ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 388/A/2017

Asupra apelurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 69 din 14 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/45/2017 s-au respins, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice date faptelor pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 07 aprilie 2017 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași în Dosarul nr. x/P/2017, a cererilor formulate de persoanele vătămate B. și C., prin apărător ales, din infracțiunile de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. (1), (2) și (3) cu aplicarea art. 38 alin. (1) și (2) C. pen. și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin. (1) cu aplicarea art. 38 alin. (1) și (2) C. pen. în infracțiunile de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. (2) și (3) și cu reținerea art. 77 lit. c) cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen. și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin. (1) și art. 38 alin. (2) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., necunoscut cu antecedente penale, aflat în Penitenciarul Iași, la următoarele pedepse:

- pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice), b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat) și i) (dreptul de a conduce orice tip de vehicul pentru care este necesară deținerea unui permis de conducere) C. pen. pe o durată de 2 ani și pedeapsa accesorie prev. de art. 65 C. pen. constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și i) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 38 alin. (1) și (2) C. pen.;

- pedeapsa principală de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) (dreptul de a conduce orice tip de vehicul pentru care este necesară deținerea unui permis de conducere) C. pen. pe o durată de 2 ani și pedeapsa accesorie prev. de art. 65 C. pen. constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și i) (dreptul de a conduce orice tip de vehicul pentru care este necesară deținerea unui permis de conducere) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (1) C. proc. pen. și art. 38 alin. (1) și (2) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 39 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea și anume, pedeapsa de 5 ani închisoare la care s-a adăugat o treime din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare respectiv 10 luni de închisoare urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală unică rezultantă de 5 (cinci) ani și 10 (zece) luni de închisoare.

În temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) și i) C. pen. pe o durată de 2 ani, interzicerea exercițiului dreptului prev. art. 66 lit. i) C. pen. constând în concret în interzicerea conducerii oricărui tip de vehicul pentru care este necesară deținerea unui permis de conducere.

În temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (5) rap. la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și i) C. pen., interzicerea exercițiului dreptului prev. art. 66 lit. i) C. pen. vizând, în concret, interzicerea conducerii oricărui tip de vehicul pentru care este necesară deținerea unui permis de conducere.

În temeiul dispozițiilor art. 399 alin. (1), art. 202 și art. 223 alin. (2) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.

În temeiul dispozițiilor art. 72 alin. (1) C. pen. din durata pedepsei principale de executat de 5 ani și 10 luni închisoare s-a scăzut durata reținerii și arestării preventive a inculpatului A., de la 23 martie 2017 la zi.

În temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea de la inculpatul A. a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul dispozițiilor art. 19 și art. 25 C. proc. pen., art. 1357, art. 1372, art. 1381, art. 1390-1392 C. civ., art. 11 din Legea nr. 132/2017 și art. 12 din Norma nr. 39 din 25 noiembrie 2016 privind asigurările auto din România emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară publicată în M. Of. nr. 986 din 8 decembrie 2016, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă E.

S-a obligat partea responsabilă civilmente SC D. SA, cu sediul în București, număr de înregistrare, CUI, la plata sumei de 478.850 lei către partea civilă E., cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 18.850 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material și suma de 460.000 de lei cu titlu de daune morale.

În temeiul dispozițiilor art. 19 și art. 25 C. proc. pen., art. 1357, art. 1372, art. 1381, art. 1390-1391 C. civ., art. 11 din Legea nr. 132/2017 și art. 12 din Norma nr. 39 din 25 noiembrie 2016 privind asigurările auto din România emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară publicată în M. Of. nr. 986 din 8 decembrie 2016, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă F.

A fost obligată partea responsabilă civilmente SC D. SA, cu sediul în București, număr de înregistrare, CUI, la plata sumei de 350.000 lei către partea civilă F. cu titlu de despăgubiri civile - daune morale.

