ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ

I. Prin Sentința penală nr. 61 din 26 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă cererea formulată de inculpatul F. de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, din infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Respinge cererea formulată de inculpatul FFF. de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, din complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 alin. (1), raportat la art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracțiunea de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații F. și C., din infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracțiunea continuată de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969, cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 nemodificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul FFF., din complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 alin. (1), raportat la art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 5 C. pen., în complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969, raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969, cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 nemodificată prin Legea nr. 187/2012 și art. 5 alin. (1) C. pen.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. din 1969, în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

S-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată prin reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, începând cu data de 09.07.2015, la data de 12.02.2016 inclusiv, data rămânerii definitive a încheierii din data de 10.02.2016, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2015.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată împotriva inculpatului.

În baza art. 257 alin. (2), raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. din 1969, s-a confiscat de la inculpat F. suma de 92.500 euro sau echivalentul în RON la data plății.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunurilor proprietatea inculpatului prin ordonanța din data de 15.07.2015, dată în Dosarul nr. x/2015 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și aplicată prin procesul-verbal din 16.07.2015, până la concurența sumei confiscate și a cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 2500 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. din 1969, în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen. din 1969.

S-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată prin reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, începând cu data de 23.07.2015, la data de 18.11.2015 inclusiv.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată împotriva inculpatului.

În baza art. 257 alin. (2), raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. din 1969 s-a confiscat de la inculpat C. suma de 92.500 euro sau echivalentul în RON la data plății.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă asupra bunurilor proprietatea inculpatului prin ordonanța din data de 03.08.2015, dată în Dosarul nr. x/2015 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău și aplicată prin procesul-verbal din aceeași zi, până la concurența sumei confiscate și a cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen. fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 2500 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

În baza art. 86<SUP>1</SUP>

C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

S-a fixat, în baza art. 86<SUP>2</SUP> alin. (1) C. pen. din 1969, un termen de încercare de 4 (patru) ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Supravegherea inculpatului, pe durata termenului de încercare, va fi exercitată de Serviciul de Probațiune Bacău.

S-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să se supună, potrivit art. 86<SUP>3</SUP>

alin. (1) C. pen. din 1969, următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la serviciul de probațiune desemnat cu supravegherea;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă și;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a atras atenția inculpatului FFF. asupra prevederilor art. 86<SUP>4</SUP>

alin. (1), raportat la art. 83 alin. (1) C. pen. din 1969, în sensul că dacă în cursul termenului de încercare săvârșește din nou o infracțiune, instanța revocă suspendarea sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa care i se va aplica pentru noua infracțiune.

S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86<SUP>4</SUP>

alin. (2) C. pen. din 1969, în sensul că dacă nu îndeplinește cu rea-credință măsurile de supraveghere prevăzute de lege și impuse de instanță, instanța revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a acesteia în regim de detenție.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. din 1969.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea, pe durata termenului de încercare, a executării și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., cu art. 241 alin. (1<SUP>1</SUP>) C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 18/2016, s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată împotriva inculpatului.

În baza art. 257 alin. (2), raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. din 1969 s-a confiscat de la inculpatul FFF. suma de 150.000 RON.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. cu aplic.art. 249 și următoarele C. proc. pen. și art. 20 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii, constând în indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile ale inculpatului FFF., în vederea executării confiscării speciale și a cheltuielilor judiciare.

În baza art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen., cu art. 256 C. proc. pen. s-a dispus desființarea înscrisului, intitulat "Antecontract de vânzare-cumpărare", înscris aflat, în copie xerox, la dosarul de urmărire penală.

În baza art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 2000 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

II. Situația de fapt și încadrarea juridică reținută prin rechizitoriu

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, prin Rechizitoriul nr. x/2015, din data de 13.08.2015, și înregistrat la Curtea de Apel Bacău sub nr. x/32/2015, a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:

- C., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., faptele constând în aceea că, în perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012, prin intermediul inculpatului F. (în acea perioadă deputat în Parlamentul României) a pretins și primit, atât pentru sine cât și pentru partidul din care făcea parte, de la J., în mai multe tranșe, suma totală de 185.000 euro, pentru ca, în calitate de senator în Parlamentul României și președinte al organizației județene Bacău a L., să-și folosească influența personală pe lângă membri ai Guvernului României, în vederea alocării unei sume de bani Primăriei comunei EEE. jud. Bacău necesare achitării lucrărilor de construcție în valoare de aproximativ 5,6 milioane RON executate în beneficiul unității administrativ teritoriale de SC M. SA Bacău, societate al cărei asociat și administrator este J.

- F., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., faptele constând în aceea că, în perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012 a pretins și primit de la J., în mai multe tranșe, suma totală de 220.000 euro atât pentru sine și pentru C., cât și pentru partidul din care făceau parte, L. organizația județeană Bacău - pentru ca în calitate de deputat să-și folosească influența personală sau prin intermediul lui C. - senator, pe lângă membri ai Guvernului României, în vederea alocării unei sume de bani Primăriei comunei EEE., jud. Bacău necesare achitării lucrărilor de construcție în valoare de aproximativ 5,6 milioane RON executate în beneficiul cărei asociat și administrator este J.

