de clarificări. De asemenea, se precizează faptul că documentul din data de 19 octombrie 2011 a fost emis cu mult timp după data limită de depunere a ofertelor, respectiv data de 9 mai 2011. Se mai arată și faptul că documentul atașat la punctul de vedere exprimat de beneficiar cu privire la proiectul notei de constatare, înregistrat cu nr. 143057/3.12.2012 nu prezintă ștampilele de conformitate necesare pentru dovedirea depunerii certificatului ca și document de calificare în cadrul procedurii de achiziție publică.

Astfel, s-a arătat că prin declararea ca și câștigător a operatorului economic SC C. SA, care nu îndeplinea cerințele de calificare și selecție, s-a creat un avantaj economic acestuia în detrimentul celorlalți participanți la procedura de achiziție publică cu încălcarea principiilor legale care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică.

Recurentul a concluzionat că în mod legal și întemeiat a fost aplicată o corecție financiară de 5% reclamantei, iar opinia instanței în sensul că această măsură nu are suport probator este profund eronată.

Totodată, a opinat că prima instanță a considerat în mod nejustificat și neîntemeiat ca fiind irelevantă împrejurarea că certificatul de capacitate nu a fost depus de către ofertant în cadrul procedurii, având în vedere că îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție impuse prin fișa de date a achiziției devine obligatorie pentru ofertantul câștigător. În acest sens, a susținut recurentul-intimat că derularea procedurilor de achiziție publică cu respectarea cadrului legal aplicabil în materie nu reprezintă o conduită susceptibilă de formalism excesiv, ci constituie respectarea normelor legale incidente și conformarea cu spiritul legii.

1.4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-reclamantă A. SA a invocat excepția nulității recursului pentru faptul că motivele invocate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că nu există motive de reformare a sentinței atacate.

În opinia intimatei, nu au existat încălcări ale legislației achiziției publice, fiind îndeplinite criteriile de calificare și de selecție de către ofertantul câștigător, fiind dovedită experiența similară prin susținătorul său tehnic, societatea de drept francez B..

În referire la certificatul de capacitate din 19 octombrie 2011 emis de către D., arată intimata că nu a pretins nici un moment că acest înscris ar fi fost depus în cadrul procedurii de achiziție publică, el fiind obținut ca urmare a întrebărilor primite de la AM POS Mediu referitoare la acest subiect, fiindu-i solicitat susținătorului tehnic să furnizeze încă o recomandare care să detalieze tipul de prestări servicii menționate în certificatul de capacitate din 24.10.2008, depus în cadrul ofertei.

A solicitat intimata-reclamantă, în ipoteza admiterii recursului declarat de MFE, să se constate din oficiu că, în procedura de emitere a notei de constatare, a fost încălcat dreptul la apărare al A. SA, acesta fiind un motiv de casare de ordine publică, reglementat de art. 488, pct. 5 C. proc. civ.

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 08.06.2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 09.11.2016 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat,fixând termen de judecată pe fond a recursului.

2.2 Cu privire la fondul recursului. Soluția instanței de recurs.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente:

2.2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Critica recurentului-pârât MDRAPFE formulată în cadrul căii de atac declarate împotriva Sentinței civile nr. 1844 din 10 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a vizat soluția primei instanțe de reținere a caracterului nelegal al constatării neregulii rezultate din neîndeplinirea criteriilor de calificare și selecție de către ofertantul declarat câștigător, Societatea C. SA

În esență, a susținut recurentul-pârât că din certificatul de capacitate depus la dosarul achiziției de către ofertantul C. SA în dovedirea experienței similare a terțului susținător B. reiese că acesta din urmă a realizat numai lucrări de execuție în cadrul contractului, nu și lucrări de proiectare.

Înalta Curte observă că în fișa de date a achiziției pentru contractul "Stații de epurare noi în Curtici și Sântana și colector de transfer ape uzate aferent", la capitolul V.4.1.) Capacitate tehnică și/sau profesională, cerința minimă obligatorie solicitată operatorilor economici interesați a fost aceea ca "ofertantul să fi finalizat în ultimii 5 ani cel puțin un contract privind proiectarea și execuția de stații de epurare a cărui valoare să fie cel puțin egală cu valoarea estimată a prezentului contract 36 703 769 RON".

În nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 143395/15.12.2012 s-a considerat că susținătorul tehnic B. nu a probat că ar fi finalizat în ultimii 5 ani anteriori achiziției cel puțin un contract privind proiectarea și execuția de stații de epurare.

