ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1200/2013

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, a constatat următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 06 ianuarie 2012, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a dispus în temeiul art. 243 pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cererilor principală și conexă formulate de reclamantul D.I., decedat pe parcursul procesului, de reclamanții S.R. si G.M.T.C. în contradictoriu cu pârâții P.N.Ț.C.D. prin președinte A.P. S-a reținut că prin decesul reclamantului D.I., judecata cauzei se suspendă de drept, iar cererea de redeschidere a judecății se poate face doar prin indicarea moștenitorilor reclamantului D.I., cu dovedirea acestei calități și doar ulterior se va verifica dacă aceștia justifică un interes legitim pentru constatarea nulității absolute a actelor ce fac obiectul prezentei cauze.

Împotriva încheierii de ședință din data 6 ianuarie 2012, la data de 30 martie 2012 a declarat recurs Ministerul Public, parchetul de pe lângă Tribunalul București, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, la data de 23 aprilie 2012. Prin motivele de recurs recurentul arată că critică încheierea prin prisma nelegalității hotărârii sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Cererea de chemare în judecată este întemeiată în drept pe disp. Legii 14/2003 privind partidele politice, petenții contestând Hotărârile adoptate la Pitești din data de 22 mai 2010 și la București la data de 12 iunie 2010 de către entitatea auto intitulată C.N.C.

al P.N.Ț.C.D. Față de dispozițiile legale invocate, de obiectul cererii deduse judecății, având în vedere că hotărârile contestate vizează statutul partidului, precum și faptul că D.I. a avut funcția de președinte onorific al P.N.Ț.C.D., reclamantul R.S. are calitatea de președinte ales al P.N.Ț.C.D., iar G.M.C. are calitatea de vicepreședinte al P.N.Ț.C.D., astfel că cererea de chemare în judecată a fost formulată de către petenți în această calitate și nu în nume propriu, în cauză nu operează dispozițiile art. 243 pct. 1 C. proc. civ. Calitatea de președinte onorific al partidului a reclamantului D.I. a încetat prin decesul acestuia, neputând fi transmisă moștenitorilor.

Acțiunea în constatarea nulității hotărârii adoptate de organele de partid formulată de petentul Diaconescu Ion este o acțiune nepatrimonială cu caracter personal, formulată în considerarea calității sale de membru de partid, iar moștenitorii acestuia nu ar putea pretinde vreun interes sau drept propriu derivat din drepturile autorului lor. La momentul formulării acțiunii D.I. avea calitatea de membru de partid, calitate care nu se transmite prin moștenire. Prin decizia civilă nr. 1254 din 28 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca nefondat, recursul recurentului.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că în materia partidelor politice, cu privire la procedurile judiciare de înregistrare a partidelor Legea nr. 14/2003 prevede că „persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenție în interes propriu, potrivit Codului de procedură civilă ” , iar această cerere de intervenție „se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare” (art. 20 alin. (2)), aceste dispoziții fiind aplicabile și în situația modificării statutului partidului (art. 25 alin. (2)). Se face deci trimitere și în aceste situații care își găsesc o reglementare distinctă prin legea specială tot la dispozițiile Codului de procedură civilă pentru determinarea interesului intervenirii într-o procedură judiciară, caracterul personal al acțiunii invocat de recurent neconstituind un impediment pentru formularea de către terțe persoane interesate a unor cereri de intervenție de valorificare a unor drepturi proprii.

Împotriva soluției pronunțată în recurs recurentul P.S.D.Ș.E.S.B. a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate. Înalta Curte la termenul de astăzi a invocat, din oficiu, excepția netimbrării recursului, întrucât aceasta primează asupra oricăror, excepții sau cereri. Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt suspuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea se anulează ca netimbrată. Art. 9 din același act normativ prevede că, pentru „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător.

în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.” Cum recurentul nu s-a conformat dispozițiilor legale imperative evocate potrivit mențiunii de pe dovezile de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul de judecată de la 21 martie 2013, aflate la filele 8 și 9 dosar recurs, când procedura a fost legal îndeplinită, iar în prezenta cauză nu operează facilitățile prevăzute pentru scutirea de la obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 și va anula recursul recurentului, ca netimbrat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de intervenientul P.S.D.Ș.E.S.B. împotriva deciziei civile nr. 1254 din 28 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2013.