ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 200/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 200/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 200/2018
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
Prin
cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței
la data de 2 martie 2015, reclamantul A. a solicitat instanței, în
contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, ca prin
hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea
dispoziției de respingere a notificării nr. 4193 din 18 decembrie
2013, emisă pe pârât, ca fiind nelegală; obligarea pârâtului la
emiterea în favoarea reclamantului a unei dispoziții motivate, prin care
să i se acorde despăgubiri determinate în conformitate cu art. 21
alin. (6) din Legea nr. 165/2013, pe baza grilei notariale valabile la data
intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, pentru imobilele: teren în
suprafață de 2404 mp, având nr. topo. x, înscris în CF nr. x Cluj,
situat administrativ în Cluj-Napoca și teren în suprafață de
5472 mp (1520 stj.p), având nr. topo. y, înscris în CF nr. y Cluj, situat
administrativ în Cluj-Napoca în locul denumit "zona Pietroasa",
Prin Sentința civilă nr.
304/2015, pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Cluj, s-a
admis în parte, plângerea formulata de petiționarul A., în contradictoriu
cu intimatul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, și în
consecință: s-a anulat parțial, dispoziția de respingere a
notificării nr. 4193 din 18 decembrie 2013 emisă de intimatul
Primarul municipiului Cluj-Napoca, în ceea ce privește soluția
dată notificării petiționarului.
A fost obligat intimatul la emiterea
în favoarea petiționarului a unei dispoziții motivate, prin care
să propună acordarea de măsuri compensatorii în condițiile
legii, privind unele măsuri pentru finalizarea, procesului de restituire,
în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în
perioada regimului comunist în România pentru cota de 1/3 parte din terenul în
suprafață de 2404 mp având nr. top. x înscris în CF nr. x Cluj,
situate administrative în Cluj-Napoca și cota de 1/3 parte din terenul în
suprafață de 5472 mp având nr. top. y, înscris în CF nr. y Cluj,
situate administrativ în Cluj-Napoca în zona numită Pietroasa.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, solicitând respingerea
în totalitate a acțiunii formulată de reclamant.
În ședința publică din
data de 1 aprilie 2016, s-a dispus suspendarea cauzei, în baza
dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la
soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei
Cluj-Napoca.
Prin Încheierea civilă nr.
8286/CC din 13 iulie 2016, definitivă prin neapelare la data de 16 august
2016 s-a anulat cererea de chemare în judecată formulată de A., având
ca obiect anulare act.
Dosarul a rămas în nelucrare, din
motive imputabile părților, care nu au întreprins nici un demers în
vederea reluării judecății, mai mult de 6 luni, motiv pentru
care, curtea din oficiu a dispus repunerea cauzei pe rol, iar în
ședința publică din 6 aprilie 2016 a fost invocată, din
oficiu, excepția perimării apelului.
Prin urmare, în baza art. 420 C. proc.
civ., prin Deciziei nr. 226/A din data de 6 aprilie 2017, pronunțată
de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, curtea a admis excepția
perimării apelului și a constatat perimat apelul declarat de pârâtul
Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentinței civile nr. 304 din
22 mai 2015 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2015, pe
care a menținut-o.
Împotriva deciziei pronunțate în
apel, pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca a formulat în termen prezentul
recurs prin care a susținut că hotărârea recurată a fost
dată cu aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului, recurentul a
arătat că suspendarea judecării cauzei s-a dispus pentru
situația prevăzută de art. 413 alin. (1) pct. 1, fiind o
suspendare facultativă, dezlegarea cauzei depinzând în parte de
existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte
judecăți. A considerat că după soluționarea
definitivă a cauzei în raport de care s-a dispus suspendarea
judecății, judecata se relua din oficiu de către
instanță, întrucât pentru acest caz de suspendare facultativă,
părțile nu aveau obligația de a depune o cerere de repunere pe
rol, ci trebuia pus pe rol din oficiu.
A apreciat că în mod greșit
s-a admis excepția perimării invocată din oficiu, întrucât nu a
existat o culpă a acestuia în privința rămânerii cauzei în
nelucrare, iar cauza trebuia repusă pe rol din oficiu.
Analizând recursul formulat, prin
raportare la criticile invocate, Înalta Curte reține următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secția I
civilă, a fost învestită cu apelul declarat de pârâtul Primarul
Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentinței civile nr. 304/2015
pronunțată de Tribunalul Cluj.
Prin încheierea din 1 aprilie 2036,
instanța a dispus suspendarea, în baza dispozițiilor art. 413 alin.
(1) pct. 1 C. proc. civ., a apelului declarat de pârât, până la
soluționarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului
nr. x/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Potrivit dispozițiilor art. 416
alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată,
contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de
reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva
incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile
părții, timp de 6 luni", iar alin. (2) al art. 416 C. proc. civ.
prevede că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură
îndeplinit de părți sau de instanță.
Potrivit alin. (3) "nu constituie
cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuie efectuat din oficiu,
precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții,
cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen
de judecată".
În speță, se constată
că, la termenul de la 1 aprilie 2016, reclamantul intimat A. a solicitat
instanței suspendarea judecății cauzei până la
soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei
Cluj-Napoca, iar instanța considerând că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a
admis cererea părții și a dispus suspendarea judecării
apelului, în temeiul dispoziții legale invocate.
Nu este fondată susținerea
recurentului-pârât potrivit căreia instanța trebuia să
repună pe rol cauza din oficiu.
În cauză suspendarea
judecății a fost dispusă la cererea părții, astfel
că, pentru reluarea acesteia nu trebuia ca instanța să
repună cauza pe rol din oficiu, ci era necesar o manifestare din partea
părții în acest sens.
Astfel, oricare din părțile
în cauză și mai cu seamă apelantul ar fi trebuit să
depună diligentele necesare repunerii cauzei pe rol, dacă
stăruia în judecată.
Prin urmare, în mod legal,
instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art. 416 alin.
(1) C. proc. civ. referitoare la perimarea de drept a apelului, ca o
consecință a lipsei de stăruință a părților
în desfășurarea activității judiciare, în cauză
nefiind aplicabile dispozițiile art. 416 alin. (3) C. proc. civ., nefiind
vorba de o declinare de competență sau de o strămutare a
procesului pentru a atrage incidența acestui text.
Pentru aceste considerente, Înalta
Curte constată că în mod legal prin decizia recurată, s-a dispus
perimarea apelului declarat de pârât, și, în consecință,
recursul de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei nr.
226/A din data de 6 aprilie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj,
secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2018.
Procesat
de GGC - CL