ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 332/A/2017

Asupra apelurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 238/F din 12 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2/2014 (nr. x/2014) a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul A., de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile de: favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. (1) C. penal, cu aplicarea art. 5 C. pen.; șantaj, prev. și ped. de art. 207 alin. (1) C. penal raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.; trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. penal și cu aplicarea art. 5 din C. pen., în infracțiunile prevăzute de: art. 264 alin. (1) din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din N.C.P., art. 194 alin. (1) C. pen. din 1968 rap. la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din N.C.P., art. 257 C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din N.C.P.

A fost respinsă cererea formulată de instanță, de schimbare a încadrării juridice în ceea ce privește infracțiunea de favorizare a făptuitorului, din infracțiunea prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracțiunea instigare la abuz în serviciu prev. de art. 25 din C. pen. raportat la art. 248 din C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din N.C.P. și referitor la infracțiunea de șantaj, dintr-o singură infracțiune prevăzută de art. 207 alin. (1) C. penal raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. penal. în două infracțiuni prevăzute de art. 207 alin. (1) C. penal raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. sau în două infracțiuni prevăzute art. 194 alin. (1) C. pen. anterior, raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din N.C.P.

În temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza dispozițiilor art. 207 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul dispozițiilor art. 67 din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și lit. g) (dreptul de ocupa funcția de magistrat) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 65 din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și lit. g) (dreptul de ocupa funcția de magistrat).

În temeiul dispozițiilor art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și cu aplicarea art. 5 din C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul dispozițiilor art. 67 din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și lit. g) (dreptul de ocupa funcția de magistrat) pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 65 din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și lit. g) (dreptul de ocupa funcția de magistrat).

În baza dispozițiilor art. 38, 39 din C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, de 1 an închisoare, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (3) din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și lit. g) (dreptul de ocupa funcția de magistrat) pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 65 din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și lit. g) (dreptul de ocupa funcția de magistrat).

În baza dispozițiilor prevăzute de art. 72 din C. pen. s-a dedus perioada arestării preventive de la 29 ianuarie 2014 la 17 februarie 2014 și de la 23 mai 2014 la 15 ianuarie 2015 și a arestului la domiciliu de la 18 februarie 2014 la 22 mai 2014 și de la 16 ianuarie 2015 la 14 aprilie 2015.

II.

În baza art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul dispozițiilor art. 67 din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), lit. b), lit. g) (administrator al SC C. SRL) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 65 din C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și g) (administrator al SC C. SRL).

În temeiul dispozițiilor art. 291 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 112 lit. e) din C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A. sumele de: 51.562,07 lei și de 42.500 lei fără T.V.A.

În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 5000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a corupției nr. x/P/2013 din 24 februarie 2014 s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată în stare de arest la domiciliu a inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- favorizarea făptuitorului, faptă prev. și ped. de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.;

- șantaj, prev. și ped. de art. 207 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

- trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.(28 de acte materiale) și cu aplicarea art. 5 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

II. Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B.

pentru săvârșirea infracțiunii de

cumpărare de influență, faptă prev. și ped. de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.(28 de acte materiale), cu aplicarea art. 5 C. pen.

În actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Din actele de urmărire penală a rezultat că prin adresa Consiliului Superior al Magistraturii nr. 457 din 13 decembrie 2012, inculpatul A. a fost numit în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița.

În acest context, atitudinea inculpatului, în calitate de „șef al județului”, așa cum îi plăcea să se autointituleze față de mediul infracțional, în interiorul căruia prefera să fie prezent cu fiecare ocazie, a devenit una nu numai protectoare, ci chiar încurajatoare pentru ,,membrii mediului infracțional”.

A rezultat că inculpatul A., și-a manifestat puterea conferită de funcția de prim-procuror deținută, pentru acțiuni de șantaj și intimidare a oamenilor de afaceri, mai mult sau mai puțini veroși, cu care nu pregeta să se afișeze în public, pentru traficarea influenței în interesul unor protejați, dar și pentru rezolvarea intereselor sale materiale.

Astfel, inculpatul

A. la data de 07 aprilie 2013, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița a intervenit la șeful Biroului I în cadrul Serviciului Poliției Rutiere Fetești, D., în favoarea făptuitorului E., pentru ca acestuia din urmă să nu i se întocmească proces-verbal de depistare în trafic la volanului unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice ori să nu fie condus la Spitalul municipal Fetești în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzute de art. 269 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.;

De asemenea, s-a mai reținut că inculpatul, a comis infracțiunea de șantaj, prin utilizarea de constrângeri și amenințări cu pierderea locului de muncă exercitate asupra părților vătămate D. și F. pentru ca acestea să dea o soluție de netrimitere în judecată numitului E., fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 207 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000;

Probatoriul administrat în cursul urmăririi penală a relevat că inculpatul, în perioada 27 iunie 2013 - 4 noiembrie 2013, a pretins și primit de la numitul B. materiale de construcție în valoare de 51.562,07 lei și manopera unor lucrări de 42.500 lei fără T.V.A., pentru edificarea imobilului pe care îl construiește în municipiul Slobozia, lăsând să se creadă că are influență asupra procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, numita G., în scopul evitării instituirii în cauză a unor măsuri asiguratorii și dispunerii unei soluții favorabile în Dosarul nr. x/P/2012 în care numitul B. și societatea administrată de acesta SC C. SRL au calitatea de învinuiți întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de trafic de influență prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (28 de acte materiale) și cu aplicarea art. 5 din C. pen.

