ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1473 din 16 iunie 2016 a Judecătoriei Tîrgu Jiu, în baza art. 386 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor, după cum urmează:

- pentru inculpatul A., din art. 297 alin. (1) C. pen., art. 272 alin. (1) C. pen. și art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 77 lit. a) C. pen., în art. 249 C. pen. (1969), art. 289 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) și art. 261 C. pen. (1969) (două fapte), totul cu aplicarea art. 33-34 C. pen. (1969).

- pentru inculpatul B., din art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) C. pen., în art. 26 raportat la art. 289 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969).

- pentru inculpatul D., din art. 48 raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) C. pen., în art. 26 raportat la art. 289 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969).

În baza art. 249 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 289 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) și art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 261 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat același inculpat la două pedepse de câte 3 luni închisoare (două fapte).

În baza art. 33-34 C. pen. (1969), s-au constatat concurente infracțiunile și contopite pedepsele stabilite, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 81 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen. (1969).

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. (1969), privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. (1969), cu referire la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, i-au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969).

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. (1969), cu referire la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

S-a dedus din durata pedepsei, reținerea de 24 de ore, de la 02 iulie 2013 - la 03 iulie 2013.

A fost admisă cererea inculpatului D., de judecare a cauzei potrivit procedurii prevăzută de art. 375 raportat la art. 374 C. proc. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013 și art. 181 C. pen. (1969), a fost achitat inculpatul D., pentru fapta prevăzută de art. 26 raportat la art. 289 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969).

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. (1969) raportat la art. 91 lit. c) C. pen. (1969), i-a fost aplicată inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 800 lei, ce se va executa în condițiile art. 559 C. proc. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013 și art. 181 C. pen. (1969), a fost achitat inculpatul B., pentru fapta prevăzută de art. 26 raportat la art. 289 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969).

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. (1969) raportat la art. 91 lit. c) C. pen. (1969), a fost aplicată inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei, ce se va executa în condițiile art. 559 C. proc. pen.

S-a luat act că persoana vătămată Direcția Silvică Gorj - Ocolul Silvic Tismana, nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât paguba s-a reparat integral.

S-a dispus desființarea următoarelor înscrisuri false, respectiv: proces verbal de predare spre exploatare a postaței nr. 1 din parchetul "Orlița" partida nr. 1238, datat 31 mai 2013; procesul verbal de marcare cu ciocanul silvic pătrat a arborilor limitelor de postață datat 31 mai 2013, procesul verbal de predare primire a parchetului " Orlița"- partida 1238, datat 22 mai 2013.

În baza art. 275 alin. (1) C. proc. pen., cheltuielile avansate de stat corespunzătoare inculpaților D. și B., au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 274 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A., la 2.000 lei, cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. x/2013 din 20 februarie 2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu-Jiu, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 297 alin. (1), art. 272 alin. (1) și art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., B., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) C. pen., și D., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48 alin. (1) raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) C. pen.

S-a reținut, în fapt, că, la data de 14 iunie 2013, organele de cercetare penală din cadrul I.P.J Gorj s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de 246 C. pen. (1969), deoarece, cu ocazia unei verificări în comun cu specialiști silvici din cadrul Ocolului silvic Tismana în fondul forestier de pe raza comunei Peștișani, jud. Gorj, respectiv U.P. II Bistrița, u.a. 23 B, suprafață pe care era constituită partida 1420/2013, marcată, însă nelicitată și necontractată pentru exploatare, au fost identificate un număr de 152 cioate marcate și nemarcate, provenite de la arbori tăiați de pe suprafața partidei.

Din cercetări s-a stabilit că materialul lemnos fusese tăiat în perioada 07 - 11 iunie 2013 de către angajații S.C. E. S.R.L. pe fondul neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către șeful de district, inculpatul A.. Urmare a acțiunii angajaților S.C. E. S.R.L., Ocolul Silvic Tisrnana a comunicat prin adresa 2683/17.06.2013 că s-a tăiat un volum de 257,896 mc material lemnos aferent celor 152 cioate de esență fag și salcie identificate, cu o valoare a prejudiciului de 128.440,56 lei.

A mai rezultat că în U.P.II Bistrița, u.a. 22D, a fost constituită partida 1420/2013 ce se învecina cu partida 1238/2013, contractată spre exploatare de către S.C. E. S.R.L., iar pentru exploatarea în condiții legale a partidei 1238/2013 a fost desemnat din partea societății mai sus menționate numitul D., conform împuternicirii înregistrate cu nr. 2096/2013.

Întrucât inculpatul A. nu a efectuat o deplasare în teren pentru predarea/primirea faptică a partidei 1238/2013, membrii echipei de exploatare constituite în cadrul S.C. E. S.R.L., respectiv numiții F., G. și H., au tăiat din eroare cei 152 de arbori din partida 1420/2013, crezând că se aflau în partida despre care cunoșteau că au dreptul să o exploateze.