Din suma totală de 220.000 euro, la solicitarea lui F., 150.000 RON au fost remiși acestuia de către J., prin intermediul SC N. SRL Bacău (societate la care J. deține calitățile de asociat și administrator), sub pretextul achiziționării unui teren de la o persoană indicată de F. Astfel, la data de 11.08.2010 între O., în calitate de promitent-vânzător reprezentat de mandatarul Q. și SC N. SRL Bacău, reprezentată prin administrator J., în calitate de promitent - cumpărător, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a suprafeței de 10.000 mp. situată în extravilanul comunei HHH., prețul vânzării fiind stabilit la suma de 150.000 RON.

Suma de 150.000 RON a fost virată de SC N. SRL Bacău în trei tranșe, în perioada 12.08.2010 - 22.07.2011, în conturile indicate de F. și FFF.

- FFF., avocat în cadrul Baroului Bacău, pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 48 C. pen., raportat la art. 291 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, faptele constând în aceea că, în perioada 2010 - 2011, l-a ajutat pe F. să primească de la J. suma de 150.000 RON, bani care reprezentau prețul influenței pe care F., în calitate de deputat, direct sau prin intermediul lui C., a lăsat să se creadă că o are asupra membrilor Guvernului României, în vederea alocării unei sume de bani Primăriei comunei EEE. jud. Bacău necesare achitării lucrărilor de construcție în valoare de aproximativ 5,6 milioane RON executate în beneficiul unității administrativ-teritoriale de SC M. S.A Bacău, societate al cărei asociat și administrator este J.

Astfel, la data de 11.08.2010, între O., în calitate de promitent-vânzător reprezentat de mandatarul Q. și SC N. SRL Bacău, reprezentată prin administrator J., în calitate de promitent-cumpărător, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a suprafeței de 10.000 mp. situată în extravilanul comunei HHH., prețul vânzării fiind stabilit la suma de 150.000 RON. Suma de 150.000 RON a fost virată de SC N. SRL Bacău în trei tranșe, în perioada 12.08.2010 - 22.07.2011 în conturile indicate de F. și FFF.

Ajutorul direct și efectiv dat de FFF. a constat în identificarea terenului care a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, îndeplinirea formalităților în vederea încheierii acestuia, asigurarea legăturii între Q. și J., indicarea conturilor în care acesta din urmă urma să efectueze plățile.

III. Camera preliminară

Prin Încheierea nr. 73/CP din data de 30.09.2015, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., a respins cererile și excepțiile formulate de inculpații: F., C. și FFF. și a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. x/2015, din data de 13. august. 2015, emis de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecății.

Inculpații nu au formulat contestație împotriva încheierii pronunțate de Judecătorul de cameră preliminară, astfel că aceasta a rămas definitivă.

IV. Cercetarea judecătorească în primă instanță

Inculpații au arătat că nu recunosc săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și, în consecință, nu solicită ca judecata să se facă potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

Inculpații nu s-au prevalat de dreptul la tăcere, fiind de acord să dea declarații în cauză, condiții în care Curtea a procedat la audierea acestora la termenul de judecată din data de 29.10.2015, a inculpatului F., pentru inculpatul C. și pentru inculpatul FFF.

În temeiul art. 374 alin. (7) C. proc. pen., instanța de fond a pus în discuție contradictorie probele administrate în cursul urmăririi penale și inculpații au arătat că înțeleg să conteste aceste probe, condiții în care s-a procedat la readministrarea acestor probe, după cum urmează:

a) la termenul de judecată din data de 10.11.2015, a fost audiat martorul-denunțător J.;

b) la termenul de judecată din date 19.11.2015 s-a continuat audierea martorului-denunțător J. și au mai fost audiați martorii: R., S., O. și T.;

c) la termenul de judecată din data de 17.12.2015 au fost audiați martorii: U., V. și W.;

d) la termenul de judecată din data de 05.01.2016 au fost audiați martorii: X., Y. și Z.

e) la termenul de judecată din data de 01.03.2016 a fost audiat martorul AA. și;

f) la termenul de judecată din data de 26.04.2016 a fost audiat martorul din lucrări Q.

Inculpatul F. a solicitat în apărare audierea martorului BB., martor care a fost audiat la termenul de judecată din data de 01.03.2016 și a depus mai multe înscrisuri în circumstanțiere.

Inculpatul C. a solicitat în apărare audierea martorilor: CC., III., EE. și FF., aceștia fiind audiați, după cum urmează: CC. la termenul de judecată din 05.01.2016, III. și EE. la termenul de judecată din data de 01.03.2016 și FF. la termenul de judecată din 29.03.2016.

Inculpatul FFF. a solicitat în apărare audierea martorilor: GG., II., JJ. și KK., aceștia fiind audiați, după cum urmează: GG. la termenul de judecată din 10.11.2015, II. la termenul de judecată din 05.01.2016, JJ. la termenul din 01.03.2016 și KK. la termenul de judecată din data de 29.03.2016.

Curtea a pus în discuție și a dispus audierea martorului LL., acesta fiind audiat la termenul de judecată din data de 29.03.2016.

V. Situația de fapt reținută de instanța de fond

Din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cele readministrate în cursul judecății, precum și probele administrate în apărare la cererea celor trei inculpați și dispuse din oficiu, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 20.10.2009, între SC M. SA Bacău, societate al cărei asociat și administrator era martorul-denunțător J.,și Primăria comunei EEE., jud. Bacău s-a încheiat un contract de lucrări, având ca obiect construirea unei școli generale, achiziția publică fiind estimată la suma 5,6 milioane RON fără TVA, sumă care urma a fi asigurată din bugetul de stat, conform H.G. nr. 1426/2006, privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele unități administrativ-teritoriale.