De asemenea, s-a reținut că în perioada 27 iunie 2013 - 4 noiembrie 2013, inculpatul B. a oferit materiale de construcție în valoare de 51.562,07 lei și manopera unor lucrări de 42.500 lei fără T.V.A., pentru edificarea imobilului proprietatea inculpatului A., deoarece acesta a lăsat să se creadă că are influență asupra procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, numita G. și că poate evita instituirea unor măsuri asiguratorii și dispunerea unei soluții favorabile în Dosarul nr. x/P/2012 în care acesta și societatea pe care o administra SC C. SRL au calitatea de învinuiți, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prev. și ped. de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (28 de acte materiale), cu aplicarea art. 5 C. pen.

Situația de fapt pentru care inculpații au fost trimiși în judecată a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă administrate, și anume: procesele-verbale de sesizare din oficiu; procesele-verbale de consemnare a actelor premergătoare; declarațiile inculpaților A. și B.; caziere judiciare; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice; declarațiile martorilor G., H., I., J., K., L., E., M., N., O., P., R., D., S., F., T., E., I., J., K., U., V., X., procesele-verbale de percheziții domiciliare, planșe fotografice.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2/2014 (nr. x/2014) la data de 25 februarie 2014.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații A. și B., martorii din acte și totodată s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice a vocii și vorbirii, precum și a unei expertize contabile.

Expertiza vocii și vorbirii a concluzionat că discuția din data de 9 aprilie 2013 redată la pagina 4 din procesul-verbal din data de 11 februarie 2014 și înregistrată pe DVD/R inscripționat „x/P/2013 Direcția Națională Anticorupție, SCC Ambientală 09 aprilie 2913 A. și alții” are loc între A. și O.

Potrivit celor prezentate în cuprinsul raportului de expertiză criminalistică, este o probabilitate predominantă ca următoarele replici:

„

Eu am zis că 12 noaptea”, de la minutul 01

:03,30 și;

„Eu nu mai știam nimic”, de la minutul 01;12,20, din cuprinsul discuției din 09 aprilie 2013, redată în procesul-verbal din data de 11 februarie 2014 și înregistrată pe DVD/R inscripționat „x/P/2013 Direcția Națională Anticorupție, SCC Ambientală 09 aprilie 2913 A. și alții”, să fi fost formulate de numitul O..

Din cauza neidentificării fără echivoc de către instanță a înregistrării audio în care este stocată discuția din 26 iunie 2013, redată în procesul-verbal din data de 13 februarie 2014 și înregistrată pe DVD/R inscripționat cu „x/P/2013 Direcția Națională Anticorupție, SCC convorbiri telefonice”, expertul a concluzionat că nu poate stabili dacă înregistrarea neprecizată are loc între A. și V. ori între A. și Z., ci numai după obținerea datelor necesare individualizării înregistrării în cauză, instanța va putea utiliza rezultatele pentru a se stabili care sunt persoanele care au purtat înregistrarea individualizată și capitolul observații preliminare, pentru a se stabili cu ce grade de probabilitate au fost ele recunoscute după vorbire.

Ulterior s-a dispus efectuarea unui supliment la Raportul de expertiză criminalistică nr. 180 din 20 mai 2015, privind o înregistrare audio, având ca obiective: să se stabilească dacă discuția din data de 25 iunie 2013, ora 11:11:28 redată în procesul-verbal din data de 13 februarie 2014, filele 1, 2 din vol. IV al Dosarului de urmărire penală, nr. x/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție și înregistrată pe DVD/R inscripționat „x/P/2013 Direcția Națională Anticorupție, SCC convorbiri telefonice”are loc între inculpatul A. și V., întrucât din audierea înregistrării rezultă că această discuție are loc între A. și Z.

Acesta concluzionează că în condițiile variabilității normale a vorbirii cu trecerea timpului, cu starea emoțională și de sănătate a vorbitorului, ca și cu variațiile normale ale canalelor telefonice prin care s-a desfășurat convorbirea înregistrată, există o probabilitate ridicată ca discuția din 13 februarie 2013, ora 11:11:28, stocată în înregistrare, care nu corespunde în conținut cu transcrierea pusă la dispoziție, să fi avut loc între numiții A. și V.

Expertiza contabilă judiciară dispusă în cauză, cu obiectivele încuviințate de instanță, a concluzionat următoarele:

În conformitate cu documentele expertizate și obiectivele stabilite prin încheierea de ședință din data de 01 aprilie 2016 de către Curtea de Apel București, expertul desemnat a formulat următoarele răspunsuri:

La obiectivul nr. 1,

expertul a răspuns că suma cheltuielilor a fost de 51.536.96 lei și nu a analizat niciun inventar al materialelor cumpărate pentru lucrare, nici soldul conturilor din contabilitate, întrucât la dosar nu au fost anexate documente în acest sens și nici nu s-a aprobat solicitarea aceasta și nici situația datoriilor către acești furnizori.

La același obiectiv, expertul consilier Y. a învederat că: „societatea a achiziționat în perioada aprilie - decembrie 2013, materiale de construcții indicate ca fiind utilizate pentru construcția imobilului aparținând soților A. și A.A., în executarea contractului din 03 iulie 2013, însă nicio factură de achiziție nu prezintă mențiuni cu privire la contract sau destinația bunurilor (lucrarea la care se referă). Pentru unele bunuri exista o trasabilitate, în speță au fost refacturate către beneficiar, în forma în care au fost achiziționate”.