S-a mai reținut că inculpații A., B. și D. au întocmit, la data de 03.06.2013, fără o deplasare prealabilă în teren la sediul O.S. Tismana, mai multe înscrisuri, respectiv: proces-verbal de predare spre exploatare a postaței nr. 1 din parchetului Orlița - partida 1238/31.05.2013, un proces - verbal de marcare cu ciocanul silvic pătrat a arborilor limitelor de postată încheiat 31.05.2013 și un proces-verbal de predare-primire a parchetului Orlița-partida 1238, încheiat cu data de 22.05.2013, înscrisuri care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, fiind antedatate.

Fiind audiat la urmărirea penală, inculpatul A. a declarat că, în realitate, nu a efectuat marcarea în teren a arborilor limită de postată cu ciocanul silvic pătrat, urmând să o efectueze la o dată ulterioară, iar, ca urmare a acțiunii sale, angajații S.C. E. S.R.L. au tăiat un număr de 152 de arbori din partida 1420/2013 care nu era licitată și contractată.

Mai mult, inculpatul A. având cunoștință de faptul că, în cauză, se efectuează cercetări de organele de poliție cu privire la tăierea ilegală a materialului lemnos din partida 1420/2013, a încercat să-i determine pe martorii I. și J. să declare mincinos în fața organelor de cercetare penală că l-au însoțit în data de 21.05.2013 în teren la predarea faptică a partidei nr. 1238/2013, promițându-le în acest sens diferite sume de bani.

Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele s-a dispus de către organele de cercetare penală efectuarea unei expertize silvice, iar, conform raportului de expertiză, a rezultat că a fost tăiat un volum de 257,896 mc (152 cioate de esență fag și salcie), iar valoarea prejudiciului este de 65426,16 lei în condițiile în care nu se acordă limitarea răspunderii patrimoniale.

În legătură cu acest aspect, expertul a precizat că respectiva valoare s-a calculat fără dublarea prejudiciului, însă conform adreselor Direcției Silvice Gorj - Ocolul Silvic Tisrnana nr. 2683 din 17.06.2013 și 4342 din 03.09.2014, rezultă că arborii tăiați din partida nr. 1420/2013 fac parte din grupa I funcțională și nu pot fi aplicate prevederile art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 85/2006, neputând fi atrasă limitarea răspunderii patrimoniale a inculpatului A.

S-a menționat și faptul că valoarea prejudiciului creat prin tăierea fără drept a arborilor din partida 1420/2013, în cuantum total de 128440,56 lei, a fost achitat de către S.C. E. S.R.L., societate care nu are nicio calitate oficială în dosarul penal și nu de inculpatul A., astfel cum rezultă din adresa nr. 6512 din 15.12.2014, emisă de Direcția Silvică Gorj - Ocolul Silvic Tisrnana.

Inculpații B. și D. au recunoscut săvârșirea faptelor de care sunt acuzați precizând că nu au fost în teren la predarea-primirea partidei nr. 1238/2013 și au completat înscrisurile falsificate, antedatându-le la sediul O.S. Tismana.

Cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. d) și art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, prin același rechizitoriu, s-a dispus clasarea, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective, numiții F., G. și H., neavând cunoștință despre faptul că partida 1420/2013 nu era licitată și contractată, fiind incidente, astfel, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

În cauză, inculpatul B., prin apărător, a formulat critici cu privire la legalitatea probelor administrate și actelor efectuate în cursul urmăririi penale, însă, prin încheierea nr. 27 din 21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. x/2015, au fost respinse cererile formulate și excepțiile invocate, constatându-se legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății cauzei.

Fiind ascultat în ședința publică, inculpatul A. a declarat că știe acuzațiile ce i se aduc, însă le-a negat, precizând că partizile nr. 1238 și nr. 1237 sunt învecinate, iar, pe 15.05.2013, le-a spus lucrătorilor forestieri că pot exploata partizile nr. 1238 și nr. 797, urmând să meargă ulterior C. să le arate suprafața parchetelor, adăugând că, pe data de 21.05.2013, s-a deplasat împreună cu inculpatul D. și a predat partida 797. A recunoscut că nu a predat partida cu nr. 1238, întrucât a fost sigur că reprezentanții societății cunosc limitele partizii, motiv pentru care nici nu a efectuat marcarea cu ciocanul pătrat, considerând, totodată, că nici nu era necesară marcarea, întrucât lucrătorii forestieri lucrau într-un parchet învecinat, iar până la finalizarea exploatării acestuia nu aveau voie să înceapă tăierea de arbori într-o altă partidă.

Inculpatul a mai declarat că a încheiat procesul - verbal de predare postață, pe data de 03.06.2013, procesul - verbal de predare generală a parchetului, la data de 22.05.2013, iar, la data de 03.06.2013, a întocmit procesul - verbal de marcare cu ciocanul pătrat, deși nu efectuase marcarea, propunându-și să o realizeze ulterior, lucru ce nu s-a mai întâmplat. A mai precizat inculpatul, că toarte cele trei procese - verbale au fost semnate ulterior și de inculpații B. și D., fiind înregistrate la Ocolul Silvic Tismana.