Prin acel contract de antrepriză s-a stabilit ca prețul lucrării să fie de 4.812.900,35 RON la, care s-a adăugat TVA, în valoare de 914.451,07 RON.

Prin H.G. nr. 1426/2006 s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, și alocarea acesteia bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale. Potrivit anexei nr. 1, din obiectivele de investiții care urmau a fi finanțate făcea parte și Școala cu clasele. I - VIII, din satul EEE., comuna EEE. jud. Bacău.

Lucrările au fost finalizate în luna septembrie 2010, fără ca autoritatea publică să achite contravaloarea acestora în totalitate.

Până la data de 15.09.2010, data la care imobilul a fost predat autorității publice și inaugurat cu ocazia începerii anului școlar 2010 - 2011, Primăria EEE. a achitat SC M. SA Bacău doar suma de 498.000 RON.

Finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale este reglementată de Legea nr. 334 din data de 17 iulie 2006.

În conformitate cu dispozițiile art. 3, în forma de la data săvârșirii de inculpați a infracțiunilor, sursele de finanțare a activității unui partid politic erau:

a) cotizații ale membrilor de partid;

b) donații, legate și alte liberalități;

c) venituri provenite din activități proprii, conform art. 12;

d) subvenții de la bugetul de stat.

Partidele politice nu pot avea și folosi alte surse de finanțare decât cele prevăzute la alin. (1).

Partidele politice au obligația de a-și organiza contabilitate proprie, conform reglementărilor contabile în vigoare.

Operațiunile de încasări și plăți ale partidelor politice se efectuează prin conturi bancare, în RON și în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

Potrivit art. 4 - 10 din aceeași lege:

"(1) Cuantumul cotizațiilor, repartizarea și utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului propriu.

(2) Veniturile totale provenite din cotizații sunt neplafonate.

(3) Suma cotizațiilor plătite într-un an de un membru de partid nu poate depăși 48 de salarii minime brute pe țară. Salariul de bază minim brut pe țară luat ca referință este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

(4) Partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuantumul total al veniturilor din cotizații până la data de 31 martie a anului următor, precum și lista membrilor de partid care au plătit într-un an cotizații a căror valoare însumată depășește 10 salarii minime brute pe țară.

(5) Lista prevăzută la alin. (4) trebuie să cuprindă următoarele elemente: numele și prenumele membrului de partid, cetățenia, codul numeric personal, valoarea și data la care a fost plătită cotizația.

Donații

ART. 5

(1) Donațiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

(2) În anul fiscal în care au loc alegeri generale locale, parlamentare, pentru Parlamentul European sau alegerea Președintelui României, plafonul va fi de 0,050% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

(3) Donațiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

(4) În anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donațiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 400 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea de la data de 1 ianuarie a anului respectiv, pentru fiecare campanie electorală sau campanie pentru referendum, cu respectarea dispozițiilor alin. (2).

(5) Donațiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

(6) În anul fiscal în care au loc mai multe scrutine, donațiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 1.000 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea de la data de 1 ianuarie a anului respectiv, pentru fiecare campanie electorală sau campanie pentru referendum, cu respectarea dispozițiilor alin. (2).

(7) Suma totală a donațiilor făcute de persoanele juridice controlate direct sau indirect de o altă persoană ori de un grup de persoane fizice sau juridice nu poate depăși limitele prevăzute la alin. (3) și (5).

(8) Valoarea justă a bunurilor mobile și imobile donate partidului, precum și a serviciilor prestate acestuia cu titlu gratuit se include în valoarea donațiilor, în limitele prevăzute la alin. (1)-(5).

(9) Se interzice persoanelor juridice care, la data efectuării donației, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale să facă donații partidelor politice, cu excepția situației când au de recuperat sume mai mari decât datoria proprie.

(10) La efectuarea donației, partidul politic are obligația de a solicita persoanei juridice donatoare prezentarea unei declarații pe propria răspundere privind respectarea condiției prevăzute la alin. (9).

(11) Este interzisă acceptarea sub orice formă, directă sau indirectă, de către partidele politice, a donațiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic ori politic sau cu încălcarea dispozițiilor alin. (10).

ART. 6

Reducerile de preț care depășesc 20% din valoarea bunurilor sau serviciilor oferite partidelor politice și candidaților independenți se vor considera donații și se vor înregistra distinct în contabilitatea proprie a partidului ori a candidatului independent, conform normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice.

ART. 7

(1) La primirea donației sunt obligatorii verificarea și înregistrarea identității donatorului, indiferent de caracterul public sau confidențial al acesteia.

(2) La solicitarea scrisă a donatorului, identitatea sa rămâne confidențială, în situația în care donația se situează în limita sumei anuale de 10 salarii de bază minime brute pe țară.

(3) Suma totală primită de un partid politic ca donații confidențiale nu poate depăși echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

ART. 8

(1) Toate donațiile vor fi evidențiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menționarea datei la care au fost făcute și a altor informații care să permită identificarea surselor de finanțare.

(2) Donațiile de bunuri și servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în contabilitate la valoarea justă și stabilită în condițiile legii.

(3) Nu sunt considerate donații activitățile prestate pe bază de voluntariat în condițiile legii.

ART. 9

(1) Partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista persoanelor fizice și juridice care au făcut într-un an fiscal donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară, precum și suma totală a donațiilor confidențiale primite până la data de 31 martie a anului următor.