De asemenea, cu privire la volumele de achiziții a precizat că:

a) natura materialelor achiziționate: lemn, materiale pentru instalații sanitare, materiale pentru construcții (cărămida), materiale pentru tencuieli, materiale pentru vopsit, etc.;

b) documentele de achiziție sunt prezentate în anexa (1);

c) datele calendaristice ale achizițiilor, sunt prezentate în anexa (1);

d) furnizorii materialelor, sunt prezentați în anexa (1);

e) valoarea materialelor achiziționate, 80.455,16 lei;

f) plătitorul acestor materiale, SC C. SRL, atâta vreme cât facturile sunt emise de către furnizori către SC C. SRL;

g) datele calendaristice ale plaților pentru materiale, potrivit anexa (1), acolo unde se regăsesc în mod distinct datele în facturi/fișe de cont;

h) documentele care atesta plățile, ordine de plată, fișe de cont, pentru plățile din anexa (1);

i) dacă materialele achiziționate au fost folosite la lucrarea respective sau se regăsesc în stocul de materiale ale societății, nu se poate preciza având în vedere trecerea timpului și faptul ca o astfel de verificare (punerea în opera) este de competenta unui expert tehnic.

Referitor la obiectivul nr. 2, expertul a statuat că în perioada aprilie-decembrie 2013 SC C. SRL nu a transportat la imobilul menționat mai sus materiale achiziționate direct de către inculpatul A. sau o altă persoană în numele acesteia, concluzie rezultată strict în lipsa existenței facturilor de transport (analiza pe documente).

În aceea ce privește obiectivul nr. 3, expertul a învederat că: „lucrările contractate în baza contractului din 03 iulie 2013 au fost de „construire casa de locuit" fără a menționa dacă sunt lucrări de manoperă sau material/manoperă. Contravaloarea manoperei finale convenită de părți pentru aceste lucrări nu rezultă din contractul încheiat, valoarea facturată a acesteia, acceptată de către beneficiar, este de 18.412,23 lei, suma care include taxa pe valoare adăugată. Lucrările efectuate (facturate) sunt de material/manoperă, contravaloarea acestora fiind în suma de 50.618,36 lei, inclusiv includerea de deviz.

La obiectivul nr. 4,

expertul desemnat de instanță a precizat că nu se poate formula răspuns.

La același obiectiv, expertul consilier Y. a învederat că:

„Nu se poate stabili prin raportare la situații de același gen (prețul practicat în mod obișnuit de SC C. SRL) dacă prețul convenit de părți pentru manopera este disproporționat, fără ajutorul unui specialist tehnic care să indice obiectivele similare, comparabile”.

La obiectivul nr. 5,

expertul desemnat de instanță a precizat că: „Contravaloarea materialelor achiziționate de societate și a manoperei lucrărilor a fost facturată cu valoarea de 108.284,17 lei, din această sumă a fost plătită suma 36.803.,20 lei în data de 31 decembrie 2013, în numerar, cu chitanță. A fost întocmită o singură situație de plată lunară pentru materiale, manopera, în speța pentru luna mai, anul 2014, care nu include și transport”. Datele referitoare la situația de plată emisă, pentru luna mai 2014, sunt următoarele:

a) data calendaristică la care a fost întocmite acesta situație, nemenționată pe aceasta, presupusa 31 mai 2014 data emiterii facturii, situația de plată este pentru luna 05, anul 2014;

b) conținut situație de plată: materiale, manopera, închidere situație de plata (obligații salarii, cota profit, T.V.A.), nu conține transport;

c) au fost facturate de către societate cele menționate în situația lunară cu factura nr. 48/31 mai 2015, emisă către A.A.;

d) contravaloarea materialelor, manoperei și transportului potrivit acestor situații lunare este materiale 18.052,64 lei, manopera 14.848,58 lei, includere situație de plata (obligații salarii, cota profit, T.V.A.) 17.717,14lei, transport 0,00 lei;

e) a fost facturată de către societate cu factura din 31 mai 2015, nu a fost achitată de către beneficiari (soții A. și A.A.).

Ca urmare a facturării cu întârziere a contravalorii materialelor achiziționate, a manoperei pentru lucrările executate SC C. SRL nu înregistrează, la acest moment, o pierdere patrimoniala. Penalitățile de întârziere prevăzute în contractul de execuție de lucrări, majorează valoarea creanței, elementele patrimoniale consumate rămânând la aceiași valoare, ca atare majorează beneficiul si nu pot genera o pierdere patrimonială.

În cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a formulat obiecțiuni la Raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în Dosarul nr. x/2/2014, solicitând expertului să răspundă următoarelor aspecte:

În urma examinării Raportului de expertiză contabilă judiciară, încheiat de doamna expert contabil B.B., la data de 16 mai 2016, au fost formulate următoarele obiecțiuni, vizând următoarele aspecte:

În situația în care s-ar avea în vedere doar inexistența unor facturi fiscale de transport emise de SC C. SRL către inculpatul A. sau A.A., în baza contractului din 03 iulie 2013, nu se poate da un răspuns cert care să reflecte realitatea cu privire la efectuarea transporturilor de materiale, lipsa acestor facturi de transport din evidența contabilă nefiind o probă suficientă care să contureze indubitabil concluzia că SC C. SRL nu a efectuat transporturi către inculpatul A. sau A.A.

În consecință, s-a învederat că reținerea doamnei expert contabil, de la alin. (2), conform căreia: „În lipsa unor asemenea documente se poate prezuma că SC C. SRL nu a efectuat transporturi către inculpatul A. sau A.A., rezultată strict prin prisma documentelor analizate", este netemeinică.

Astfel, în Raportul de expertiză contabilă judiciară se reține că SC C. SRL a emis 5 facturi fiscale către A.A., în valoare totală de 108.284 lei, în intervalul decembrie 2013 - mai 2014, pe care le-a înregistrat în evidența contabilă, deși valoarea contractului din 03 iulie 2013, a fost de doar 42.000 lei fără T.V.A., astfel:

- Factură fiscală din 31 decembrie 2013, în valoarea de 36.803,201ei;

- Factura fiscală din 31 mai 2014, în valoare de 50.618,36 lei;

- Factura fiscală din 31 mai 2014, în valoarea de 296,83;

- Factura fiscală din 31 mai 2014, în valoarea de 16.047, 46 lei;

- Factura fiscală din 31 mai 2014, în valoarea de 4.518,32 lei.

