ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1182/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 1062/121/2012, Sindicatul cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere în numele membrilor săi, în contradictoriu cu intimații M.A.I. și Casa sectorială de pensii a M.A.I., a solicitat anularea deciziilor de revizuire a pensiilor emise pentru aceștia în luna decembrie 2011, menținerea cuantumurilor pensiei de serviciu stabilite prin deciziile emise anterior și obligarea la plata diferențelor neachitate și a dobânzii legale aferente acestor sume, cu cheltuieli de judecată arătând că deciziile contestate a fost emise cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) și art. 44 din Constituția României, art. 14 din C.E.D.O., art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la C.E.D.O.

și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. La data de 01 martie 2012, instanța a dispus disjungerea cererii privindu-i pe reclamanții Ț.O.P. și B.N. și formarea Dosarului nr. 1658/121/2012, în cadrul căruia, prin sentința civilă nr. 727 din 9 aprilie 2012 a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați, invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 62/2011.

Pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, cauza a fost înregistrată sub nr. 25385/3/2012 și a fost soluționată prin sentința civilă nr. 11656 din 19 decembrie 2012, în sensul admiterii excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului București, invocată din oficiu, declinării competenței în favoarea Tribunalului Galați, constatării ivirii conflictului negativ de competență și înaintării cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a reținut, în esență, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 având în vedere materia în care este formulată cererea - stabilire drepturi de pensie, aspect față de care calitatea procesuală activă a Sindicatului se raportează doar la prevederile alin. (1) și (2) al art. 28 din Legea nr. 62/2011 și nu vizează orice cerere pe care ar putea să o formuleze în numele unui membru. În raport de dispozițiile art. 20 - 22 C. proc. civ., constatând declanșat conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului și pronunțării regulatorului de competență.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de chemare în judecată, înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența soluționării acestei cereri în favoarea Tribunalul Galați, secția I civilă, pentru următoarele considerente: Deciziile de recalculare pensie nr. 601 și nr. 602 a căror anulare se solicită au fost emise la 9 februarie 2010, cererea de anulare fiind îndreptată la instanța de la domiciliul contestatorilor pensionari, reprezentați de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere. Potrivit art. 154 din Legea nr. 263/2010, „cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.

Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul. ” Art. 28 din Legea nr. 62/2011 dă legitimare procesuală activă organizațiilor sindicale, în apărarea drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. Față de prevederile celor două norme legale evocate, se constată incidența în cauză a dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 263/2010, care statuează asupra competenței teritoriale în cazul cererilor îndreptate împotriva C.N.P.A.S.

sau împotriva caselor teritoriale de pensii, textul legal precitat constituind normă procesuală specială, deci derogatorie de la dreptul comun în materia legislației muncii, aplicabil cu prioritate în baza principiului specialia generalibus derogant. Chiar în eventualitatea în care s-ar ignora dispozițiile speciale din Legea nr. 263/2010, pentru stabilirea competenței teritoriale avându-se în vedere dispozițiile art. 28 din Legea nr. 62/2011 și art. 269 alin. (2) C. muncii, nu se poate reține competența teritorială a instanței în raza căreia se află sediul Sindicatului, întrucât această entitate este reprezentantul reclamanților Ț.O.P. și B.N., ambii domiciliați în Galați, pentru soluționarea cererilor cărora a fost sesizat Tribunalul Galați.

Faptul că dispozițiile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 conferă calitate procesuală activă sindicatului lege nu schimbă calitatea de reclamanți a membrilor de sindicat reprezentați. Deci, Tribunalul Galați a fost învestit prin manifestarea de voință a reclamanților ca opțiune prin raportare la domiciliul persoanelor reprezentate și nu la sediului reprezentantului, aspect față de care această instanță nu putea ridica problema competenței teritoriale, cât timp nu se încalcă o normă absolută de competență. Prin alegerea făcută Tribunalul Galați, a devenit exclusiv competent a judeca litigiul cu care a fost investită, moment de la care orice altă instanță posibil competentă alternativ, prin raportare a domiciliul/sediul unuia dintre reclamanți a pierdut această prerogativă.

Astfel fiind, Înalta Curte, în raport de cele anterior expuse, în baza dispozițiilor art. 22 alin. (5) C. proc. civ., raportat la art. 154 din Legea nr. 263/2010, va stabili competența de soluționare a litigiului dintre reclamanții Ț.O.P. și B.V.N. - prin Sindicatul cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere în contradictoriu cu pârâții M.A.I. București și Casa sectorială a M.A.I. București, având ca obiect contestație decizii de pensionare, în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 martie 2013.