(2) Lista prevăzută la alin. (1) trebuie să conțină următoarele elemente:

a) pentru persoanele fizice: numele și prenumele donatorului, codul numeric personal, cetățenia, valoarea, felul donației și data la care a fost efectuată;

b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naționalitatea, codul unic de înregistrare, valoarea, felul donației și data la care a fost efectuată donația.

ART. 10

(1) Este interzisă folosirea resurselor financiare, umane și tehnice aparținând instituțiilor publice, regiilor autonome, companiilor naționale, societăților comerciale sau societăților bancare la care sunt acționari majoritari statul ori unități administrativ-teritoriale, pentru sprijinirea activității partidelor politice sau a campaniei electorale a acestora, altfel decât în condițiile stabilite de legile electorale.

(2) Partidele politice nu pot accepta donații sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate ori instituție publică, de la o regie autonomă, de la o companie națională, societate comercială sau societate bancară cu capital integral ori majoritar de stat.

(3) Este interzisă acceptarea donațiilor din partea unui sindicat sau a unui cult religios, indiferent de natura acestora.

(4) Sumele primite cu încălcarea prevederilor alin. (2) și (3) se confiscă și se fac venit la bugetul de stat.

(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și candidaților independenți."

Acestea sunt dispozițiile legale referitoare la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, însă în fapt, contrar legii, partidele politice erau finanțate cu sume foarte mari din surse ilegale, este vorba de sumele cunoscute și în mediul politic și nu numai de "bani negri pentru partid".

Deseori, finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu deosebire atunci când se făcea în mod netransparent și nelegal, nu era făcută de persoane fizice și chiar de persoanele juridice dezinteresat, ci interesat.

Acest lucru rezultă și din declarația martorului X., care arată:

"(...) pentru orice om de afaceri este bine să aibă o relație bună cu partidul aflat la guvernare (...) Aceasta întrucât partidul aflat la guvernare poate ajuta oamenii de afaceri, în special pe cei cu profil de construcții, sau îi poate dezavantaja. Mă refer aici la câștigarea licitațiilor pentru contractele de lucrări, achitarea lucrărilor, sprijin la CNSC în cadrul licitațiilor contestate, lucrări suplimentare, recepția lucrărilor, întocmirea de caiete de sarcini, eliberarea certificatelor fiscale,etc. În mod similar, partidul aflat la guvernare poate împiedica desfășurarea activității unei firme de construcții în cadrul atribuirii, executării sau decontării lucrărilor."

În luna mai 2010, la Organizația Județeană Bacău a L., a fost numită de la centru, de L., o nouă echipă de conducere, respectiv, inculpatul din prezenta cauză C., în funcția de președinte și inculpatul F., în funcția de secretar general.

Din probele administrate rezultă că inculpatul C., dată fiind poziția sa la nivelul conducerii centrale a L., conducea efectiv organizația și că deciziile se luau, inclusiv cele referitoare la finanțare și modul de folosire a sumelor adunate, din dispoziția acestuia.

De asemenea, cutuma era că eventualul "sprijin", pentru diferite autorități locale, sau județene, agenți economici, etc., la nivelul guvernului sau a ministerelor sau ale altor autorități, se făcea doar după contactarea acestora, în prealabil, de inculpatul C.

Una dintre atribuțiile secretarului general era și aceea de a asigura finanțarea activității curente a organizației, precum și a campaniilor electorale.

Era cunoscut că Organizația Județeană Bacău a L., era finanțată, printre alții și de martorul denunțător J., care era și administratorul mai multor societăți comerciale, printre care și în domeniul construcțiilor civile și industriale.

În aceste condiții, după numirea în funcția de secretar general, pentru a asigura în continuare finanțarea partidului, inculpatul F., prin intermediul martorului R., a luat legătura cu martorul-denunțător J., care s-a arătat dispus să contribuie în continuare la finanțarea campaniei electorale.

Din declarațiile date de martori, rezultă că la Organizația Județeană Bacău a L., sumele colectate doar din cotizații nu erau suficiente, nici pentru finanțare activității curente a partidului și cu atât mai puțin pentru campaniile electorale.

Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, pentru organizarea alegerilor locale din anul 2011, la nivelul Organizația Județeană Bacău a L., s-au luat mai multe măsuri organizatorice, atât pentru precampania electorală, cât și pentru campania electorală efectivă, stabilindu-se inclusiv sumele necesare.

Din conținutul înscrisurilor provenind de la L. - Organizația Județului Bacău, și din declarația martorului R. rezultă că pentru finanțarea precampaniei electorale s-a estimat suma de 150.000 de euro, iar pentru campania electorală pentru alegerile locale din 2012 suma de 300.000 euro.

În pofida probelor administrate și a evidenței, în cursul judecării cauzei, s-a încercat acreditarea ideii că finanțarea campaniei electorale la alegerile locale din 2012 s-ar fi asigurat din cotizații și contribuția fiecărui candidat la funcția de primar și de consilier județean sau local.

În acest context, F. și C., la acea dată parlamentari, respectiv, primul deputat, dar și secretar general al Organizației Județene Bacău a L. Bacău, iar secundul senator, dar și președinte al Organizației Județene Bacău a L. Bacău, precum și în conducerea centrală a acestui partid, i-au solicitat martorului-denunțător J. să finalizeze lucrările și să predea imobilul beneficiarului, promițându-i că vor face demersurile necesare pentru alocarea de Guvernul României a sumelor de bani necesare achitării contravalorii lucrărilor executate la investiția din comuna EEE., județul Bacău.