Din aceste 5 facturi fiscale, doar prima factură a fost achitată în numerar și anume factura fiscală din 31 decembrie 2013, în valoare de 36.803,20 lei.

Referitor la valoarea totală a facturilor, care excede valorii contractului, la alin. nr. (3), pag. 27, din Rechizitoriul din 24 februarie 2014, se face referire cu privire la „valoarea contractului fiind de 42.500 lei fără T.V.A. (...) ", în derularea contractului fiind emisă doar prima factură.

S-a mai învederat în obiecțiunile formulate că în rechizitoriu nu avea cum să se aibă în vedere într-un mod exhaustiv facturile aferente contractului din 03 iulie 2013, deoarece ultimele 4 facturi din cele 5, au fost emise în data de 31 mai 2014, ulterior încheierii rechizitoriului (24 februarie 2014).

Totodată, instanța a admis obiecțiunile formulate de Direcția Națională Anticorupție și având în vedere că expertul nu răspunsese la toate obiectivele stabilite a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, încuviințând obiecțiunile formulate de Parchet și solicitând expertului să răspundă și la obiectivele la care nu formulase răspunsuri cu motivarea că nu a avut acces la toate actele ce reprezentau contabilitatea firmei SC C. SRL.

Din suplimentul Raportului de expertiză contabilă judiciară, efectuată de expert B.B., desemnată prin încheierea de ședință din 05 februarie 2016 de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, au rezultat următoarele:

Împrejurările în care a luat naștere litigiul a fost acela că între SC C. SRL, cu sediul în Slobozia, jud. Ialomița, reprezentată de B. în calitate de antreprenor în calitate de executant și A.A. în calitate de beneficiar, s-a semnat un contract cu obiectul "construire casa de locuit”. Valoarea contractului era de 42.500 lei fără T.V.A. și beneficiarul se obliga să plătească executantului valoarea facturată a lucrărilor executate.

În perioada aprilie - decembrie 2013 s-au achiziționat materiale pentru construcția imobilului soților A. și A.A., în executarea contractului din 03 iulie 2013, cu precizarea aspectelor legate de natura materialelor achiziționate, documente de achiziție, furnizorul și plătitorul acestor materiale.

In contractul menționat se specifica la art. 2 - Construcție casă de locuit, fără a se preciza suprafața și necesarul de materiale. Facturile s-au emis pe baza unui deviz, fiind plătite ulterior. În contract nu se specifică nimic despre transportul materialelor, se poate deduce că este vorba prioritar de manoperă și materiale. Acestea se puteau regăsi în evidențele contabile ale societății, evidențe care nu au fost puse la dispoziții și nici nu există vreo dovadă că au fost folosite pentru ridicarea casei de locuit.

Întrucât în cauză s-au formulat obiecțiuni de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și, totodată, expertul nu răspunsese la toate obiectivele stabilite, instanța a dispus ca expertul să răspundă la acestea și totodată să efectueze un supliment la Raportul de expertiză contabilă.

Astfel, expertul desemnat la obiectivul la care nu răspunsese anterior, a statuat că: «Stabilirea in baza analizei contabile a SC C. SRL și a documentelor aflate la dosar, dacă prin raportare la situații de același gen (prețul practicat în mod obișnuit de SC C. SRL), prețul convenit de părți pentru manopera este disproporționat cu precizarea de elemente concrete.

Expertul desemnat a învederat că a luat în considerare documentele puse la dispoziție de către inculpatul B., în calitate de administrator al SC C. SRL: facturi de achiziție devize de lucrări; facturi de servicii: contract din 03 iulie 2013; act adițional din 03 februarie 2014 la contractul de lucrări din 03 iulie 2013.

De asemenea, prin același supliment s-a mai statuat: «Stabilirea pe baza analizei evidentelor contabile a SC C. SRL și a documentelor aflate la dosar, dacă prin raportarea la situații de același gen. lucrările de același gen sunt relative.

Expertul a opinat că pentru a răspunde la acest obiectiv era necesară experiența unui specialist tehnic din punct de vedere al consumului de materiale cât și a calității acestora, prețul manoperei fiind dictat de finisaje si calitatea lor precum și calitatea materialelor. Prețul lucrării se stabilește de piață și negociere, fără a limita profitul societății. Așa cum a mai arătat expertul, nu a avut acces la evidentele contabile ale SC C. SRL, deci nu putea să facă comparație între lucrări.

Din același supliment a mai rezultat că: „prețul convenit pentru manoperă, la situații de același gen necesita ajutorul unui specialist tehnic care poate aprecia corect obiective comparabile”.

De asemenea, tot în cursul cercetării judecătorești s-au depus acte de către inculpați, respectiv o copie a rezoluției de începere a urmăririi penale din data de 27 august 2013, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de numiții C.C. și B., D.D., SC C. SRL, proces-verbal din 21 ianuarie 2014, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție în Dosarul nr. x/P/2013, proces-verbal de aducere la cunoștință a schimbării încadrării juridice din 12 februarie 2014, întocmit în Dosarul nr. x/P/2013, copii de pe declarațiile date de martora G. la datele de 2 aprilie 2015, 16 octombrie 2014 în cursul cercetării judecătorești și în cursul urmăririi penale la data de 21 ianuarie 2014.

Analizând prin coroborare mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale cu cele administrate în cursul cercetării judecătorești, Curtea reține că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, respectiv vinovăția acestora rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, situația de fapt reținută în rechizitoriul Parchetului fiind în concordanță cu probele administrate atât în cursul procesului penal.