În temeiul dispozițiilor art. 19 și art. 25 C. proc. pen., art. 1357, art. 1372, art. 1381, art. 1392 C. civ., art. 11 din Legea nr. 132/2017 și art. 12 din Norma nr. 39 din 25 noiembrie 2016 privind asigurările auto din România emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară publicată în M. Of. nr. 986 din 8 decembrie 2016, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă K. Iași, cu sediul în Iași, județul Iași.

A fost obligată partea responsabilă civilmente SC D. SA, cu sediul în București, număr de înregistrare, CUI, la plata sumei de 38.051, 58 lei, cu dobânda legală de la data de 04 aprilie 2017 (data formulării cererii de despăgubire) și până la data achitării integrale a debitului, către partea civilă K. Iași, cu titlu de despăgubiri civile (aferente îngrijirii victimei G.).

S-au respins, ca nefondate, celelalte pretenții civile formulate de partea civilă K. Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 19 și art. 25 C. proc. pen., art. 1357, art. 1372, art. 1381, art. 1392 C. civ., art. 11 din Legea nr. 132/2017 și art. 12 din Norma nr. 39 din 25 noiembrie 2016 privind asigurările auto din România emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară publicată în M. Of. nr. 986 din 8 decembrie 2016, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Iași, cu sediul în Iași, județul Iași.

A fost obligată partea responsabilă civilmente SC D. SA, cu sediul în București, număr de înregistrare, CUI, la plata sumei de 594, 2 lei (cheltuieli de transport pentru deplasarea ambulanței la locul în care se afla victima G.) către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Iași, cu titlu de despăgubiri civile (aferente îngrijirii victimei G.).

S-au respins, ca nefondate, celelalte pretenții civile formulate de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Iași, cu sediul în Iași, str. Primăverii nr. 74, județul Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 19 și art. 25 C. proc. pen., văzând și dispozițiile art. 371 C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată de H. Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 4.552, 20 de lei, din care suma de 3.552,20, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul urmăririi penale și suma de 1.000 de lei, cu titlu de cheltuieli avansate de parcursul judecății.

În temeiul dispozițiilor art. 276 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis cererea părții civile F. și a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 4.500 de lei către F., cu titlu de cheltuieli judiciare (onorariu de avocat), conform din 31 martie 2017, eliberate de Cabinet Avocat I.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, prin rechizitoriul din 07 aprilie 2017 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, în Dosarul nr. x/P/2017, înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași la data de 10 aprilie 2017, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe prev. de 336 alin. (1) C. pen. și ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. (1), (2) și (3) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 38 alin. (1) și (2) C. pen.

S-a reținut în sarcina inculpatului A. prin actul de sesizare că, la data de 22 martie 2017, a condus pe drumurile publice din municipiul Iași un autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita legală și a provocat un accident de circulație ce a cauzat decesul numiților J. și G. S-a imputat inculpatului încălcarea dispozițiilor art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, art. 121 alin. (1), art. 48, art. 49 alin. (1), art. 1 și art. 56 din același act normativ.

Prin Încheierea penală nr. x/DLF din 24 martie 2017 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Iași, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A., în Dosarul penal nr. x/45/2017, pentru o durată de 30 de zile, pentru temeiurile prev. de art. 202 alin. (1), (3) și alin. (4) lit. e) coroborat cu art. 223 alin. (2) C. proc. pen., reținându-se existența unor indicii temeinice și chiar a unor probe certe în sensul art. 202 C. proc. pen., care justificau suspiciunea rezonabilă că inculpatul A. ar fi săvârșit faptele grave imputate, că măsura arestării preventive este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică și că această măsură era proporțională cu gravitatea acuzației aduse.

S-a arătat că măsura preventivă a fost verificată și menținută prin încheierile judecătorului de cameră preliminară din 10 aprilie 2017, 5 mai 2017 și 19 mai 2017 și de instanța de judecată prin încheierea din 14 iunie 2017.