Inculpatul A. a mai precizat că, în data de 11.06.2013, și-a dat seama că, din eroare, lucrătorii firmei de exploatare forestieră tăiaseră circa 40 arbori din partida 1420 (învecinată cu partida 1238), partidă ce nu fusese licitată și contractată, motiv pentru care a dispus sistarea tăierilor, însă nu a întocmit niciun act de constatare, conducerea ocolului fiind sesizată de inculpatul B. A apreciat că, și dacă ar fi delimitat partida folosind ciocanul pătrat, este posibil ca angajații societății să fi greșit amplasamentul. Inculpatul a negat ca, după descoperirea celor întâmplate, să-i fi determinat pe numiții I. și J. să dea declarații mincinoase în fața organelor penale pentru a-l favoriza.

Inculpatul B. a precizat că are cunoștință despre acuzațiile ce i se aduc, însă le-a negat formal. A declarat că, înainte de Sărbătorile Pascale ale anului 2013, s-a deplasat cu martorii G. și H. și le-a indicat pe teren parchetul nr. 1238, însă șeful de district, A., nu a efectuat ulterior marcarea limitelor de postață (cu ciocanul pătrat) și nici nu a procedat la predarea efectivă. A adăugat că, înainte ca lucrătorii forestieri să exploateze masa lemnoasă în partida greșită, inculpatul A. a întocmit cele trei procese - verbale, pe care le-a semnat și el, dar și inculpatul D., deși nu s-a procedat la deplasarea efectivă pe teren pentru marcarea limitelor și nu s-a efectuat marcarea cu ciocanul pătrat. Cu toate acestea, a apreciat că procesele-verbale pe care le-a semnat reflectă realitatea. Inculpatul B. a mai precizat că, în data de 11.06.2013, împreună cu A. și-au dat seama că, din eroare, lucrătorii firmei de exploatare forestieră tăiaseră circa 40 arbori din partida 1420 (învecinată cu partida 1238), ce nu fusese licitată și contractată, motiv pentru care s-a dispus sistarea tăierilor, sesizând, totodată, conducerea ocolului.

Inculpatul D. a declarat că are cunoștință despre acuzația ce i se aduce, recunoscând săvârșirea faptei, astfel cum a fost reținută în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care și le însușește. A declarat că SC E., societate al cărei salariat era în anul 2013, a contractat în vederea exploatării masei lemnoase partida nr. 1238/2013, situată în vecinătatea unei partizi în care deja se făceau tăieri de către aceeași societate. A precizat că, la sfârșitul lunii iunie 2013, a fost sunat de un reprezentant al echipei de lucrători care i-a relatat că finalizaseră exploatarea partidei nr. 797 și vor să demareze tăierile în partida 1238, motiv pentru care le-a dat acordul verbal, deși reprezentantul ocolului silvic, respectiv șeful de district A., nu marcase limitele parchetului, operațiune ce era obligatorie și presupunea deplasarea la fața locului a acestuia împreună cu pădurarul B.. Întrucât nu se făcuseră materialele necesare pentru limitele de parcelă, lucrătorii societății au exploatat din eroare material lemnos dintr-o altă partidă.

Inculpatul a recunoscut că a semnat cele trei procese - verbale incriminate ca false, ce fuseseră întocmite de inculpatul A., înaintea tăierilor ilegale, deși, în realitate, postața și partida nu au fost predate spre exploatare și nici nu se făcuse marcarea limitelor de postață.

În cursul cercetării judecătorești la fond, s-a dispus ascultarea martorilor K., L., G., M., N., O., P., Q., I., R., S., T., U., J., iar, la solicitarea inculpatului A., au fost ascultați martorii V. și H..

Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, prima instanță a reținut starea de fapt expusă prin rechizitoriu și, apreciind-o corectă, a constatat că fapta inculpatului A. care, în perioada mai - iunie 2013, având funcția de șef al Districtului III Bistrița, din cadrul Ocolului Silvic Tismana, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, în sensul că nu a efectuat marcarea cu ciocanul silvic pătrat a arborilor limitelor de postață, respectiv predarea-primirea efectivă a partidei nr. 1238/2013 spre exploatare către SC W. SRL, având drept urmare tăierea nelegală a unui număr de arbori și cauzarea unei pagube în cuantum de 128440,56 lei în patrimoniul Direcției Silvice Gorj - Ocolul Silvic Tismana, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu.

S-a reținut că inculpatul a recunoscut că nu a predat partida cu nr. 1238, întrucât a fost sigur că reprezentanții societății cunosc limitele partizii, motiv pentru care nici nu a efectuat marcarea cu ciocanul pătrat (atribuții ce-i reveneau în virtutea sarcinilor de serviciu), considerând totodată că nici nu era necesară marcarea, întrucât lucrătorii forestieri lucrau într-un parchet învecinat, iar, până la finalizarea exploatării acestuia,nu aveau voie să înceapă tăierea de arbori într-o altă partidă.

S-a arătat că împrejurarea că inculpatul nu a predat efectiv partida menționată și nu a efectuat marcarea rezultă și din declarațiile coinculpaților B. și D., dar și ale martorilor L., G. (care a precizat că, pentru parchetul exploatat anterior, respectiv nr. 1237/2013, delimitarea a fost făcută de inculpații A. și C.), M., N., P., H., S. și R., ultimii precizând că tăierea nelegală a fost determinată de nepredarea efectivă a partizii și nemarcarea limitelor fizice ale partizii.

