ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. x din 18 aprilie 2013, reclamanta S.C. A. S.A. Timișoara a chemat în judecată pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală Am Pos Mediu, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din 27 noiembrie 2012, emisă de Direcția Generală AM POS Mediu, prin care s-a stabilit că reclamanta datorează suma de 1.204.641,51 RON, a Deciziei privind soluționarea contestației; exonerarea de plata sumei stabilită ca și corecție financiară, anume suma de 1.204.641,51 RON; rambursarea sumei de 257.986,47 RON, reprezentând prima tranșă a debitului aferent Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu numărul x din 27 noiembrie 2012, dedusă din cererea de rambursare nr. x din 29 noiembrie 2012, precum și rambursarea tuturor sumelor ce vor fi reținute ca debite aferente notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu numărul x din 27 noiembrie 2012 și deduse din cereri de rambursare, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.

Prin Sentința civilă nr. 4988 din 17 septembrie 2013, pronunțată în dosar nr. x/2013, Tribunalul Timiș a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, ca urmare a declinării de competență, la data de 14 octombrie 2013, sub nr. x/2013.

Prin Sentința nr. 112 din 11 aprilie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal Admite s-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. Timișoara, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AM POS Mediu București.

A fost anulată Nota de constatare a neregulilor și de stabilirea corecțiilor financiare nr. x din 27 noiembrie 2012 și Decizia privind contestația nr. 128789 din 24 ianuarie 2013, emise de pârât.

A fost exonerată reclamanta de la plata sumei de 1.204.641,51 RON, reprezentând corecție financiară, și obligă pârâtul la restituirea tuturor sumelor reținute în baza actelor anulate.

S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - AMPOS Mediu (prin reorganizarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS Mediu), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii, arătându-se că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 875/2011, O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006.

În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, s-a arătat de către recurent că neregula definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 reprezintă o abatere de la legalitate care poate sau ar putea prejudicia bugetul Uniunii Europene.

În ceea ce privește dovedirea experienței ca proiectant pentru o stație de epurare cu o capacitate de minim 10.000 LE, cerință expusă la pct. V4 din fișa de date a achiziției, s-a apreciat de către recurentă că S.C. A. S.A. nu a făcut această dovadă, nedepunând niciun contract în acest sens.

În drept, recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv eronata interpretare a dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006, acceptându-se ca dovedită experiența similară prin depunerea contractelor în care a fost parte susținătorul tehnic B..

Prin întâmpinarea depusă la dosar la filele x de către intimata- reclamantă s-a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.

Prin întâmpinare s-a invocat și excepția nulității recursului în raport de împrejurarea acesta nu a fost formulat prin avocat sau consilier juridic, precum și față de nemotivarea acestuia.

Procedura în fața instanței de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 28 octombrie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 20 ianuarie 2016 s-a admis în principiu recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - AMPOS Mediu (prin reorganizarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS Mediu) prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței nr. 112 din 11 aprilie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, încheiere prin care Completul de filtru a constatat și netemeinicia excepției nulității recursului invocată de intimatul - pârât prin întâmpinare.

Prin încheierea din 5 aprilie 2016, s-a dispus suspendarea judecării recursului până la soluționarea cauzelor C-260/2014, C-261/2014 aflate pe rolul Curți ide Justiție a Uniunii Europene, iar, prin Rezoluția din 4 iulie 2017, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, apreciindu-se că nu mai subzistă motivul suspendării judecății.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatei la motivele de recurs și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării și la dispozițiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat în considerarea celor în continuare arătate.

6.1 Argumente relevante

În fapt, în urma încheierii contractului nr. x din 24 februarie 2011, având ca obiect finanțarea nerambursabilă a proiectului "Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Timiș", parțial din fonduri europene, parțial din fonduri de la bugetul de stat, reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a demarat în cursul lunii august 2011 procedura de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect "Realizare stație de epurare nouă în Sân Nicolau Mare," criteriul de atribuire fiind "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic'", iar valoarea estimată fără TVA, fiind de 24.909.152 RON.