Pentru a-și exercita influența la nivelul membrilor Guvernului României în sensul asigurării finanțării, F., cu acordul și din dispoziția lui C., a pretins atât în nume propriu și în numele lui C., cât și pentru partidul din care amândoi făceau parte, respectiv, L., mai multe sume de bani, ajungând în final la un procent de aproximativ 20% din suma pe care societatea administrată de denunțător o avea de încasat, pentru investiția din comuna EEE., județul Bacău.

Inculpații C. și F. i-ai promis denunțătorului că vor face demersuri pe lângă Guvernul României pentru alocarea sumelor de bani necesare achitării lucrărilor executate de firma deținută de martorul-denunțător J..

În perioada aprilie 2010 - ianuarie 2012, în scopul și condițiile menționate anterior, martorul-denunțător J. i-a dat lui F., pentru sine, dar și pentru inculpatul C., precum și pentru partidul din care amândoi făceau parte, respectiv, L., suma totală de 220.000 euro, în această monedă sau în RON.

Contravaloarea lucrărilor efectuate la Școala EEE. a fost primită de SC M. SA Bacău în tranșe, în perioada octombrie 2009 - decembrie 2014, finanțarea fiind asigurată de Guvernul României.

Din suma totală de 220.000 euro, la solicitarea lui F., 150.000 RON (aproximativ 35.000 euro) au fost remiși, prin martorul Q., către fiul inculpatului F., respectiv, inculpatul FFF., sub pretextul achiziționării unui teren,de la o persoană indicată de F., banii fiind utilizați în exclusivitate de inculpatul FFF.

Din declarația martorului - denunțător J., coroborate celelalte probe administrate în cauză, rezultă că s-a recurs la această modalitate, la sugestia inculpatului F., în condițiile în care nu avea posibilitatea să remită inculpatului sume în cash.

Pentru a crea aparența de legalitate a "tranzacției", inculpatul F. a apelat la ajutorul fiului său, inculpatul FFF., avocat în cadrul Baroului Bacău.

Inculpații F. și FFF. l-au identificat pe promitentul-vânzător, în persoana martorului O., unchiul inculpatului FFF., și a terenului. Inculpatul FFF. a declarat că acesta se ocupa în mod curent de încheierea actelor juridice pentru unchiul său și avea mandat special pentru încheierea acestora. Însă, realizând ilegalitatea acțiunii, pentru a nu fi implicat în încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare, a apelat la prietenul său, martorul Q., care a acceptat să fie mandatat de unchiul său, martorul O. să încheie antecontractul de vânzare-cumpărare a terenului.

Între O., în calitate de promitent-vânzător, reprezentat de mandatarul martorul Q., și SC N. SRL Bacău, reprezentată prin administrator martorul-denunțător J., în calitate de promitent-cumpărător, la data de 11.08.2010, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare a suprafeței de 10.000 mp., teren situată în extravilanul comunei HHH., jud. Bacău, prețul vânzării fiind stabilit la suma de 150.000.

Potrivit așa-zisului antecontract de vânzare-cumpărare, prețul urma a fi achitată astfel: 50.000 RON la semnarea antecontractului de vânzare-cumpărare, iar diferența de 100.000 RON la încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare, convenindu-se ca, contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică urma să fie încheiat cel târziu în termen de 2 luni de la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare.

Formalitățile privind încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare au fost îndeplinite de inculpatul FFF., fiul lui F.

SC N. SRL Bacău a virat, la data de 12.08.2010, în contul mandatarului Q., deschis la ING suma de 50.000 RON. Din această sumă, 30.500 RON au fost retrași în numerar de la ghișeul băncii de titularul contului în aceeași zi, 12.08.2015. Restul sumei a fost retrasă, prin utilizarea cardului bancar, în perioada 12.08.2010 - 14.10.2010.

La data de 26.10.2010 SC N. SRL Bacău a virat în contul mandatarului Q. suma de 50.000 RON, sumă care a fost retrasă prin utilizarea cardului bancar, în perioada 27.10.2010 - 01.11.2010, cu excepția a două achiziții prin POS, de valori reduse.

Ulterior, la data de 22.07.2011, SC N. SRL Bacău a virat în contul proprietarului O. suma de 50.000 RON, care a fost retrasă integral prin utilizarea cardului bancar, în perioada 22.07.2011 - 25.07.2011.

Așa cum rezultă din relațiile transmise de unitatea bancară, pe cele două conturi menționate anterior nu au mai avut loc alte operațiuni, cu excepția primirii sumelor de bani de la SC N. SRL Bacău și retragerea acestora.

Sumele de bani virate în conturile martorilor O. și Q. au fost însușite de inculpatul FFF., aspect recunoscut, de altfel și de acesta.

Deși SC N. SRL Bacău a achitat în întregime prețul stabilit prin antecontract, contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică nu a fost încheiat până în prezent.

Din examinarea lucrărilor dosarului, inclusiv alte contracte de vânzare-cumpărare încheiate de proprietar pentru suprafețe de teren situate în aceeași parcelă, rezultă că valoarea terenului care a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare este supraestimată, iar din declarația denunțătorului rezultă lipsa oricărui interes real de a achiziționa suprafața respectivă de teren, aspect confirmat și de faptul că până în prezent nu s-a perfectat vânzarea-cumpărarea, deși prețul a fost achitat în totalitate.

Mai mult decât atât, din probatoriul administrat rezultă că terenul în cauză a fost vândut ulterior către alte persoane, tranzacțiile fiind încheiate cu știința lui FFF. și în interesul acestuia.