Astfel,probatoriul administrat în cauză a relevat următoarea situație de fapt:

Cu privire la infracțiunea de favorizarea făptuitorului prev. și ped. de art. 269 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. comisă de inculpatul A. la data de 7 aprilie 2013 în favoarea făptuitorului E.:

La data de 07 aprilie 2013, în jurul orelor ora 19:23:28, inculpatul A., în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița a intervenit la șeful Biroului I în cadrul Serviciului Poliției Rutiere Fetești, D., în favoarea făptuitorului E., în scopul de a nu i se întocmi proces-verbal de depistare în trafic în stare de ebrietate, respectiv pentru a nu i se recolta probe biologice în vedere stabilirii alcoolemiei.

Potrivit probelor administrate, făptuitorul E. a fost depistat în trafic, în seara zilei de 07 aprilie 2013 la volanul autoturismului, deși se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Din probele administrate a rezultat că la data de 07 aprilie 2013, ora 19:21:15, agentul de poliție F. din cadrul Serviciului Poliției Rutiere Fetești, județul Ialomița, aflat în exercițiul funcțiunii l-a depistat în trafic pe E., conducând autoturismul, în zona localității Vlădeni, județul Ialomița. În urma testării cu aparatul Drager, s-a stabilit că numitul E. se afla sub influența băuturilor alcoolice, rezultatul fiind de 0,59 mg alcool în aerul expirat (procesul-verbal de depistare în trafic din data de 7 aprilie 2013).

În aceste împrejurări, agentul de poliție aflat în teren, F., conform procedurii, i-a solicitat numitului E. să îl însoțească la Spitalul municipal Fetești în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei (declarațiile martorilor F. și D. și procesul-verbal de depistare în trafic din data de 7 aprilie 2013).

Pentru a se sustrage solicitării adresate de către agentul de poliție, bazându-se pe relația apropiată cu inculpatul A. și pe posibilitatea creată datorită acestei relații de a-și rezolva problema infracțională în afara cadrului legal, făptuitorul E., l-a apelat telefonic și i-a solicitat să intervină în favoarea sa.

Făptuitorul E. i-a cerut inculpatului A. să-l contacteze pe numitul D., șef al Biroului I în cadrul Serviciului Poliției Rutiere Fetești, care la rândul său să dispună și să-l determine pe agentul de poliție, F., care îi era subordonat să nu întocmească procesul-verbal de constatare a infracțiunii săvârșite și să nu mai procedeze la conducerea făptuitorului pentru recoltarea probelor biologice.

Sub acest aspect sunt relevante convorbirile telefonice, în care pe un ton imperativ, făptuitorul E. i-a cerut inculpatului A. să solicite superiorului agentului de poliție care îl oprise în trafic să intervină și să mușamalizeze fapta sa „(…) Sună-l pe U., că m-a luat. F. (…). Sună-l pe D. (…)”.

Este relevant, de asemenea, în contextul dat, faptul că inculpatul A. s-a conformat solicitării și s-a oferit să intervină imediat în sprijinul rezolvării în afara cadrului legal a problemei sale infracționale:

„

Bine. Hai că sun acum, imediat!!”.

Sub același aspect al dovezii intervenției necondiționate a inculpatului A. în favoarea interesului infracțional al numitului E. este edificatoare convorbirea telefonică dintre acesta și D.

Inculpatul, pe baza solicitării ce i-a fost adresată de către E. (ora 19:23:28) l-a contactat telefonic imediat pe numitul D., căruia i-a impus să dispună agentului constatator în calitate de superior, de șef, să nu întocmească proces-verbal și să rezolve problema protejatului său „(…). R. sunt, de la Slobozia. Prietenul lui dom’ U. Auzi? Sună-l și tu pe F. ăla, că.”

Inculpatul A. s-a adresat numitului D., spunându-i explicit și direct să-l determine pe agentul F. să înceteze activitățile procedurale de constatare a infracțiunii și să nu-l mai conducă la spital pe E. pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

În contextul intervenției realizate de inculpatul A. pentru favorizarea ,,protejatului său E.”, numitul D. nu a dat curs favorabil intervenției, ci i-a relatat că nu poate interveni în sensul dorit și i-a spus explicit că „este târziu”, întrucât E. fusese deja condus la spital pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

De altfel, această stare de lucruri i-a fost adusă la cunoștință inculpatului A.,în aceeași împrejurare printr-un S.M.S. transmis chiar de către E. la ora 19:24:43: „Mă duce la sânge”.

Sub același aspect din probele administrate a rezultat că numitul D. l-a contactat telefonic pe subordonatul său, dar l-a întrebat aspecte legate de desfășurarea serviciului și nu a intervenit pentru făptuitor așa cum i-a solicitat inculpatul A.

Relevantă este și

declarația martorului F., care a confirmat că martorul D. nu i-a solicitat să nu-l ducă la recoltarea probelor biologice, așa încât demersurile infracționale derulate de către inculpatul A. în favoarea făptuitorului E. pentru a împiedica cercetarea penală nu au produs rezultatul așteptat.

Martorul F. a precizat că a fost sunat în acea seară de șeful său ierarhic, care l-a întrebat cum a decurs serviciul în teren, iar cu acel prilej i-a relatat că a depistat în trafic pe numitul E. care conducea cu o viteză de peste 130 Km/h deși limita era de 90 km/h și că se afla sub influența alcoolului, așa încât îl va conduce în vederea recoltării probelor biologice, iar șeful i-a spus doar „bine”.

