ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 452/2018

Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 1536/A din data de 3 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2015 (1845/2017), s-a dispus, printre altele, respingerea excepției de neconstituționalitate invocată de apelantul inculpat A..

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel București a apreciat că nu sunt îndeplinite prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 referitoare al admisibilitatea excepției de neconstituționalitate.

A constatat faptul că partea a criticat sintagma de "persoane" prevăzută de art. 244 C. pen., motiv pentru care s-a constatat că, indiferent de soluția pe care o poate pronunța Curtea Constituțională, infracțiunea aceasta urmează a subzista și este aplicabilă în speța de față. S-a mai apreciat că, dacă instanța ar aprecia că textul legal ar fi unul impredictibil care ar încălca dispozițiile Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța din oficiu poate face aplicarea directă a Convenției Europene a Drepturilor Omului datorită faptului că, Constituția României, în materia Drepturilor Omului, arată că dispozițiile Convențiilor Internaționale, care fac trimitere la drepturile omului, au o prevalență nu numai în ceea ce privește textele actelor normative, ci și în ceea ce privește Constituția însăși.

În acest sens, a făcut trimitere la cauza Petra împotriva României, apreciind că dacă vor fi incidente ipotezele avute în vedere de Curtea Europeană și de jurisprudența acesteia, se vor aplica în mod direct hotărârile CEDO, fără a mai fi nevoie să se procedeze la o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind permis ca pe acest segment să se facă o aplicare directă a Convenției Europene, motiv pentru care a respins, ca inadmisibilă, prezenta excepție de neconstituționalitate.

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu privire la sintagma de "persoane" prevăzută de art. 244 C. pen., cuprinsă în Decizia penală nr. 1536/A din data de 3 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2015 (1845/2017) a declarat recurs inculpatul A..

În motivarea cererii de recurs a susținut că excepția invocată îndeplinește criteriile prevăzute de art. 29 din Legea 47/1992.

A mai arătat că prin dispozițiile art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. se produce o limitare disproporționată sancționatorie, prin sintagma "persoana", fără a se indica cu claritate dacă se referă la persoane fizice, juridice, de drept privat sau de drept public, funcționari publici, care fiind induși în eroare creează o vătămare în patrimoniul unei persoane fizice sau juridice de drept privat sau public, în opinia recurentului, instanțele fiind în situația de a crea o jurisprudență neunitară și fără a face distincția între persoane și calitatea lor, textul invocat lăsând loc la interpretări.

Examinând recursul formulat de inculpatul A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Constituția și legea de organizare și funcționare a instanței constituționale stabilesc că obiectul excepției de neconstituționalitate îl pot constitui exclusiv dispozițiile cuprinse într-o lege sau într-o ordonanță.

Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale este condiționată de îndeplinirea cumulativă a celor patru cerințe, stipulate expres de respectivul text de lege, și anume:

a) excepția să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial;

b) excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

c) norma vizată de excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei și să nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

În aplicarea art. 29 din Legea nr. 47/1992, judecătorul realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită.

Astfel, în mod constant, instanțele judecătorești au statuat că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci când vizează, în realitate, o chestiune de interpretare și aplicare a legii sau atunci când nu are legătură cu cauza.

În consecință, în cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze, implicit, corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Înalta Curte constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma de "persoane" prevăzută de art. 244 C. pen. care, în opinia recurentului, discriminează persoanele bănuite de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Pentru a admite cererea de învestire a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, instanța în fața căreia a fost invocată nu se poate limita la constatarea unei legături formale cu soluționarea cauzei a textului invocat ca neconstituțional. Partea care ridică excepția de neconstituționalitate nu trebuie să indice doar textele de lege pe care dorește să le supună controlului, ci are obligația să raporteze aceste dispoziții la legea fundamentală și să-și argumenteze pertinent cererea, prin referiri la măsura în care dispoziția legală contestată corespunde sau nu cu prevederile constituționale.

Simpla invocare a neconstituționalității dispozițiilor din legi sau ordonanțe nu este adecvată atâta timp cât apelanta s-a raportat doar formal la prevederile din Constituție, fără a argumenta în ce constă legătura textelor în discuție cu prevederile constituționale și care este neconcordanța dintre ele și textul legii fundamentale.

Din examinarea argumentelor invocate de inculpat, Înalta Curte constată că obiecțiunile formulate de acesta cu privire la dispozițiile art. 224 C. pen., chiar dacă aparent, la o examinare formală, par că au legătură cu cauza, întrucât vizează dispoziții penale, care în opinia autorului excepție nu beneficiază de precizie și determină o discriminare, textul fiind defectuos redactat, nu se formulează adevărate critici de neconformitate a textelor cu Legea fundamentală, ci vizează interpretarea și aplicarea acestor dispoziții legale, aspecte ce intră în sfera de competență a instanțelor de judecată, singurele chemate să asigure interpretarea și aplicarea legii de la caz la caz, iar nu a instanței de contencios constituțional.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu privire la sintagma de "persoane" prevăzută de art. 244 C. pen., cuprinsă în Decizia penală nr. 1536/A din data de 3 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2015 (1845/2017).

În temeiul disp. art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu privire la sintagma de "persoane" prevăzută de art. 244 C. pen., cuprinsă în Decizia penală nr. 1536/A din data de 3 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. x/2015 (1845/2017).

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2018.

Procesat de GGC - CL