Astfel, obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data 11.08.2010 îl constituie suprafața de 10.000 mp din suprafața de 32.200 mp situat în extravilanul comunei HHH. sola 35 parcela 183/27/2, cu număr cadastral al bunului imobil 3670, înscris în CF nr. 3168/HHH. la O.C.P.I. Bacău.

Așa fiind, suprafața de 10.000 mp care face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare nu este individualizată, terenul făcând parte din suprafața totală de 32.200 mp deținut de O.

Din înscrisurile comunicate de O.P.I. Bacău, coroborate cu înscrisurile ridicate cu ocazia percheziției domiciliare din data de 09.07.2015 și înscrisurile comunicate de Biroul Notarului Public MM., Biroul Notarului Public B. și Biroul Notarului Public OO. rezultă următoarea situație a terenului în suprafață de 32.200 mp:

Prin încheierea de autentificare nr. 647/14.10.2010 a Biroul Notarului Public PP. a fost autentificat actul de dezmembrare solicitat de proprietarul O., prin mandatarul Q., după cum urmează:

- lotul 1 format din suprafața de 22.200 mp teren arabil extravilan sola 35 parcela 183/27/2, cu număr cadastral al bunului imobil 60918;

- lotul 2 format din suprafața de 10.000 mp teren arabil extravilan sola 35 parcela 183/27/2, cu număr cadastral al bunului imobil 60919;

Ulterior, prin actul de dezlipire autentificat sub nr. 474/22.05.2013 la Biroul Notarului Public MM., proprietarul O. a hotărât dezlipirea terenului proprietatea sa, situat în extravilanul comunei HHH., compus din suprafața de 10.000 mp teren arabil extravilan, sola 35, parcela 183/27/2, cu număr cadastral al bunului imobil 60919, în 2 loturi, după cum urmează:

- lotul 1 format din suprafața de 2.129 mp teren arabil extravilan sola 35 parcela 183/27/2, cu număr cadastral al bunului imobil 66118;

- lotul 2 format din suprafața de 7.171 mp teren arabil extravilan sola 35 parcela 183/27/2, cu număr cadastral al bunului imobil 66119;

Toate loturile de teren provenite din dezmembrarea suprafeței inițiale de 32.200 mp au fost vândute în perioada 07.10.2011 - 13.03.2014, cu prețul total de 24.877 RON și 4.000 euro, astfel:

Astfel, suprafața de 22.000 mp cu număr cadastral al bunului imobil 60918 a fost vândută la data de 13.10.2011 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1184 la Biroul Notarului Public MM., de proprietarul O., prețul vânzării fiind 24.877 RON.

Suprafața de 2.129 mp teren, cu număr cadastral al bunului imobil 66118, a făcut obiectul contractului de schimb imobiliar, autentificat sub nr. 476/22.05.2013 la Biroul Notarului Public MM., încheiat între O. și JJ.. În schimbul suprafeței sus-menționate, O. a devenit proprietarul suprafeței de 2.130 mp teren arabil, situat în extravilanul com. HHH. jud. Bacău, sola 35 parcela 183/27/2, cu număr cadastral al bunului imobil 66132.

Această suprafață de teren dobândită prin contractul de schimb, împreună cu suprafața de 7.171 mp teren arabil extravilan, cu număr cadastral al bunului imobil 66119, au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între vânzătorul O., prin mandatar QQ., și cumpărătorul KK., contractul fiind autentificat sub nr. 277/13.03.2014 la Biroul Notarului Public B.. Prețul acestei vânzări a fost convenit la suma de 4.000 euro.

Din cele prezentate mai sus rezultă că suprafața de teren care a format obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat cu SC N. SRL Bacău, reprezentată de martorul-denunțător J. a fost vândută anterior datei de 22.05.2013.

Cu toate acestea, atât inculpatul F., cât și inculpatul FFF. au ascuns această situație martorului - denunțător J., ba mai mult, l-au asigurat că terenul este în continuare în proprietatea promitentului-vânzător și că în perioada imediat următoare inculpatul FFF. va face demersurile necesare pentru perfectarea vânzării-cumpărării.

În condițiile în care avocatul GG., care reprezintă interesele SC N. SRL Bacău, precum și ale martorului-denunțător J.,a aflat de la notarul KK. că terenul a fost vândut, J. i-a cerut explicații lui FFF., iar acesta a negat înstrăinarea terenului, afirmând că "terenul e al unchiului" (a se vedea în acest sens convorbire telefonică din 06.07.2015 purtată de FFF. cu J.). La rândul său, GG. i-a reproșat inculpatului FFF. "trebuia să-i spui omului că terenul ăla e pe numele lu’ ăsta" - n.n. KK. (a se vedea convorbire telefonică din 06.07.2015 purtată de FFF. cu GG.), însă inculpatul FFF. a negat din nou înstrăinarea terenului.

Pentru a păstra aparența asupra faptului că suprafața de teren este încă în proprietatea unchiului său O., FFF. i-a solicitat acestuia să dea o declarație notarială, care a fost autentificată sub nr. 1833/07.07.2015 la Biroul Notarului Public OO..

Prin această declarație, martorul O. recunoaște promisiunea din 11.08.2010, încheiată cu SC N. SRL Bacău, având ca obiect "10.000 mp teren situat în extravilanul comunei HHH." și se obligă ca până la data de 01.10.2015 să îndeplinească toate formalitățile necesare încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare, deși, așa cum se arăta mai sus, terenul respectiv fusese vândut, nemaifiind în proprietatea acestuia.