Împrejurarea că, anterior, inculpatul B. s-a deplasat împreună cu martorii G. și H. (membri ai echipei de exploatare), indicându-le pe teren parchetul nr. 1238, iar ulterior le-ar fi trimis acestora o schiță a partizii nu este de natură să înlăture răspunderea inculpatului A., care avea, în mod clar, sarcina de a efectua marcarea cu ciocanul silvic pătrat a limitelor acelei partizi și de a o preda efectiv spre exploatare reprezentantului societății câștigătoare a licitației. S-a apreciat că există în mod evident o legătură de cauzalitate între neîndeplinirea culpabilă de către inculpat a acestor îndatoriri de serviciu și prejudiciul produs prin tăierea ilegală a arborilor din partida nr. 1420/2013, ce nu fusese licitată și contractată spre exploatare. În ipoteza efectuării marcării și predării efective a partizii de către acesta, responsabilitatea ar fi revenit reprezentanților societății de exploatare a masei lemnoase.

De altfel, după descoperirea faptei, inculpatul A. a conștientizat încălcarea îndatoririlor de serviciu, solicitându-i inculpatului B. să-l însoțească pentru a efectua marcarea cu ciocanul pătrat, însă acesta a refuzat (conform celor declarate la urmărirea penală), și a încercat să determine martorii I. și J. să declare, la urmărirea penală, că anterior s-ar fi deplasat împreună cu aceștia și inculpatul D., căruia i-ar fi indicat limitele partidei din cadrul Districtului Bistrița.

Instanța a constatat, însă, că nu a fost dovedită în cauză existența elementului intențional în neîndeplinirea de către inculpat a atribuțiilor se serviciu, astfel încât a reținut doar o încălcare culpabilă a acestora.

S-a reținut, de asemenea, că inculpatul A. a întocmit, la sediul Ocolului Silvic Tismana, fără o deplasare prealabilă pe teren și fără marcarea efectivă procesul verbal de predare spre exploatare a postaței nr. 1 din parchetul "Orlița" partida nr. 1238, datat 31.05.2013; procesul verbal de marcare cu ciocanul silvic pătrat a arborilor limitelor de postață datat 31.05.2013, procesul verbal de predare primire a parchetului " Orlița"- partida 1238, datat 22.05.2013, ce au fost semnate ulterior de pădurarul B. și reprezentantul societății de exploatare, în speță, inculpatul D.

În acest sens, s-a subliniat că inculpatul a recunoscut că a încheiat cele trei procese verbale, deși nu a predat efectiv partida cu nr. 1238 și nici nu a efectuat marcarea cu ciocanul pătrat, această împrejurare fiind probată și cu declarațiile coinculpaților și, respectiv, ale martorilor sus-menționați.

Aceste procese verbale au fost depuse la Ocolul Silvic, însă s-a arătat că există inadvertențe în privința numărului de înregistrare a unuia dintre ele, respectiv cel atribuit procesului verbal de predare a parchetului, care, potrivit declarației martorului K. (salariat al O.S Tismana) cu atribuții de preluare și înregistrare a documentației primită de instituție, corespunde unei cereri pentru acordarea cotei de lemn de foc formulată în luna mai de inculpatul A., martorul precizând că cealaltă înregistrare nu poartă nici ștampila unității. S-a constatat, așadar, că, în conținutul celor trei înscrisuri oficiale, inculpatul a inserat cu intenție, în temeiul aceleiași rezoluții, fapte necorespunzătoare adevărului, fiind întrunit, astfel, conținutul constitutiv al infracțiunii de fals intelectual în formă continuată.

În privința infracțiunii prevăzute de art. 272 C. pen., instanța a reținut, din declarațiile martorilor I. și J., că, în ziua de 30.06.2013, respectiv începutul lunii iulie 2013 (după descoperirea tăierii ilegale și demararea cercetărilor în cauză), inculpatul A. le-a oferit suma de câte 500 lei pentru a declara lucrătorilor de poliție că, anterior, în data de 21.05.2015, l-ar fi însoțit pe A. și pe inculpatul D., când acestuia i-ar fi fost arătate limitele unei partizi silvice din Districtul Bistrița, în legătură cu care au înțeles că avusese loc o tăiere ilegală de masă lemnoasă. Martorii chiar au fost conduși la aceea locație vizualizând limitele partizii, însă fiind ulterior ascultați la urmărirea penală, dar și la cercetarea judecătorească, au declarat că, în data menționat, nu s-au deplasat împreună cu inculpații A. și D. pentru ca celui din urmă să-i fie indicată partida. S-a reținut, așadar, încercarea inculpatului de a determina două persoane prin corupere, să dea declarații mincinoase într-o cauză penală, fiind, astfel, probat conținutul constitutiv a două infracțiuni.

Referitor la faptele pentru care au fost trimiși în judecată inculpații B. și D., instanța a constatat că aceștia doar au semnat cele trei procese-verbale întocmite integral și datate de inculpatul A., astfel încât, s-a reținut în sarcina fiecăruia o infracțiune de complicitate la fals intelectual în formă continuată.