De asemenea, s-a reținut că, prin încheierea din camera de consiliu din 22 mai 2017, definitivă, prin necontestare, Curtea a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul emis la 07 aprilie 2017 în Dosarul nr. x/P/2017, înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași la data de 10 aprilie 2017 sub nr. x/45/2017, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în Dosarul penal nr. x/P/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe și ucidere din culpă prev. de 336 alin. (1) și art. 192 alin. (1), (2) și (3) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul A., avocat în cadrul Baroului Iași, aflat în Penitenciarul Iași, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe și ucidere din culpă prev. de 336 alin. (1) și art. 192 alin. (1), (2) și (3) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (1) C. proc. pen. În urma răspunsului afirmativ al inculpatului A. și a cererii exprese a acestuia, instanța a procedat la soluționarea cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 375 C. proc. pen., apreciind că cererea este fondată.

S-a constatat că inculpatul a menționat că solicită administrarea probei cu înscrisuri, fără a solicita acordarea unui termen de judecată în acest sens.

Față de opoziția persoanelor vătămate și a apărătorului lor față de temeinicia cererii inculpatului de a fi judecat în procedură simplificată, instanța a reținut dispozițiile art. 374 alin. (1) și (4) și art. 396 alin. (1) C. proc. pen. care prevăd posibilitatea inculpatului de a solicita instanței folosirea procedurii simplificate la primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită și înainte de începerea cercetării judecătorești, scopul procedurii fiind evitarea unui proces îndelungat și a cheltuielilor pe care le-ar presupune administrarea de probe pe latura penală în cursul cercetării judecătorești.

S-a mai arătat că instanța nu a avut în vedere la soluționarea cererii inculpatului argumentele persoanelor vătămate care țineau de caracterul formal al recunoașterii vinovăției de către inculpat și de exemplaritate a procesului penal. Instanța a reținut că dezbaterea contradictorie a cererilor și excepțiilor formulate prev. de art. 351 alin. (2) C. proc. pen. permit persoanei vătămate să-și expună punctul de vedere cu privire la orice cerere formulată de inculpat, dar atât timp cât nu se justifică cu argumente ce împrejurări de fapt ale cauzei nu sunt lămurite, iar în condițiile în care instanța de judecată a apreciat că probele administrate în cursul urmăririi penale, precum și înscrisurile, sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, s-a apreciat că cererea inculpatului trebuie să fie admisă.

S-a învederat că, în termenul legal prevăzut de art. 20 alin. (1) C. pen., în cauză, s-au constituit părți civile E. și F., în calitate de mamă și, respectiv, soră a defunctului J., B. și C., în calitate de frate și, respectiv, mamă, ai defunctei G. și unitățile publice care au acordat asistență medicală și ajutor victimelor din cauză, după cum urmează: prin adresele din 30 martie 2017, K. Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 39.407,189 lei (solicitând obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la despăgubiri), prin adresa din 31 martie 2017, H. Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 51,57 lei, iar prin adresa din 28 martie 2017, Serviciul Județean de Ambulanță Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 935,8 lei.

De asemenea, instanța a reținut că, în cursul procedurii de cameră preliminară, față de cererile formulate de partea civilă K. Iași și de inculpatul A., s-au efectuat la 21 aprilie 2017, toate comunicările prev. de art. 344 alin. (2) C. proc. pen. către asigurătorul SC D. SA fiind introdus în cauză și căruia i s-a asigurat posibilitatea participării depline la procedura de cameră preliminară și la procedura de judecată, cu toate drepturile prev. de art. 86 C. proc. pen., în calitate de parte responsabilă civilmente, asigurătorul de răspundere civilă obligatorie SC D. SA, conform poliței, cu valabilitate de la 18 octombrie 2016 la 17 aprilie 2017, pentru autoturismul, aparținând numitului L., întemeiată pe faptul că asigurătorul răspunde pentru asigurat în condițiile art. 49 din Legea nr. 136/1995 și în temeiul contractului de asigurare, astfel încât s-a reținut ca întrunită cerința art. 86 C. proc. pen., anume aceea ca asigurătorului de răspundere civilă obligatorie să îi incumbe o obligație legală și deopotrivă convențională de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, urmând ca acesta să participe în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente.