S-a arătat de către autoritatea de management a proiectului că, deși terțul susținător al ofertantului C. SA a depus în cadrul documentelor solicitate pentru dovedirea experienței similare contractul "Proiectare și execuție- Reabilitarea stației de epurare în Boisettes 96.000 LE" cu o valoare totală de 11 783021 euro, beneficiar fiind D., din certificatul de capacitate depus la dosarul achiziției a rezultat că acesta a realizat numai lucrări de execuție în cadrul contractului, nu și lucrări de proiectare.

Această neregulă a fost în mod corect cenzurată de prima instanță, reținându-se un formalism al structurilor de control în solicitarea unor dovezi care nu erau de natură să influențeze atribuirea contractului la momentul derulării procedurii de achiziție publică.

În deplin acord cu judecătorul fondului, instanța de control judiciar constată că intimata reclamantă Societatea C. SA a depus, în susținerea ofertei sale, documentele solicitate prin fișa de date a achiziției, iar în urma contestației formulate în fața CNSC s-a dispus, prin Decizia nr. 4880/C5/4883/10.11.2011, anularea parțială a raportului procedurii nr. 12 733/06.09.2011, urmând ca "autoritatea contractantă să clarifice unele aspecte din oferta tehnică a Societății C. SA, cu privire la modul de clacul a consumului de sulfat de aluminiu, treapta de epurare mecanică și dimensionarea stației Curtici în raport de încărcările poluante zilnice stabilite prin răspunsul la clarificări nr. 4 publicate în SEAP alături de documentația de atribuire".

Așadar, atât autoritatea contractantă, cât și organul competent învestit cu soluționarea contestației în procedura reglementată de O.U.G. nr. 34/2006, au considerat că documentele depuse de către ofertantul C. SA fac dovada experienței similare, în condițiile în care terțul susținător a îndeplinit cerința minimă obligatorie de a fi executat un contract de proiectare și execuție de stații de epurare cu o valoare cel puțin egală cu valoarea estimată a contractului pentru care se derula achiziția publică la care a participat intimata-reclamantă.

De altfel, este de observat că la dosarul cauzei se află depus un înscris, intitulat "Comandă de servicii pentru antreprenor", datat la 11.02.2004, prin care "se notifică întreprinderii B., antreprenorul lucrărilor lotului nr. 2 "echipament", începerea studiilor de execuție și a studiilor de proiectare aferente segmentului fix luni, 16 februarie 2004. Termenul de realizare a studiilor de proiectare este stabilit la 3 (trei) luni, începând din data de 16 februarie 2004. Termenul de realizare a studiilor de execuție este stabilit la 4 (patru) luni începând cu data de 16 februarie 2004".

Fără a nega caracterul confirmativ al certificatului de capacitate din 19.10.2011, care a fost emis ulterior termenului limită de depunere a ofertelor, instanța reține că înscrisul la care a făcut referire în precedent este emis anterior declanșării procedurii de achiziție, putând fi depus la dosar în eventualitatea în care autoritatea contractantă s-ar fi considerat nelămurită asupra tipului de lucrări efectuate de terțul susținător și ar fi solicitat clarificări.

Este excesiv a se considera că, procedând în acest mod, autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, în ceea ce privește asigurarea tratamentului egal al tuturor ofertanților, cât timp, astfel cum reiese din raportul procedurii nr. 17150/25.11.2011, pentru fiecare dintre cei 8 ofertanți au fost solicitate clarificări, iar declararea ofertelor lor ca inacceptabile și/sau neconforme s-a realizat motivat, cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică, statuate în prevederile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

Prin urmare, Înalta Curte reține caracterul neîntemeiat al criticilor aduse sentinței atacate, pe care o va menține ca legală și temeinică, prin respingerea recursului declarat de pârâtul MDRAPFE ca nefondat.

În privința cheltuielilor de judecată solicitate de către intimata-reclamantă Societatea A. SA, în cuantum de 82 740 RON, Înalta Curte consideră că se impune cenzurarea acestui onorariu prin aplicarea prevederilor art. 451 alin. (2) C. pro civ., suma pretinsă fiind disproporționată în raport de valoarea sau complexitatea cauzei, urmând a fi acordate cu acest titlu cheltuieli în cuantum de 2000 RON, prin obligarea părții adverse, care a pierdut litigiul, la plata lor.

2.2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

PENTru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, coroborat cu cele ale art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MDRAPFE, prin MFE, împotriva Sentinței civile nr. 1844 din 10 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pe care o va menține ca legală și temeinică, astfel cum a fost pronunțată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanțelor Publice, împotriva Sentinței civile nr. 1844 din 10 iunie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul la plata către intimata A. SA a sumei de 2000 RON, reprezentând onorariu de avocat, după reducerea acestuia, conform art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8.02.2017.

Procesat de GGC - GV