Analizând încadrarea juridică a faptelor prin prisma dispozițiilor art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în lumina deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, instanța a reținut caracterul mai favorabil al vechii reglementări penale apreciat potrivit criteriului global, având în vedere limitele de pedeapsă, regimul sancționator al pluralității de infracțiuni, modalitatea de executare a eventualelor sancțiuni. Ca urmare, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, după cum s-a arătat anterior.

Constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele inculpatului A. există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu vinovăția cerută de lege de acesta, prima instanță a dispus condamnarea sa.

La individualizarea pedepselor ce au fost stabilite, instanța de fond a ținut seama de pericolul social concret al faptelor (apreciat prin prisma modalității de comitere și cuantumul pagubei produse), atitudinea relativ cooperantă a inculpatului, care a recunoscut cele întâmplate, apreciind, însă, în mod neîntemeiat că n-ar fi vorba de infracțiunile reținute în sarcină, împrejurarea reparării integrale a prejudiciului, lipsa antecedentelor penale. În raport cu aceste criterii, s-a apreciat că pedepse cu închisoarea în cuantum moderat sau minim sunt apte să asigure atingerea scopului sancțiunii penale și, considerând întrunite cerințele art. 81 C. pen. (1969), s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante în urma contopirii.

S-a observat, totodată, că în cazul acestui inculpat nu-și găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 741 C. pen. (1969), întrucât nu acesta a reparat prejudiciul cauzat.

Analizând cererea inculpatului D., vizând judecarea în baza art. 375 C. proc. pen. raportat la art. 374 alin. (4) C. proc. pen., instanța a constatat că solicitarea este întemeiată, fiind întrunite cerințele legale, motiv pentru care a admis-o.

Reținând comiterea de către inculpații D. și B. a faptei de complicitate la fals intelectual în formă continuată, instanța a apreciat că, față de modul și împrejurările în care au fost săvârșite, scopul urmărit, întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, conduita anterioară a autorilor, lipsa antecedentelor penale și posibilitățile de îndreptare, în concret, prin atingerea minimă adusă valorii apărată de lege, faptele, prin conținutul loc concret sunt lipsite în mod vădit de importanță, neprezentând gradul de pericol social al infracțiunii prevăzute de art. 26. raportat la art. 289 C. pen. (1969).

În consecință, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 19 din Legea 255/2013 și art. 181 C. pen. (1969), s-a dispus achitarea inculpaților, iar, în temeiul art. 181 alin. (3) C. pen. (1969) raportat la art. 91 lit. c) C. pen. (1969), s-a aplicat fiecăruia sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum diferențiat (având în vedere că inculpatul B. deși a recunoscut că a semnat cele trei înscrisuri incriminate ca false, a apreciat că nu a săvârșit infracțiunea), ce s-a dispus a se executa în condițiile art. 559 C. proc. pen.

Totodată, s-a luat act că persoana vătămată Direcția Silvică Gorj- Ocolul Silvic Tismana nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât paguba a fost reparată integral și s-a dispus desființarea înscrisurilor false, respectiv: proces verbal de predare spre exploatare a postaței nr. 1 din parchetul "Orlița" partida nr. 1238, datat 31.05.2013; procesul verbal de marcare cu ciocanul silvic pătrat a arborilor limitelor de postață datat 31.05.2013, procesul verbal de predare primire a parchetului " Orlița"- partida 1238, datat 22.05.2013.

Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, au declarat apel apelurile formulate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu și inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 425 din 9 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat A. împotriva sentinței penale nr. 1473 din 16 iunie 2016 a Judecătoriei Tîrgu Jiu.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Ministerul Public Parchetul de pe lângă Judecătoria Tîrgu Jiu, împotriva sentinței penale nr. 1473 din 16 iunie 2016 a Judecătoriei Tîrgu Jiu. A fost desființată, în parte, sentința penală atacată, în ceea ce privește latura penală a cauzei și, rejudecând, au fost înlăturate dispozițiile privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor imputate inculpatului A., din infracțiunile prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen., art. 272 alin. (1) C. pen. și art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 77 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. (1969), două infracțiuni prevăzute de art. 261 alin. (1) C. pen. (1969) și o infracțiune prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 248 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (1969) și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În temeiul 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei.

În baza art. 261 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (1969) și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare. În temeiul 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei.

În baza art. 261 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (1969) și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare. În temeiul 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei.

În baza art. 289 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (1969), art. 33 lit. a) C. pen. (1969) și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. În temeiul 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. (1969) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. (1969), au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 861 - 862 C. pen. (1969), s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A., pe durata termenului de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) C. pen. (1969), s-a dispus ca, până la împlinirea duratei termenului de încercare, inculpatul sa respecte următoarele masuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune Gorj, conform programului întocmit de aceasta instituție; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința, și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 863 alin. (4) C. pen. (1969), s-a dispus încredințarea supravegherii respectării masurilor de supraveghere si a obligațiilor Serviciului de Probațiune Gorj.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. (1968), s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C. pen. (1969).