Deopotrivă, s-a relevat că, în fața instanței de judecată a fost administrată proba cu înscrisuri încuviințată, în exercitarea dreptului la apărare, inculpatului A. și în dovedirea pretențiilor civile, părților civile E. și F.

Instanța a mai reținut că inculpatul A. a recunoscut în totalitate pretențiile formulate de partea civilă E., sub aspectul cererii de obligare la plata sumei de 20.935 de lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare, solicitând instanței să aprecieze asupra cuantumului daunelor morale solicitate.

Referitor la partea responsabilă civilmente SC D. SA, instanța a arătat că aceasta nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat cereri.

Instanța, deliberând asupra ansamblului materialului probator administrat în faza urmăririi penale și însușit de inculpatul A., precum și asupra probelor cu înscrisuri administrate în cursul judecății, a reținut că situația de fapt stabilită prin rechizitoriu este corectă și corespunzătoare probelor administrate.

Referitor la inculpatul A., s-a constatat că acesta este avocat în Baroul Iași și posesor al permisului de conducere categoria B, din anul 2008 și, la data faptelor, deținea autoturismul (proprietar fiind L. - tatăl inculpatului).

Cu privire la situația de fapt reținută în sarcina inculpatului, s-a reținut că, în seara zilei de 22 martie 2017, în jurul orei 19.00, inculpatul A. s-a deplasat cu autoturismul susmenționat la restaurantul „x” situat în municipiul Iași, fiind însoțit de prietena sa, M. și de soții N. și O. În incinta restaurantului, în intervalul orar 19.30 - 23.00, inculpatul A. a petrecut împreună cu aceste persoane, sărbătorind ziua de naștere a martorului N., ocazie cu care a consumat băuturi alcoolice (5-6 pahare cu vin în amestec cu apă minerală conform declarației inculpatului).

Sub aspectul situației de fapt, s-a arătat că, în jurul orei 23.20, aflat intr-o stare vădită de ebrietate, inculpatul A. s-a urcat la volanul autoturismului său, aflat în parcarea restaurantului, fiind însoțit de martora M. care a ocupat locul din dreapta față și l-a condus pe șoseaua x cu intenția de a se deplasa spre domiciliu (municipiul Iași). În jurul orei 23.22, autoturismul condus de inculpat a coborât cu viteză pasajul rutier x spre intersecția Granit (intersecția bulevardului x spre strada y), pe banda a doua de circulație și, fără a schița vreun gest de frânare, a izbit din spate autoturismul, ce tocmai plecase de la semafor, pe aceeași bandă de circulație și în aceeași direcție de mers (dinspre Granit spre Podul Roș).

S-a reținut că, în urma impactului deosebit de violent, autoturismul, a fost proiectat pe sensul opus de mers unde a intrat în coliziune cu autoturismul echipat taxi, condus dinspre Podu Roș către Șoseaua Bucium de către numitul P. După impactul devastator, autoturismul și-a continuat deplasarea deși suferise avarii frontale, ca urmare a vitezei ridicate avute înainte de impact și s-a oprit în trunchiul unui arbore aflat pe marginea părții carosabile, pe sensul opus de circulație, la o distanță de aproximativ 190,60 metri de locul accidentului.

S-a arătat că, în urma accidentului, a rezultat decesul instantaneu al numitului J., conducător al autoturismului, decesul ulterior (la data de 30 martie 2017) al numitei G., pasager pe locul din dreapta față al aceluiași autoturism și vătămarea corporală a numiților P. (șofer taximetrist) și M. (pasager dreapta față a autoturismului), precum și a inculpatului A.

