ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 647/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 647/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta U.A.-T. Municipiul Brăila - prin Primar A.G.S. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, solicitând anularea Deciziei nr. 19 din 2 noiembrie 2011 și a Notei de constatare nr. CA 73175 din 3 octombrie 2011 emise de pârât - Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, a arătat că are calitatea de autoritate contractantă și de beneficiar în baza contractului de finanțare din 22 iulie 2009 și a contractului de execuție lucrări din 22 decembrie 2010, aflate în derulare, pentru proiectul cu titlul "Modernizare Bulevardul Dorobanților, municipiul Brăila". Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 2581 din 10 aprilie 2012 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta U.A.-T.
Municipiul Brăila. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că actele administrative contestate sunt legale fiind emise cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011. Astfel, deși reclamanta susține că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, întrucât procedura a început în anul 2009 când s-a încheiat contractul de finanțare din 22 iulie 2009, totuși trebuie avut în vedere că O.U.G. nr. 66/2011 a intrat în vigoare la 30 iunie 2011 iar activitatea de constatare a neregulilor s-a desfășurat în perioada 29 august 2011 - 30 septembrie 2011, ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, astfel că nu se poate vorbi de aplicarea retroactivă a acestui act normativ.
Împotriva Sentinței nr. 2581 din 1 aprilie 2012 a declarat recurs reclamanta U.A.-T. a Municipiului Brăila, prin primar A.G.S., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, prin raportare la prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. Mai înainte însă de a trece la analiza motivelor de casare urmează a se constata că recursul este tardiv declarat. Cât privește cererea de repunere în termenul de recurs se constată că este neîntemeiată. Astfel, instituția repunerii în termen funcționează în cazuri și pentru motive strict determinate de lege. Dispozițiile C. proc. civ. în materia specială a recursului, se întregesc cu dispozițiile generale ale art. 101 - 104 referitor la termenele procedurale.
Așa fiind, partea care a pierdut termenul de recurs dintr-un caz de forță majoră are dreptul să ceară repunerea în termen, introducând cererea de recurs în termen de 15 zile, calculat de la data încetării împiedicării (art. 103). Prin urmare, repunerea în termen se face numai pentru caz de forță majoră, situație care are caracter întreruptiv asupra termenului de recurs. Nefiind însă îndeplinite condițiile forței majore, cererea de repunere în termen va fi respinsă, constatându-se tardivitatea declarării recursului. În cauză, așa cum rezultă din actele de la dosar ca și din concluziile recurentei, sentința a fost comunicată reclamantei la data de 30 mai 2012, termenul de recurs fiind de 15 zile de la comunicare iar partea putând solicita repunerea în termen doar în caz de forță majoră.
Așadar, în sistemul C. proc. civ., repunerea în termen se face numai pentru caz de forță majoră, caz care are în privința termenului de recurs un efect întreruptiv. Având în vedere natura imperativă a termenului prevăzut de legea procesuală pentru exercitarea unui drept, reiese că nerespectarea acestuia, atrage sancțiunea decăderii, în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (1) teza I C. proc. civ. Constatând că în cauză recursul nu a fost declarat în termenul imperativ prevăzut de lege și că recurenta nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa, Curtea urmează să dea eficiență prevederilor legale sancționatorii mai sus indicate și să dispună respingerea recursului ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge cererea de repunere în termen formulată de recurenta-reclamantă U.A.-T. Municipiul Brăila prin Primar A.G.S. Respinge recursul declarat de reclamanta U.A.-T. Municipiul Brăila prin Primar A.G.S. împotriva Sentinței civile nr. 2581 din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2013. Procesat de GGC - CL
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.