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. (1969), executarea pedepsei accesorii s-a suspendat pe durata termenului de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului B., din infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 77 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (1969) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. (1969) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (1969) și art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. 861 - 862 C. pen. (1969), s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului B., pe durata termenului de încercare de 4 ani.

In temeiul art. 863 alin. (1) C. pen. (1969), s-a dispus ca, până la împlinirea duratei termenului de încercare, inculpatul să respecte următoarele masuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune Gorj, conform programului întocmit de aceasta instituție; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința, și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.

În temeiul art. 863 alin. (4) C. pen. (1969), s-a dispus încredințarea supravegherii respectării masurilor de supraveghere și a obligațiilor Serviciului de Probațiune Gorj.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. (1968), s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C. pen. (1969).

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. (1969), executarea pedepsei accesorii s-a suspendat pe durata termenului de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptei imputată inculpatului D., din infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 77 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (1969) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. (1969) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. (1969) raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (1969) și art. 5 C. pen., cu aplicarea art. 375 C. proc. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (1969) pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 C. pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani, calculat potrivit art. 82 C. pen. (1969)

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. (1969), s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. (1969).

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu sunt contrare deciziei.

Pentru a se pronunța astfel, efectuând propriul examen al probatoriului, Curtea a constatat, în prealabil, că, prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, însă nu a dat o încadrare juridică corespunzătoare, din probele administrate pe parcursul procesului penal rezultând fără echivoc vinovăția inculpaților cu privire la săvârșirea infracțiunilor, astfel cum au fost trimiși în judecată.

În ceea ce privește situația de fapt, Curtea a reținut că, la data de 14.06.2013, organele de cercetare penală din cadrul I.P.J Gorj s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de 246 C. pen. (1969), deoarece, cu ocazia unei verificări în comun cu specialiști silvici din cadrul Ocolului silvic Tismana, în fondul forestier de pe raza comunei Peștișani, jud. Gorj, respectiv U.P. II Bistrița, u.a. 23 B, suprafață pe care era constituită partida 1420/2013, marcată, însă nelicitată și necontractată pentru exploatare, au fost identificate un număr de 152 cioate marcate și nemarcate, provenite de la arbori tăiați de pe suprafața partidei.

Din cercetări s-a stabilit că materialul lemnos fusese tăiat în perioada 07 - 11.06.2013 de către angajații S.C. E. S.R.L.

Ocolul Silvic Tismana a comunicat, prin adresa 2683/17.06.2013, că s-a tăiat un volum de 257,896 mc material lemnos aferent celor 152 cioate de esență fag și salcie identificate, cu o valoare a prejudiciului de 128.440,56 lei.

A mai rezultat că, în U.P.II Bistrița, u.a. 22D, a fost constituită partida 1420/2013. ce se învecina cu partida 1238/2013, contractată spre exploatare de către S.C. E. S.R.L., iar, pentru exploatarea în condiții legale a partidei 1238/2013, a fost desemnat din partea societății mai sus menționate numitul D., conform împuternicirii înregistrate cu nr. 2096/2013.

Inculpatul A., care în perioada mai - iunie 2013, deținea funcția de șef al Districtului III Bistrița, din cadrul Ocolului Silvic Tismana și, printre altele, avea ca atribuții de serviciu, marcarea cu ciocanul silvic pătrat a arborilor limitelor de postață, respectiv predarea-primirea efectivă a partidei nr. 1238/2013 spre exploatare către SC W. SRL, activitate pe care, nu a efectuat această activitate. Astfel, inculpatul A. nu a efectuat o deplasare în teren pentru predarea/primirea faptică a partidei 1238/2013, membrilor echipei de exploatare constituite în cadrul S.C. E. S.R.L., respectiv numiților F., G. și H., astfel că, aceștia din urmă, din eroare, au tăiat cei 152 de arbori din partida 1420/2013, considerând, în mod greșit, că se aflau în partida despre care cunoșteau că au dreptul să o exploateze.

În continuare, inculpații A., B. și D. au întocmit, la data de 03.06.2013, fără o deplasare prealabilă în teren la sediul O.S. Tismana, mai multe înscrisuri, respectiv: proces-verbal de predare spre exploatare a postaței nr. 1 din parchetului Orlița - partida 1238/31.05.2013, un proces - verbal de marcare cu ciocanul silvic pătrat a arborilor limitelor de postată încheiat 31.05.2013 și un proces-verbal de predare-primire a parchetului Orlița-partida 1238, încheiat cu data de 22.05.2013, înscrisuri care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, fiind antedatate.

S-a arătat că, în faza de urmărire penală, inculpatul A. a recunoscut că, în realitate, nu a efectuat marcarea în teren a arborilor limită de postată cu ciocanul silvic pătrat, urmând să o efectueze la o dată ulterioară, iar ca urmare a acțiunii sale, angajații S.C. E. S.R.L. au tăiat un nr. de 152 de arbori din partida 1420/2013, partidă care nu era licitată și contractată.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul A., având cunoștință de faptul că în cauză se efectuează cercetări de organele de poliție cu privire la tăierea ilegală a materialului lemnos din partida nr. 1420/2013, a încercat să-i determine pe martorii I. și J. să declare mincinos în fața organelor de cercetare penală că l-au însoțit în data de 21.05.2013 în teren la predarea faptică a partidei nr. 1238/2013, promițându-le în acest sens diferite sume de bani.

Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele s-a dispus de către organele de cercetare penală efectuarea unei expertize silvice, iar conform raportului de expertiză a rezultat că a fost tăiat un volum de 257,896 mc (152 cioate de esență fag și salcie), valoarea prejudiciului fiind de 65426, 16 lei în condițiile în care nu se acordă limitarea răspunderii patrimoniale. Expertul a precizat că respectiva valoare s-a calculat fără dublarea prejudiciului, însă conform adreselor Direcției Silvice Gorj - Ocolul Silvic Tisrnana nr. 2683 din 17.06.2013 și 4342 din 03.09.2014, rezultă că arborii tăiați din partida nr. 1420/2013 fac parte din grupa I funcțională și nu pot fi aplicate prevederile art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 85/2006, neputând fi atrasă limitarea răspunderii patrimoniale a inculpatului A..

S-a mai reținut că, astfel cum reiese din adresa nr. 6512 din 15.12.2014, emisă de Direcția Silvică Gorj - Ocolul Silvic Tismana, valoarea prejudiciului creat prin tăierea fără drept a arborilor din partida 1420/2013, în cuantum total de 128.440,56 lei a fost achitat de către S.C. E. S.R.L., societate care nu are nicio calitate oficială în dosar, iar nu de inculpatul A.

În ceea ce îi privește pe inculpații B. și D., s-a reținut că aceștia au recunoscut săvârșirea faptelor de care sunt acuzați precizând că nu au fost în teren la predarea-primirea partidei nr. 1238/2013 și că au completat înscrisurile falsificate, antedatându-le la sediul O.S. Tismana.

Curtea a reținut, din declarațiile coinculpaților B. și D., dar și ale martorilor L., G. M., N., P., H.,S. și R., că tăierea nelegală a fost determinată de nepredarea efectivă a partizii și nemarcarea limitelor fizice ale partizii.

Totodată, Curtea și-a însușit argumentul instanței de fond, în sensul că, împrejurarea că anterior inculpatul B. s-a deplasat împreună cu martorii G., H. (membri ai echipei de exploatare), indicându-le pe teren parchetul nr. 1238, iar ulterior li s-ar fi trimis acestora o schiță a partizii, nu este de natură să înlăture răspunderea inculpatului A., care avea în mod clar sarcina de a efectua marcarea cu ciocanul silvic pătrat a limitelor acelei partizi și de a o preda efectiv spre exploatare reprezentantului societății câștigătoare a licitației.

În consecință, s-a apreciat că există o legătură de cauzalitate între îndeplinirea defectuoasă de către inculpat a acestor îndatoriri de serviciu și prejudiciul produs prin tăierea ilegală a arborilor din partida nr. 1420/2013, ce nu fusese licitată și contractată spre exploatare. S-a arătat că, în ipoteza efectuării marcării și predării efective a partizii de către acesta, responsabilitatea ar fi revenit reprezentanților societății de exploatare a masei lemnoase.

În ceea ce privește critica formulată de inculpatul A., prin avocat, în sensul că, fapta pentru care a fost trimis în judecată nu a ar mai fi prevăzută de legea penală, deoarece a încălcat atribuțiile din fișa postului, solicitând, în consecință, să se facă aplicarea dispozițiilor art. 4 C. pen., Curtea a apreciat că este neîntemeiată.

În acest sens, după ce a prezentat conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, astfel cum este reglementat în art. 297 alin. (1) C. pen., s-a concluzionat că aceleași elemente erau incriminate și de art. 248 C. pen. (1969). Totodată, s-a subliniat că subiect activ nemijlocit, autor al infracțiunii de abuz în serviciu, nu poate fi decât persoana care are calitatea de funcționar public sau privat, sens în care s-a făcut trimitere la definiția acestei noțiuni dată în ambele reglementări succesive, arătându-se că, în vechea codificare, noțiunile erau definite prin art. 147 alin. (1) și 2 C. pen. (1969).

Deopotrivă, s-a subliniat că, potrivit noii reglementări, "funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remunerație: exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia".

În plus, s-a arătat că noțiunea de "funcționar public" reglementată prin art. 175 alin. (1) C. pen. nu este sinonimă cu noțiunea folosită în dreptul administrativ, sfera de cuprindere a noțiunii din dreptul penal fiind mai largă decât cea din dreptul administrativ "[…] datorită atât a caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și a faptului că exigențele de apărare a patrimoniului și de promovare a intereselor colectivității impun o mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal" (Decizia nr. 20/HP/P din 29 septembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală).

Prin dispozițiile art. 175 alin. (2) C. pen., legiuitorul a asimilat funcționarului public și "persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea serviciului respectiv".