Totodată, instanța a mai reținut că, la data de 22 martie 2017, la ora 23.26, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Municipiului Iași - Biroul Rutier au fost sesizați prin intermediul Dispeceratului pentru Apeluri de Urgență 112 cu privire la faptul că la intersecția bulevardului x cu strada y s-a produs un accident rutier soldat cu victime omenești. Mai mult, s-a arătat că echipa operativă s-a deplasat la fața locului și în prezența martorilor oculari R. și S. au identificat principalele elemente aflate la locul producerii accidentului rutier, au constatat că autoturismul, se afla oprit într-un copac, pe contrasens față de direcția sa de deplasare, la o distanță de 190,60 metri față de locul impactului cu autoturismul, 171,10 metri față de marcajul pietonal și la 19,50 metri de la marcaj până la plăcuța de înmatriculare a autoturismului, căzută în momentul impactului violent dintre cele două autoturisme.

Cu privire la situația de fapt s-a reținut că, la fața locului au fost identificate două urme imprimate pe partea carosabilă în lungime de 151,20 metri și de 149,40 metri ca urmare a impregnării uleiului și a lichidului de răcire în pneurile autoturismului.

În timpul cercetării la fața locului au fost efectuate și fotografii judiciare ale autoturismelor implicate în accidentul de circulație și în fotografia nr. 50 a fost surprinsă planșa de bord a autoturismului, iar acul vitezometrului a fost blocat la viteza de 155 km/h.

Au fost relevate, astfel, viteza deosebit de ridicată a autoturismului condus de inculpat, impactul violent cu autoturismul și consecințele tragice ale accidentului rutier, soldat cu decesul a două persoane și vătămarea corporală a trei persoane.

S-a constatat că ulterior producerii accidentului, organele de poliție au verificat starea tehnică a autoturismului, condus de inculpatul A. și au constatat că sistemul de direcție, sistemul de frânare și sistemul de rulare erau funcționale (fila 111).

În cuprinsul procesului verbal de cercetare a locului accidentului, s-a consemnat, de asemenea, că personalul medical sosit la fața locului a scos din autoturismul, pentru îngrijiri medicale pe inculpatul A. de la volanul autoturismului și pe numita M., de pe locul dreapta față. De la fața locului au fost transportate la Spitalul Sf. Spiridon victimele accidentului G., P., M. și inculpatul A., celui din urmă fiindu-i recoltate două probe de sânge, la interval de o oră, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din cuprinsul buletinului de analiză toxicologică din 23 martie 2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași a rezultat că inculpatul A. prezenta în sânge o alcoolemie de 1,95 g %o la ora 00,30 și de 1,85 g %o la ora 1,30 (fila 90).

Instanța de fond a constatat că, în vederea stabilirii valorii alcoolemiei la momentul conducerii autoturismului pe drumurile publice și al producerii accidentului mortal de circulație, s-a dispus prin ordonanță efectuarea unei expertize medico-legale. Prin adresa din 3 aprilie 2017 Institutul de Medicină Legală Iași a înaintat raportul de expertiză medico-legală privind estimarea retroactivă a alcoolemiei din cuprinsul căruia a rezultat că la momentul conducerii autoturismului și producerii accidentului de circulație, inculpatul A. ar fi putut avea o alcoolemie de cca. 2,05 g %o (filele 93-94).

De asemenea, s-a subliniat că, în cursul urmăririi penale, au fost examinate victimele accidentului de circulație provocat de inculpatul A. sub aspectul leziunilor suferite și al mecanismului de producere. Din cuprinsul raportului medico-legal de necropsie din 31 martie 2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași a rezultat că moartea numitului Vieriu Lucian a fost violentă; s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința hematomului subdural transecțiunii de arteră bazilară, hemoragiei subarahnoidiene difuze și ventriculară produse în cadrul unui politraumatizant cu traumatism cranio-cerebral acut închis cu fractură de bază de craniu, traumatism toraco-abdominal (multiple fracțiuni costale bilaterale, contuzie pulmonară, rupturi hepatice) și traumatism membru superior drept (fractură humerus cu deplasare). Aspectul și topografia leziunilor au pledat pentru posibilitatea producerii lor în cadrul unui accident rutier.