În cadrul procedurii de atribuire a contractului de lucrări menționat mai sus, au depus oferte mai multe societăți, printre care și S.C. A. S.A, care a fost declarată câștigătoare cu o propunere financiară fără TVA, de 24.092.831,02 RON, fiind apreciată de către reclamanta (autoritatea contractantă) cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

În urma controlului efectuat de către personalul specializat al Direcției Generale AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, s-a întocmit Nota de constatare a neregulilor și de stabilirea corecțiilor financiare nr. x din 27 noiembrie 2012, prin care s-a aplicat reclamantei corecția financiară de 5% (1.204.641,55 RON) din valoarea contractului nr. x/AP din 23 ianuarie 2012, încheiat cu S.C. A. S.A.

Prin nota de constatare menționată i se reproșează reclamantei că nu ar fi respectat dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prin aceea că a declarat câștigătoare o societate care nu a dovedit îndeplinirea condiției experienței ca proiectant într-un contract care să fi implicat proiectarea unei noi stații de epurare cu o capacitate de minim 10.000 LEI.

Împotriva notei de constatare reclamanta a formulat contestație în procedură administrativă, aceasta fiindu-i respinsă prin Decizia nr. 128789 din 24 ianuarie 2013.

În esență, autoritatea de management a apreciat că nu pot fi avute în vedere, în cadrul cerinței experienței similare, contractele depuse de către susținătorul tehnic.

În acord cu aprecierile primei instanțe, Înalta Curte constată caracterul excesiv al neregulii reținute, în condițiile în care dispozițiile art. 190 alin. (1) din O.U.G. 34/2206 și dispozițiile art. 11

1

din H.G. nr. 925/2006 acordă posibilitatea unui ofertant de a fi susținut în dovedirea capacității tehnice de către un terț.

Astfel, potrivit art. 11

1

din H.G. nr. 925/2006 (1) În cazul în care, în conformitate cu prevederile art. 186 și 190 din ordonanța de urgență, ofertantul/candidatul își demonstrează situația economică și financiară ori capacitatea tehnică și/sau profesională prin prezentarea unui angajament de susținere din partea unui terț, autoritatea contractantă are obligația de a lua în considerare această susținere pentru verificarea îndeplinirii cerințelor minime impuse în cadrul documentației de atribuire.

(4) În cazul în care susținerea terțului vizează îndeplinirea unor cerințe minime de calificare cum ar fi experiența similară reflectată prin prezentarea unor liste de produse/servicii/lucrări furnizate/prestate/executate într-o perioadă anterioară sau îndeplinirea unui nivel minim al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului de achiziție publică, angajamentul ferm prezentat de ofertant/candidat trebuie să garanteze autorității contractante faptul că, în cazul în care contractantul întâmpină dificultăți pe parcursul derulării contractului, persoana susținătoare se obligă să asigure îndeplinirea completă și reglementară a obligațiilor contractuale prin implicarea sa directă.

Or, la dosar există depus angajamentul de suport tehnic și profesional al susținătorului B., încheiat la data de 21 octombrie 2011, de a pune la dispoziția ofertantului toate resursele tehnice și profesionale, fără alte costuri pentru achizitor și angajamentul de a răspunde necondiționat față de autoritatea contractantă în caz de neexecutare a obligațiilor.

În măsura existenței angajamentului și a depunerii celor 3 contracte de proiectare și execuție de 96.000 LEI, 14.000 LEI și 12.500 LEI, cu o capacitate mai mare decât cea solicitată în procedura de achiziție publică, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 11

1

alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, autoritatea contractantă era obligată să ia în considerare dovedirea condiției experienței cerute la pct. V4 din fișa de date a achiziției.

De altfel, se observă că în motivele de recurs, nu sunt contrazise aceste aspecte punctate și de prima instanță, fiind doar reiterată concluzia din nota de constatare și enunțate principiile care guvernează procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică.

6.2 Temeiul legal al soluției adoptate

Constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Fondurilor Europene - AMPOS Mediu (prin reorganizarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală AMPOS Mediu) prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței nr. 112 din 11 aprilie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2017.

Procesat de GGC - MM