ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.12.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3985/2017

HOTĂRÂRE
12.12.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3985/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Ședința publică din data de 12 decembrie 2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a solicitat anularea H.G. nr. 113/2016.

La data de 1 martie 2017, pârâtul Guvernul României a depus întâmpinare, prin care a invocat excepții, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La data de 7 aprilie 2017, Ministerul Economiei a formulat, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (3) și următoarele C. proc. civ., cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Guvernul României.

Cu privire la cererea de intervenție accesorie, reclamanta A. S.A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii.

Prin încheierea din 6 septembrie 2017, instanța a dispus citarea în calitate de intervenient accesoriu a Ministerului Economiei, cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a persoanei care a semnat cererea de intervenție, și anume d-na director B..

Încheierea recurată

Prin încheierea din 04.10. 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosar nr. x/2017 s-a dispus anularea cererii de intervenție accesorie formulată de Ministerul Economiei pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a persoanei care a semnat cererea.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că prin înscrisul depus de către Ministerul Economiei, în susținerea calității de reprezentant a doamnei director B. nu a dovedit că la momentul formulării cererii de intervenție și anume la data de 5.04.2017, semnatara acestei cereri de intervenție avea calitatea de a reprezenta Ministerul Economiei și de a formula în numele acestuia cerere de intervenție, din contră, din Ordinul nr. 1007 din 13 septembrie 2017 depus la dosar rezultă că B. are calitatea de a reprezenta Ministerul Economiei începând cu data de 13.09.2017.

Recursul

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Ministerul Economiei, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii recurate, arătând că, din eroare, la dosarul cauzei s-a depus Ordinul Ministrului nr. 1007 din 13 septembrie 2017 și nu Ordinul Ministrului nr. 309 din 31 martie 2017, care este aferent perioadei formulării cererii de intervenție accesorie, ordin pe care l-a atașat în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul.

Considerentele și soluția Înaltei Curți

Înalta Curte, analizând recursul formulat, reține că acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Recursul formulat de recurentul Ministerul Economiei vizează încheierea din 04.10.2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a anulat cererea de intervenție accesorie pentru lipsa calității de reprezentant a semnatarului cererii, respectiv a doamnei director B..

Articolul 151 C. proc. civ. are în vedere cererea formulată și semnată de reprezentantul părții, în numele acesteia din urmă, caz în care procura, împuternicirea sau dovada calității de reprezentant legal vor fi anexate cererii.

În ipoteza în care aceste dovezi nu sunt anexate la dosar, instanța va amâna cauza și va pune în vedere părții reprezentate să facă dovada calității de reprezentant a semnatarului cererii până la termenul de judecată acordat în acest scop, sub sancțiunea anulării acesteia, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant, în temeiul dispozițiilor art. 82 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 82 alin. (1) C. proc. civ. "Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată."

Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este o excepție de procedură absolută și peremptorie, dar care începe prin a avea efect dilatoriu, aceasta putând fi acoperită, dacă dovada calității de reprezentant se realizează în termenul acordat.

În cauză, instanța de fond a dispus citarea Ministerului Economiei, în calitate de intervenient accesoriu, cu mențiunea de a face dovada calității de reprezentant a persoanei care a semnat cererea de intervenție.

Ministerul Economiei s-a conformat dispozițiilor instanței, însă a depus la dosar, din eroare, Ordinul nr. 1007 din 13 septembrie 2017 din care rezultă că doamna B. are calitatea de a reprezenta Ministerul Economiei începând cu data de 13.09.2017 și nu Ordinul nr. 309 din 31 martie 2017, aferent perioadei formulării cererii de intervenție accesorie.

Deoarece s-a făcut dovada existenței dovezii calității de reprezentant a doamnei director B., care a semnat cererea de intervenție accesorie, dovada fiind făcută prin Ordinul nr. 309 din 31 martie 2017, depus în dosarul de recurs în fotocopie certificată pentru conformitate, Înalta Curte apreciază că se impune admiterea prezentei căi de atac și casarea încheierii recurate, cu consecința respingerii ca nefondată a excepției lipsei calității de reprezentant.

Admite recursul declarat de Ministerul Economiei împotriva încheierii din 4 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea recurată și, rejudecând:

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de intervenție accesorie formulate de Ministerul Economiei, ca nefondată.

Trimite cauza spre continuarea judecății la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 decembrie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3372/2018
le și completările ulterioare, de a înregistra în contabilitate bunurile preluate. Cât privește cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantei formulată de Ministerul Economiei, s-a reținut în primul rând că intervenientul a prec
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1739/2018
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Procedura derulată în primul ciclu procesual 1.1. Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția de contencios administrat
ÎCCJ 2022-06-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3702/2022
Ședința publică din data de 22 iunie 2022 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe ro
ÎCCJ 2021-10-28
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5132/2021
anulat dispozițiile pct. 65 alin. (2) Titlul IX, Cap. III din Normele metodologice de aplicare a Legii 227/2015 aprobate prin H.G. nr. 1/2016, a respins în rest cererea principală, ca neîntemeiată și a admis în parte cererea de intervenție
ÎCCJ 2018-06-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2774/2018
ă a cererii de intervenție. În acord cu cele reținute de judecătorul fondului și contrar susținerilor terțului recurent, Înalta Curte constată că, în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de A
Sursă