La ora 19:28:58, între inculpatul A. și E. a avut loc o altă discuție telefonică pe parcursul căreia primul i-a sugerat numitului E. că trebuie să se prezinte pentru recoltarea probelor biologice, că îi va rezolva în ziua următoare problema și i-a dat de înțeles,,,că ar fi o formalitate prezentarea sa la recoltarea probelor biologice” relevantă fiind din acest punct de vedere, discuția

dintre cei doi:

A. - Da, mă! Du-te acolo, că vorbim mâine, nu mai vorbim prin telefon! Du-te așa, du-te, nu e problemă! Lasă, du-te acolo și vorbim! Bine (…) E. - Bine (…). A. - E mai bine așa, cum spun eu. Bine.

Așadar, metoda inculpatului pentru ,,rezolvarea problemei penale a protejatului său” a constituit-o intervenția pe care a realizat-o la superiorul agentului de poliție care l-a oprit în trafic pe E.

Demersurile, insistența cu care a încercat să-i determine pe polițiști să asigure o variantă de rezolvare favorabilă numitului E., în afara cadrului legal, fie prin neîntocmirea procesului-verbal de constatare a faptei, fie prin sustragerea de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, este relevată de probele administrate în cauză.

Practic, inculpatul A. a uzat de autoritatea funcției sale și a intervenit la superiorul agentului constatator pentru ca acesta să încerce influențarea agentului de poliție cu scopul de a evita recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei numitului E., context în care fapta acestuia ar fi rămas o simplă foaie de hârtie, fără relevanță penală întocmită de agentul de poliție.

Sub același aspect, probele administrate în cauză au relevat că deși inculpatul A. nu a reușit în data de 7 aprilie 2013 să obțină rezultatul dorit, respectiv favorizarea protejatului său prin sustragerea acestuia de la recoltarea probelor biologice și nici mușamalizarea constatării faptei comise, care ar fi fost posibilă dacă nu se înregistra la poliție procesul-verbal întocmit de agentul de poliție F. și implicit nu s-ar fi înregistrat nici dosar penal la parchet, infracțiunea de favorizare a făptuitorului s-a consumat,

În aceste condiții, la data de 08 aprilie 2013, procesul-verbal de constatare întocmit de agentul de poliție F., a fost înregistrat pe rolul unității de Parchet competente respectiv, Parchetul de pe lângă Judecătoria Fetești, sub nr. unic x/P/2013.

Referitor la infracțiunea de șantaj, prevăzută și ped. de art. 207 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în exercitarea de amenințări împotriva numiților D. și F., probatoriul administrat a relevat că la data de 08 aprilie 2013 inculpatul A. prin acte complementare de amenințare cu un rău de natură să le afecteze funcția și locul de muncă a constrâns pe numiții D. și F. să-și asume obligația profesională și să propună față de E. o soluție de netrimitere în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, întrucât favorizarea făptuitorului E. nu a fost urmată de rezultatul dorit, acela de a-l fi scăpat de dosarul penal care i s-a întocmit ca urmare a depistării acestuia în trafic la volanul unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice (pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia a fost înregistrat Dosarul nr. x/P/2013 pentru această faptă), inculpatul a inițiat un nou demers infracțional.

Astfel, la data de 08 aprilie 2013 inculpatul A. l-a constrâns pe numitul D. să-și asume, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de serviciu o soluție de neurmărire penală a numitului D. pentru fapta prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, iar prin intermediul acestuia i-a transmis și agentului de poliție F. să depună diligențe în favoarea numitului E. în așa fel încât să fie împiedicată trimiterea acestuia în judecată, altfel va fi mutat la un alt post de poliție.

În acest context, rezultă că inculpatul A. a schimbat metoda infracțională folosită și a uzat de amenințarea și constrângerea celor doi polițiști pentru a-i asigura o soluție de netrimitere în judecată numitului E., abuzând de funcția sa și de raportul profesional de autoritate față de D. și F. a uzat de metode josnice și constrângeri pentru a-i determina să dispună soluție favorabilă ,,protejatului său”.

Practic, fiind nemulțumit că numitul D. nu a intervenit ferm în favoarea interesului protejatului său, deși avea în mod real la data de 7 aprilie 2013 posibilitatea evitării constituirii unui dosar penal acestuia, a doua zi, la data de 8 aprilie 2013 a uzat de constrângeri și amenințări.

Pentru a fi convingător și pentru a-i arăta seriozitatea amenințării, inculpatul A. i-a solicitat numitului D. să se deplaseze la restaurantul deținut de martorul H. la ieșire din localitatea Țăndărei, scopul urmărit fiind acela de a exercita presiuni direct, față în față în interesul făptuitorului E. și pentru ca prin intermediul său constrângerea numitului F. cu pierderea locului de muncă dacă nu rezolvă dosarul, să fie de asemenea explicită.

Analiza probatoriului administrat a relevat că prezența inculpatului A. și a numitului D. în data de 08 aprilie 2013, în restaurantul deținut de H. este confirmată de acesta din urmă.

Sub acest aspect, sunt relevante convorbirile telefonice în care îl contactează pe D. și îl amenință că o să-i facă rău din punct de vedere profesional datorită faptului că nu s-a implicat în favorizarea protejatului său.

Astfel, pe parcursul discuțiilor telefonice, inculpatul A. îl jignește și îl umilește pe numitul D., arătându-i modalitatea în care ar fi putut să acționeze în interesul protejatului său și anume prin simpla deplasare la locul unde fusese depistat în trafic de către agentul F.:

A. - Păi eu într-o oră sunt acolo. Vino să mă vezi! Bă, ești bulangiu! Te lucrez și eu pe partea ailaltă!

D. - Aaaaaaaa!.

A. - Vorbim! Lasă că vorbim, că ăsta e telefonul meu de servici și nu discutăm pe el! Ne vedem la nea E. (n.n. referire la martorul H.) și vorbesc. Ăla l-a ținut o oră la Vlădeni. Trebuia să te duci până acolo să-l vezi. Tu-mi spui mie că era acolo. Vorbim, în fine. Discutăm

și;

D. -

Eu vă spun ce mi-au zis ei (…).