În ceea ce privește examenul toxicologic efectuat pe eșantioane recoltate de la victimă s-a evidențiat că numitul J. nu consumase băuturi alcoolice (alcoolemie și alcoolurie 0,00 g %o) (filele 96 - 99).

Din cuprinsul raportului medico-legal de necropsie din 3 aprilie 2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași, a rezultat că moartea numitei G. a fost violentă, s-a produs la data de 30 martie 2017 și s-a datorat comei cerebrale traumatice, consecința hematomului subdural bilateral, contuziei cerebrale și de trunchi cerebral, hemoragiei subarahnoidiene difuză, produse în cadrul unui politraumatism cu traumatism cranio-cerebral acut deschis, traumatism toraco-abdominal (hemotorax drept, contuzie pulmonară bilaterală, contuzie pericardică, hematom perineal drept, contuzie renală dreaptă, hematom retroperitoneal bilateral) și traumatism de bazin (hematom vezică urinară, fractură ra, ischio-pubian stâng). Aspectul și topografia leziunilor au pledat pentru producerea lor în cadrul unui accident rutier, iar între leziunile constatate la examenul necroptic a existat un raport direct de cauzalitate (filele 105 - 110).

În privința numitului P. s-a reținut că acesta a suferit, conform certificatului medico-legal din data de 24 martie 2017 emis de Institutul de Medicină Legală Iași, leziuni precum hematom epicranian, echimoze și excoriații ce s-au putut produce prin lovire de părți dure din interiorul unui autoturism în cadrul unui accident rutier din data de 22 martie 2017 și care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare (fila 192).

De asemenea, s-a constatat că, la data de 23 martie 2017, persoana vătămată P. a formulat plângere penală prealabilă cu privire la săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. (1) și (4) C. pen., iar la data de 27 martie 2017 și-a retras plângerea prin declarația autentificată notarială - încheierea din 2017 (filele 186 și 194).

Deopotrivă, actele medicale întocmite de reprezentanții H. Iași au demonstrat că, în urma accidentului rutier au mai suferit leziuni ușoare inculpatul A., dar și prietena sa M., care nu a formulat plângere penală prealabilă.

Instanța de fond a mai reținut că, în vederea stabilirii identității persoanei care a condus autovehiculul și a împrejurărilor în care s-a produs accidentul mortal de circulație, au fost obținute și vizualizate înregistrările video surprinse de camerele de supraveghere ale restaurantului „x” din parcarea căruia a plecat autovehiculul ce a generat accidentul, precum și de camerele de supraveghere ale Primăriei municipiului Iași și ale Poliției Locale Iași.