Din examinarea declarației din date de martorul O., care este unchiul inculpatului FFF., se constat că această declarație are un conținut vag, întrucât suprafața la care se referă nu este individualizată din punct de vedere cadastral, ci identificată generic ca fiind situată în extravilanul comunei HHH.

La data de 25.06.2015, între denunțătorul J. și inculpatul F. a avut loc o discuție la biroul celui dintâi, dialogul fiind înregistrat ambiental audio-video, în baza autorizației emise în condițiile legii, de instanța competentă.

Din conținutul discuției rezultă, fără echivoc, că inculpatul F. este persoana care a decis vânzarea terenului, iar fiul său, inculpatul FFF., a făcut demersurile necesare încheierii actelor împreună cu avocatul GG., care reprezintă interesele denunțătorului, creând aparența de legalitate:

J.: Băi, nea A.! Hai să vedem cum dracu’ rezolvăm cu terenu’ ăla (...) [înjură - n.n.] (...)

F.: Păi nici azi nu-i rezolvatăș

J.: Păi nu-i rezolvat, băi! Și mă ia ăștia din contabilitate!

(...)

F.: Păi da’ n-am zis ș Că i-am spus lu’ ăsta să se ducă s-o rezolve!

J.: Că m-o luat și contabila (...) îs 150.000 de RON!

F.: Gata mă! Gata! Doar terenu-i acolo! Nu-i luat de (...) nimeni! Terenu-i acolo!

J.: Păi hai să (...) trimite să-ncheie actele (...) [înjură - n.n.] (...)

F.: (...) [neinteligibil - n.n.] (...) să facă actele (...)

J.: N-am (...) că (...)

F.: Eu am crezut că le-ai făcut, bă! (...) [înjură - n.n.] (...)

J.: Da’ n-am vorbit și atunciș Bă, hai să le stingem!

F.: Da’ doar i-am spus și eu! Eu am spus (...) Am vorbit cu el: Gata, am rezolvat-o cu SECUIU! De ce nu se-ntâlnesc ei amândoiș

J.: Da’ am vorbit (...)

F.: Bine! Bine că mi-ai spus! Eu am crezut că s-o întâlnit de când lumea!

J.: Da’ cu cineș L-o sunat pe fiu-tu!

F.: Da! Șiș

J.: Atunci (...) Și (...) o rămas că nu (...) că nu știu ce naiba s-o întâmplat de nu o mai făcut!

F.: Las’ că-i spun eu s-o rezolve!

J.: El se ocupăș

F.: Păi pe el îl pun! Ceș Mă ocup eu de treburi de asteaș

În cursul discuției, denunțătorul îi reproșează inculpatului F. că C. nu s-a ținut de promisiune și că nu i-au fost decontate la timp lucrările de la Școala EEE., deși a "cheltuit" în acest scop.

Procesul-verbal de redare a dialogului ambiental relevă că inculpatului F. cunoaște exact natura nemulțumirii denunțătorului, arătându-se surprins că acesta nu și-a luat banii pentru lucrarea din comuna EEE. nici până în prezent:

F.: Da’ stai și tu liniștit! (...) [înjură - n.n.] (...) Tu nu vezi că-s călare unii peste alțiiș (...) [neinteligibil - n.n.] (...) Bă! Acuma, eu îți spun o chestie! Trebuia să bage (...) [înjură - n.n.] (...) o lege a partidelor politice ca lumea, pe care (...) Toată lumea o fost sponsorizată! Tre’ să-i aduni pe toți și-i bagi la pușcărie pe toți! Nu există deputat care să nu fi fost sponsorizat! (...) [râde - n.n.] (...) Există în țara asta vreo (...) vreun președinte de consiliu județean, primar, deputat (...) oricare.. Tre’ să-i bagi pe toți că toți am fost sponsorizați! Că doar campania nu se face cu vorbe!

J.: Sponsorizat sponsorizat, da’ (...)

F.: Bine! Acolo (...) aici, când te duci și ceri (...) ăă (...) 10 %, asta-i altă treabă! Aici e golăneală! Când îți pun condiții (...) Bă! Eu asta am spus: Bă, când pui condiții (...)

J.: C. m-o (...) [folosește un cuvânt vulgar - n.n.] (...) cu (...) cu banii ăia de la Școala EEE (...)

F.: Nu știu! Da’ eu ți-am spus (...)

J.: De-mi vine să (...)

F.: K.! Eu m-am dus (...)

J.: O promis că dă, că face, că (...)

F.: Nici acuma n-ai luat banii ăia, nuș

J.: I-am luat banii (...) acuma! Da’ atunci cât am cheltuitș

F.: Nu știu! Da-ți dai seama ce (...) ce bâlci e (...) [neinteligibil - n.n.] (...) KKK. îi lasă (...) [înjură - n.n.] (...) Ce să-i zic eu acumaș

În continuarea discuției J. îi propune inculpatului să meargă la C. și să-i ceară banii înapoi. F. nu neagă că banii au fost primiți dar afirmă că în contextual neînțelegerilor politice nu mai discută în prezent cu C. și că nu vrea să discute acest subiect nici cu martorul:

J.: la spune-i c-am cerut banii înapoi!

F.: Îmș

J.: Spune-i (...) dacă te întâlnești cu el, spune-i că am cerut banii înapoi! Să îmi dea banii!

F.: Dă-l în (...) [înjură - n.n.] (...) N-am nicio treabă să discut cu el treburi din astea!

