ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2279/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, secția Regională de Poliție Transporturi București, secția Criminalistică și Direcția Generală de Poliție Rutieră a Municipiului București - Brigada de Poliție Rutieră, pe calea ordonanței președințiale, anularea măsurii administrative a reținerii certificatului de circulație autoturism nr. de înmatriculare x și a numerelor de înmatriculare, în temeiul art. 996 alin. (1) și art. 998 din C. proc. civ.

Prin Sentința nr. 817 din 08.12.2014, Tribunalul București, secția a II-a - contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A.

Prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins apelul promovat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 8175 din 8 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Împotriva Deciziei nr. 19 din 8 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs apelantul - A., invocând dispozițiile art. 488 alin. (6) din C. proc. civ.

Prin raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., raportorul a concluzionat, în principal, în sensul anulării recursului ca insuficient timbrat și, în subsidiar, ca inadmisibil, prefigurând incidența alin. (5) al aceluiași articol.

După analiza raportului în completul de filtru, acesta s-a comunicat părților pentru a formula un punct de vedere.

Intimata Direcția Generală de Poliție Rutieră a Municipiului București a formulat punct de vedere, achiesând la concluziile raportorului.

Analizând cererea de recurs, se constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (2) teza I din C. proc. civ., potrivit cărora, la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, în cuantumul datorat pentru exercitarea căii de atac.

Cererea de recurs este întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ.

În raport de motivul invocat, recurentul avea obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în valoare de 100 RON, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

La fila 7 a dosarului, se află atașată chitanța CEC prin care a fost achitată o taxă judiciară de timbru în valoare de 20 RON .

Deși prin rezoluția din data de 19 iunie 2015, recurentului i s-a pus în vedere să completeze timbrajul cererii cu 80 RON, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii, acesta nu și-a îndeplinit obligația procesuală nici până la termenul de judecată.

Prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. arată că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e) precum și cele menționate la alin. (2) al aceluiași articol, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 19 din 8 aprilie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca insuficient timbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2017.

Procesat de GGC - LM