Astfel, din examinarea înregistrărilor video și a fotografiilor judiciare prin care au fost fixate momentele relevante conducerii autoturismului surprinse de camera de supraveghere a restaurantului „x”, s-a constatat că: ”Potrivit orei ce apare pe înregistrarea video, la ora 23.1852 se observă că din restaurant iese o persoană de sex feminin, (M.) cu părul lung, blond și jachetă de culoare maro. Aceasta este urmată de un bărbat, (inculpatul A.) slăbuț, cu geacă tip jachetă de culoare cu albastră, aceștia oprindu-se la câțiva metri circa 2-3 metri, față de restaurant. Din curte a ieșit un autoturism marca Dacia Logan, echipat taxi. De la ora 23:1914 și până la ora 23:1922, cele două persoane se deplasează către centru parcării având mersul legănat. Timp de 16 secunde la ora 23:1922 și până la ora 23:1938, cele două persoane stau nemișcate, după care se îndreaptă către un autoturism de culoare gri, a treilea autoturism pe partea stângă, către ieșire. Cei doi fac câțiva pași legănându-se către autoturism, apoi persoana de sex feminin caută ceva în geantă de umăr, după care la ora 23:1955, se așează pe capota autoturismului de culoare gri. Bărbatul se mută în partea stângă a femeii și se observă cum luminile de semnalizare a autoturismului clipesc de mai multe ori, semn că cineva descuie din telecomandă autoturismul, cei doi părând a avea o discuție. La ora 23:2050, persoana de sex feminin se ridică de pe capota autoturismului, bărbatul se îndreaptă către portiera din partea stânga față a autovehiculului și femeia către portiera din dreapta față. La ora 23:2100, cei doi urcă în autoturism, 23:2110 se aprind farurile autoturismului care se pune în mișcare și la ora 23:2123 autoturismul iese din raza de vizualizare a camerei. Din mersul celor doi în curtea restaurantului, se poate deduce clar că cei doi se aflau sub influența alcoolului”.

Urmare a vizualizării înregistrărilor video realizate de camerele de supraveghere din intersecția Granit aparținând Poliției Locale Iași, au rezultat următoarele: „Potrivit orei de pe înregistrarea video, la ora 23.2227 se observă pe strada Bucium, pe sensul de circulație către Podul Roș, două autoturisme oprite înaintea marcajului pietonal, de la intersecția cu strada x, oprite pe banda doi și trei. La ora 23:2233 - 23:2233 se observă că de pe pasajul auto Bucium, circulă cu viteză destul de mare un al treilea autoturism, care se apropie de autoturismul oprit în dreptul marcajului pietonal, pe sensul de circulație către Podul Roș. La ora 23:2234 și 23:2235 are loc impactul dintre autoturismul care circulă dinspre pasajul x - mașina de culoare gri și autoturismul de culoare albă oprit înaintea marcajului pietonal și care ca urmare a impactului are o mișcare de rotație invers acelor de ceas. La ora 23:2235 are loc impactul dintre autoturismul de culoare albă și autoturismul, echipat taxi, aflat pe sensul opus, respectiv pe sensul de circulație Podul Roș către x. La ora 23:2811, camera se rotește la dreapta către centrul intersecției și se observă în centrul intersecției, pe sensul de circulație către pasarela auto x (Podul Roș către sat Păun), autoturismul, echipat taxi și o autospecială a poliției locale Iași. La ora 23:2858 și 23:2908, camera de supraveghere surprinde autoturismul de culoare albă, lângă care se observă mai multe persoane ce încearcă să acorde îngrijiri persoanelor din interiorul autoturismului”.

Referitor la înregistrarea video ce aparține Primăriei Municipiului Iași - Direcția Generală Tehnică și Investiții - Serviciul de Management al Traficului, instanța a constatat că aceasta a surprins accidentul rutier în modul următor: „La ora 23.2314 se observă pe strada x, pe sensul de circulație către Podul Roș, trei autoturisme care circulă pe banda doi și trei. La ora 23:2323, două din cele trei autoturisme menționate mai sus se opresc înaintea marcajului pietonal, de la intersecția cu strada Bucium, oprite pe banda doi și trei. La ora 23:2332 după ce camera de supraveghere face o rotație către stânga, vizualizând sensul de circulație către Podul Roș, surprinde două autoturisme, unul de culoare albă pe axul străzii și banda trei ce prezintă avarii la partea din spate, iar pe banda doi un autoturism de culoare gri), ambele autoturisme circulând către Podul Roș, după intersecția cu strada x. Autoturismul de culoare albă se rotește la 180