J.: Da’ i-ai dat atunci ceva din ce-o fostș

F.: Nu i-am dat nimica! Adică nu (...) că nu mă (...) Despre trecut nu mai vreau să aud! Să-nchid subiectul!

J.: Stai oleacă! Da’ (...) tu din ăia (...)

F.: Lasă băi! Gata! Nu mai discutăm despre asta! Îi mort totul! Ce să mai (...)!

F. recunoaște în mod tacit că a luat sume de bani de la J., dar susține că nu au fost pentru sine, ci pentru partid și subliniază că nu vrea să vorbească despre acest subiect:

J.: Bun! O zis că-mi face (...) că-mi dă banii! Când o fost ministru de interne!

F.: Hai să-nchidem subiectul ăsta! Gata! Nu mai vreau să aud! Eu am fost prostu’ proștilor! Înțelegiș În toată afacerea!

J.: Și eu am luat-o de nu m-am văzut!

F.: K.!

J.: Era să intru și-n faliment (...)

F.: E (...) eu închid subiectul ăsta! Nu mai discutăm! Eu (...) ce-am putut (...) am putut să fac, am făcut! Pentru primar, pentru (...) [neinteligbil - n.n.] (...) Nu vreau să aud! Eu am (...) plătesc câte 1.000 de euro în fiecare lună, am datorii pe la bănci (...) Vreau să vând, să plătesc datoriile (...) Eu am (...)

J.: Îi cel mai bine!

F.: Da, mă!

J.: Da, mă! Da’ parcă mă zgârie așa pe cap!

F.: Mai am 100.000 de euro de plătit! (...) [neinteligibil - n.n.] (...) Ce dracu! Vând ce am de vândut (...) casa aia vreau s-o dau la cineva în chirie (...) îmi iau o căsuță mai mica și stau cuminte. (...) [neinteligibil - n.n.] (...) de toți banii pe care i-am dus eu acasă! Să vă stea vouă în gât!

J.: Așa ziceș Că i-ai dus acasăș

F.: Da! Eu îs (...) [neinteligibil - n.n.] (...) Ce să duci, băș Da’ ceș Eu îs tâmpit la capș

J.: Ei (...)! Da’ adevăru-i că nu i-ai dus toți (...) 270.000 de euro (...)

F.: Da’ nu mă interesează! Eu nu știu ce-o fost.

J.: La partid (...) [râde - n.n.] (...)

F.: Nu mă interesează! Nu știu ce-o fost, ce n-o fost, nu mă interesează! De trecut, numai de bine! Nu știu! Nu mă interesează discuțiile astea! Am uitat subiectul ăsta!

J.: Nu-i (...) Da’ eu (...) dacă știu că (...) mă plimba în fiecare marți la București (...)

F.: Păi ce să-i fac, măș Dacă ăsta-i omulș Nu mă interesează pe mine de el! Nu mă interesează!

Fragmentul de dialog relevă că între F. și C. au existat discuții contradictorii cu privire la destinația sumelor de bani luate de la J., în sensul în care inculpatul F. a fost acuzat de C. că și-a însușit personal o parte din bani, aspect negat de F.

Discuțiile contradictorii dintre F. și C. sunt confirmate atât de primul menționat cât și de martorul R., astfel cum se va arăta în continuare.

În cadrul discuției din data de 25.06.2015, inculpatul F. insistă asupra faptului că nu trebuie să mai vorbească despre bani nici acum și nici în viitor și chiar își manifestă supărarea în legătură cu subiectul discuției. Din nou, inculpatul F. recunoaște tacit primirea unor sume de bani pentru C., dar repetă că nu mai vrea să discute acest aspect, că nu mai este interesat de subiect:

J.: Nu discut, da’ nu pot nici să uit (...) îs 270.000 euro (...)

F.: Îi treaba ta! Îi treaba ta, mă, ce-ai făcut tu cu ei! Nu știu! Nu discut eu despre treaba asta! Nu știu de ce tre’ să discutăm asta!

J.: Cică ce-am făcut eu cu ei!

F.: K.! Hai să-nchidem subiectul ăsta!

J.: Păi îl închidem, da’ dă-l în pușca mea! Să dea banii! Cât o luat el din ăiaș

F.: Nu știu, bă! Nu mă interesează asta!

J.: Da’ nu tu i-ai datș

F.: Nu știu! Bă! Vrei să discutăm numai despre treburile asteaș De asta am venit eu aici să discutămș

În continuare cei doi interlocutori discută din nou aspectul legat de vânzarea terenului, context în care F. îi dă asigurări martorul că se va finaliza tranzacția, urmând ca fiul său, FFF. să se ocupe de formalități:

J.: Cu (...) Cu ăștia cândș Cu 150.000 RONș Când o stingemș

F.: Care mă 150.000 ș

J.: Cu terenu’ !

F.: Lasă mă! Terenu-i vândut, o să se rezolve problema (...)

F.: Las-o măi! Aia-i (...)

J.: Bun! Atunci când (...) când să meargăș Că mă ia (...)

F.: (...) [vorbește concomitent cu J., neinteligibil - n.n.] (...) Îi spun lu’ G. să se înțeleagă, ei și-au făcut tranzacția, să se ducă să (...) Terenu-i acolo, nu-i vândut, nu-i luat de nimeni.

În continuare F. îi spune martorului că terenul este proprietatea unei rude, aspect real întrucât promitentul-vânzător, O. este unchiul soției sale, GGG.:

F.: Ăla era terenul unei (...) rude (...) L-o lămurit G. să-l