A. -

Nu, mă, ce ți-a zis ei. Tu erai șeful lor direct, te urcai și te duceai în mașină: Ia stai, mă, acolo, că vin eu în control! Și-i spuneai lu’ ăla: Dă-te, mă, jo. Hai că-ți povestesc eu, că nu vorbim prin telefon, hai! Bine. Pa! (…).

D. -

La ce oră ne vedem acolo?.

A. -

Eu acum, într-o juma’ de oră, sunt la. acolo, unde ți-am zis.

D. -

Într-o juma’ de oră vin și eu.

Mai mult, despre acțiunea de constrângere morală exercitată asupra numitului D., inculpatul A. a ținut neapărat să-l informeze și pe protejatul său, pentru a-și arăta superioritatea, forța și autoritatea pe care o are asupra poliției. Astfel, îl asigura pe acesta că problema sa infracțională va fi rezolvată de cei doi polițiști chiar dacă a fost constituit dosarul penal, pentru că în mod sigur pierderea funcției de șef ori mutarea la un alt post de poliție izolat a fost un,,argument puternic”, așa încât cei doi vor face orice ca să-i îndeplinească dorința.

Concludentă este convorbirea interceptată în mediu ambiental în care inculpatul A. se laudă cum le-a impus celor doi să se conformeze interesului său și cum de teama pierderii locului de muncă se vor conforma dorințelor sale:

A.:

De adineauri ai văzut, mă? Ce i-am făcut lui ăla aseară. (neinteligibil). Ți-am zis. Că: „Dom`ne, lăsați-ne să ne rezolvăm treaba (…)”.

A.:

E treaba lui nu mă interesează, a zis că: „Noi am greșit, noi o rezolvam, că vă promitem c-o s-o rezolvăm”. Zic: „Lăsați-mă pe mine.” Zic: „Am fost și am vorbit cu. (neinteligibil). Și zice: „Ce dacă ați fost, lăsați-mă, nu vă mai băgați nicăieri, lăsați-mă c-o rezolv!”. Că zic: „Mai ai. o să mai fii tu șef!” și îmi zice: Da’ nu ți-a povestit lui ce i-am făcut?” E.: Cum?

A.:

I-am zis: „O să mai fii tu (neinteligibil) presupun că nu te apucă Paștele aici!” și zice: „De ce? Stai să vină B. din concediu și ne gândim. Ce (folosește un cuvânt obscen), mea dacă te-am trimis după ăla, ce vrei să fac? Că nu, că n-am mă cinci minute de acolo până acolo te duci (folosește un cuvânt obscen). Ce ai făcut!” „Cu alea nu mă trimisese, măgării ce-am făcut.” Nu mai zice nimic. și i-am, zis: „Spune-i lui F. că știi unde ajunge? La Urziceni, în capu’ ălalalt ajunge, la un post de poliție o să ajungă!”. Că dacă i-am spus că (neinteligibil). Omu`, nu putea să-l lase în pace? „Dom’le, că eu i-am spus că. nu e adevărat. Că în momentul în care m-ai sunat tu, tu erai deja acolo (…) (neinteligibil) (…)” „Păi (…)” zic: „Cum dacă a stat la (…)?” Zic: „Ce-a căutat la ăia să conducă mașina?” Zic: „Îi face ăla plângere că a condus mașina lui? Ce-a căutat el să urce? Unde scrie, mă, că are voie să urce (neinteligibil) la volan?” Zic: „Ai grijă! Vezi (…).” „Domnule, vă rog frumos, lăsați-ne c-o rezolvăm.” Bine, că el nu zice. Ce i-am făcut, să-ți povestească (…). „Fă cerere la Ambulanță!” Să-ți povestească Nicu că a plecat de la masă, și după aia, când s-a întors zice: „Eu am plecat, băi, că îmi era rușine!” I-am zis: „(…) (neinteligibil) (…) ce faci, dom’le? M-ai făcut de față cu ăla?”(…).

A.:

Știe eu cum (…) (neinteligibil) (…) se duce el, că el are (neinteligibil), că are relații. cu aia. așa. am vorbit și eu cu femeia aia. Am trimis-o pe Georgiana (…). Zice: „E iubitu’ meu?” Zic: „Da, iubitu’ tău.” (…) (neinteligibil) (…) S-a dus și am vorbit cu ea și acuma a zis „Domn’e nu vă mai duceți dumneavoastră, noi am greșit-o, eu cu F. am greșit-o, noi o rezolvăm, noi vă promitem că iese sub 0,80!”. (neinteligibil). ”Nu vă mai băgați dumneavoastră, nu vă mai duceți dumneavoastră nicăieri, e treaba noastră!”. „Bine!”

O.:

Varză l-ai făcut, bă! A.: Ai văzut!? Aaa (…). Da! Că era și D. acolo (…) comisarul șef. ce i-am făcut, da, că era și D. Am uitat!

O.: M-am dus în toată (neinteligibil) la el.

A.: „

Dacă te apucă pe tine Paștele șef la circulație.”, „(…) ” i-am zis „Tu n-ai ce să cauți, mă, dacă nu știi să rezolvi o treabă. Dacă eu te-am sunat și tu zici.”

Sunt relevante pentru caracterizarea atitudinii inculpatului A. probele care relevă că și după data de 8 aprilie 2013 acesta s-a preocupat constant și insistent de evoluția dosarului în care a fost cercetat numitul E., personal a solicitat la spital rezultatul alcoolemiei, periodic îl chema la ordine pe numitul D., iar audierea inculpatului E. s-a realizat numai după contactarea sa de către polițistul care avea dosarul în lucru,așa încât până la soluționarea acelui dosar prin soluția procurorului de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ, în august 2013 a urmărit atent evoluția cauzei.