În ceea ce privește conținutul infracțiunii, s-a constatat că nu au intervenit modificări de substanță, elementul material constând alternativ dintr-o inacțiune (neîndeplinirea unui act - omiterea, neefectuarea unui act care trebuia să fie îndeplinit și care cădea în sarcina funcționarului public) sau dintr-o acțiune (îndeplinirea actului în mod defectuos - îndeplinire ce privește conținutul, forma, condițiile sau momentul efectuării actului). Urmarea imediată constă în cauzarea unei pagube ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime a unei persoane fizice sau juridice. În privința formei de vinovăție, aceasta este intenția, renunțându-se la formula din vechea reglementare "cu știință".

Cu privire la decizia nr. 405/2016, s-a arătat că Curtea Constituțională a îmbrățișat opinia din doctrină, reținând "…că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituție, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție, respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice".

Prin această decizie (nr. 405/2016) s-a arătat că, dispozițiile art. 246 alin. (1) C. pen. (1969) și cele ale art. 297 alin. (1) C. pen. sunt constituționale în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii".

Pin urmare, Curtea a reținut că, ori de câte ori, îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu, se face prin încălcarea legii, respectiv, dispozițiile nerespectate de către funcționar se regăsesc într-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de Guvern, dispozițiile art. 246 alin. (1) C. pen. (1969) și ale art. 297 alin. (1) C. pen. sunt constituționale.

Ca atare, s-a reținut că instanța de contencios constituțional nu a declarat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 246 alin. (1) C. pen. (1969) și ale art. 297 alin. (1) C. pen., ci a arătat că doar o anumită interpretare este conformă cu legea fundamentală, în sensul că "defectuozitatea" să se circumscrie unei norme dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de Guvern.

În concret, Curtea a reținut că inculpatul A. și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu din fișa postului, în sensul că, deși avea obligația de a marca cu ciocanul silvic cu marcă pătrată predarea/primirea faptică a partidei nr. 1238/2013, nu a efectuat o deplasare în teren pentru predarea/primirea faptică a respectivei partide membrilor echipei de exploatare constituite în cadrul S.C. E. S.R.L., numiții F., G. și H., astfel că, aceștia din urmă, din eroare, au tăiat cei 152 de arbori din partida nr. 1420/2013, considerând, în mod greșit, că se aflau în partida despre care cunoșteau că au dreptul să o exploateze.

Curtea a reținut că aceste obligații de serviciu nu sunt prevăzute numai în fișa postului, ci și în dispozițiile art. 63 din Legea nr. 46/2008, care stabilește condițiile de exploatare a masei lemnoase, în această lege, precizându-se, în mod concret, că arborii destinați tăierii trebuie să fie marcați cu dispozitive speciale de marcat și inventariați de lucrătorii silvici în condițiile stabilite prin normele metodologice.

Așadar, Curtea a reținut că exigențele deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 sunt întrunite, sens în care a constatat că inculpatul A. și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care derivă din dispozițiile art. 63 din Legea nr. 46/2008.

Curtea a mai reținut că, prin încălcarea dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 46/2008, care constituiau în același timp și atribuțiile de serviciu ale inculpatului A., inculpatul a avut reprezentarea că își îndeplinește în mod defectos aceste atribuții, de marcare și predare efectivă a partidei pentru exploatare și în mod special, la marcarea arborilor ce urmează a fi tăiați, iar marcarea acestora îi revenea acestuia în calitate de șef ocol silvic. În aceste condiții, s-a apreciat că nu se poate reține că inculpatul a acționat din culpă, ci având reprezentarea că, în lipsa îndeplinirii cu rigurozitate a acestor dispoziții legale, este posibil ca persoanele care exploatează masa lemnoasă să taie alți arborii decât cei care au făcut obiectul contractului de licitație, aspect care s-a și realizat în concret.

În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că niciun act normativ nu stabilește termenul în care trebuie să se realizeze delimitarea, Curtea a reținut că, deși această afirmație este corectă, în același timp, dispozițiile art. 63 din Legea nr. 46/2008, care constituiau și atribuțiile de serviciu ale inculpatului, stabilesc că, arborii destinați tăierii trebuie să fie marcați cu dispozitive speciale de marcat și inventariați de lucrătorii silvici în condițiile stabilite prin normele metodologice.

Or, în cauză, lucrătorul silvic care trebuia să efectueze această marcare era inculpatul A., doar acesta având obligația de a prevedea și dispune toate măsurile necesare pentru ca dispozițiile legii să fie respectate și să nu se ajungă, în mod nelegal, la tăierea a 152 de arbori din partida 1420/2013. Nerespectându-și atribuțiile de serviciu, care se regăsesc în dispozițiile art. 63 din Legea nr. 46/2008, inculpatul, chiar dacă nu a urmărit, este fără îndoială că a acceptat consecința faptei sale. Ca atare, Curtea a reținut că, inculpatul A. a acționat cu forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzută de art. 19 alin. (3) lit. b) C. pen., în sensul că, a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Prin urmare, s-a arătat că, deși instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt, încadrarea juridică dată faptei este greșită, corectă fiind încadrarea juridică reținută în actul de sesizare a instanței.

De asemenea, s-a mai reținut că inculpatul A. a întocmit la sediul Ocolului Silvic Tismana, fără o deplasare prealabilă pe teren și fără marcarea e