Sub aspectul elementelor constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev. și ped. de art. 207 alin. (1) C. pen raportat la art. 13

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen, fapta inculpatului A. având calitatea de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița - persoană care exercită o funcție publică în cadrul unei instituții publice - de a constrânge în data de 8 aprilie 2013 pe numiții D. și F., ca autorități cu atribuții în soluționarea dosarului penal în care era cercetat numitul E. să dispună o soluție de netrimitere în judecată a acestuia, prin amenințarea cu pierderea locului de muncă, respectiv pierderea funcției întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Referitor la infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (28 de acte materiale) și cu aplicarea art. 5 din C. pen., probatoriul administrat în cauză a relevat că în perioada 27 iunie 2013 - 04 noiembrie 2013 inculpatul A. a pretins și primit de la inculpatul B. materiale de construcție în valoare de 51.562,07 lei și manopera unor lucrări de 42.500 lei fără T.V.A., pentru edificarea imobilului pe care îl construiește în municipiul Slobozia, lăsând să se creadă că are influență asupra procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, numita G. în scopul evitării instituirii în cauză a unor măsuri asiguratorii și dispunerii unei soluții favorabile în Dosarul nr. x/P/2012. În acest dosar numitul B. și societatea administrată de acesta SC C. SRL erau cercetați sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă a doi angajați care și-au pierdut viața la locul de muncă.

Interesul inculpatului B. în dispunerea unei soluții favorabile în Dosarul nr. x/P/2012 în care era cercetat penal de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, era în primul rând determinat de derularea cercetărilor penale fără ca procurorul să dispună numirea unui administrator judiciar special, deoarece acest fapt îi crea o problemă de credibilitate în afaceri și în subsidiar interesul era determinat și de soluția ce s-ar fi dispus.

Potrivit probelor administrate Dosarul nr. x/P/2012 viza efectuarea cercetărilor față de B. și societatea pe care o administrează, SC C. SRL, pusă sub învinuire sub aspectul comiterii unor infracțiuni privind protecția muncii, urmare a faptului că în cursul anului 2012, luna octombrie, doi muncitori care lucrau în societatea sa, și-au pierdut viața în timpul serviciului în împrejurări legate de condițiile de desfășurare a activității.

De asemenea, potrivit probelor administrate, procurorul care instrumenta cauza, G. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, un Parchet aflat în raza de competență a parchetului Tribunalului Ialomița, condus la acea dată în calitate de prim procuror de inculpatul A. a fost,,tatonat” de inculpat inclusiv prin intermediul lui E. prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița, în legătură cu ceea ce intenționa să dispună în acel dosar.

Sunt relevante sub acest aspect discuțiile înregistrate în mediu ambiental dintre procurorul de caz și E., din care rezultă că în timp ce procurorul încearcă să se consulte asupra dosarului, martorul E. este mai mult preocupat să transmită mesajul inculpatului A., în sensul soluționării favorabile a dosarului în care era cercetat inculpatul B.

Astfel, procurorul de caz a avansat o discuție profesională cu numitul E. și i-a spus acestuia că din analiza pe care o făcuse până atunci” trebuie să răspundă cineva pentru că au murit doi oameni” și a exprimat opinia că ar dori să desemneze administrator judiciar (deoarece reprezentantul legal al firmei vizate de cercetări era și reprezentantul legal al acestei firme) și avea unele nelămuriri privind modalitatea de soluționare deoarece nu identificase practică în domeniul respectiv și în plus era presată să soluționeze acel dosar până la sfârșitul anului 2013.

Sub acest aspect în cadrul discuțiilor cu E., procurorul G. și-a manifestat neliniștea din cauza faptului că era permanent întrebată de inculpatul A. de stadiul soluționării dosarului respectiv.

Relevantă este discuția ambientală din 18 decembrie 2013 dintre cei doi, în care procurorul de caz este vădit iritat de faptul că din perspectiva sa trebuie să dea o soluție legală, fără să fie interesată că e implicat B. sau altcineva (…)” ce mă interesează că B. sau că e dracu (…) că e lacu (…) n-am nicio treabă (…)! dar șeful său ierarhic este preocupat de interesul inculpatului B. și de interesul firmei acestuia.”

Tocmai în contextul interesului soluționării favorabile a dosarului în care era cercetat și bazându-se pe influența inculpatului A. în perioada 27 iunie 2013 - 4 noiembrie 2013 a oferit materiale de construcție în valoare de 51.562,07 lei și manopera unor lucrări de 42.500 lei fără T.V.A., pentru edificarea imobilului proprietatea inculpatului A.

Așadar, interesul inculpatului A. în edificarea imobilului proprietate personală fără prea mult costuri materiale s-a întâlnit cu interesul inculpatului B. în soluționarea favorabilă a dosarului penal într-o manieră în care firma sa să nu fie afectată în derularea afacerilor.

Traficul de influență direct și indirect al inculpatului A. a fost dovedit prin probele administrate și prin declarațiile martorilor.

Din declarația procurorul de caz G. a rezultat că aceasta a fost asaltată și oripilată de insistența cu care inculpatul A. a intervenit în dosar în favoarea inculpatului B., atât direct, cât și indirect, relevantă fiind precizarea sa în care arată că și la audierea inculpatului B., prim procurorul A. a intervenit, iar prezența inculpatului B. la parchet era o constantă chiar și atunci când nu era citat în dosar: ,,(…) Cred că acest lucru s-a întâmplat la 29 august 2013. B. s-a prezentat la parchet însoțit de avocat T., l-am primit în birou și în timp ce-i aduceam la cunoștință învin