0

de două ori și se oprește la ora 23:2336, cu fața către pasarela auto x. Autovehiculul de culoare gri, circulă către Podul Roș și iese din raza de vizualizare a camerei de supraveghere montată pe stâlpul de iluminat public stradal, din dreptul clădirii „x”. Se constată că această cameră de supraveghere are o mișcare de rotație, posibil datorată de un senzor de mișcare ori de un anumit program. La ora 23:2342, camera se rotește la dreapta către centrul intersecției și se observă în centrul intersecției, pe sensul de circulație către pasarela auto x (Podul Roș către sat Păun), autoturismul, camera de supraveghere, surprinde la portiera dreapta spate a taxiului o persoană de sex feminin. La ora 23:2558, camera de supraveghere se rotește către stânga și se mărește imaginea pe autoturismul de culoare albă, lângă care se observă mai multe persoane ce încearcă să acorde îngrijiri persoanelor din interiorul autoturismului”.

Astfel, a reținut instanța, s-a demonstrat fără putință de tăgadă din înregistrările video susmenționate că, în seara zilei de 22 martie 2017, inculpatul A., aflat într-o stare vădită de ebrietate a condus cu o viteză uluitoare autoturismul pe străzile municipiului Iași și a provocat un accident de circulație soldat cu decesul a două persoane, vătămarea corporală a trei persoane și avarierea a trei autoturisme.

De asemenea, din procesul verbal de cercetare la locul accidentului s-a constatat, în urma verificărilor inițiale efectuate de către lucrătorii Poliției Rutiere Iași că numitul J. avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule, însă verificările efectuate de către procuror în cursul urmăririi penale au demonstrat că persoana susmenționată avea la momentul accidentului dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice (filele 281-283).

Referitor la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, Curtea a reținut că acesta lămurește pe deplin toate împrejurările de fapt ale cauzei, iar situația de fapt reținută în cuprinsul actului de sesizare este corespunzătoare adevărului faptic și celui judiciar.

Așadar, a reținut instanța, din probele cu înscrisuri administrate în cauză a rezultat că inculpatul A., în vârstă de 27 de ani, avocat în Baroul Iași, avea permis de conducere categoria B de circa 9 ani, având o bogată experiență în conducerea autoturismelor pe drumurile publice. În continuare, instanța a mai reținut că, în ultimul an, a efectuat numeroase deplasări pe drumurile publice, susținute de ordinele de deplasare depuse la dosar în vederea participării la dezbateri în diverselor cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată din zona Moldovei și nu numai. Coroborând aspectele consemnate în cazierul său rutier cu procesele-verbale de contravenție depuse la dosarul cauzei de către inculpat, instanța a reținut că deși inculpatul nu a fost niciodată surprins de organele Poliției Rutiere conducând autoturisme pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, neexistând vreo probă administrată în cauză din care să rezulte că inculpatul A. obișnuia să conducă autoturisme pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, totuși el a fost sancționat cu amendă de două ori în anul 2015 pentru depășirea regimului legal de viteză în Municipiul Iași.

Mai mult, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei în circumstanțierea persoanei inculpatului, analizate coroborat cu declarația inculpatului a rezultat că inculpatul A. nu consuma alcool decât ocazional, la anumite evenimente.

Cu toate acestea, a constatat instanța, în pofida educației sale, a profesiei juridice și a mediului familial sănătos descris de persoanele din anturaj, în seara de zilei de 22 martie 2017, inculpatul A., s-a urcat la volanul autoturismului, pe care l-a condus pe drumurile publice din Mun. Iași, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice. Astfel, s-a arătat că, în intervalul orar aproximativ cuprins între orele 20.00 - 23.15, inculpatul A. a sărbătorit la restaurant ziua prietenului său, consumând, potrivit propriilor declarații, coroborate cu cele ale martorilor N., M. și cu mențiunile bonului de casă de consum emis de restaurant cel puțin 5 pahare de vin alb amestecat cu apă la care a adăugat cel mult 50 ml de palincă.

Curtea de apel a arătat că, potrivit declarațiilor inculpatului A., martorei M., prietena acestuia și martorului N., inculpatul stabilise să lase mașina în parcarea restaurantului și să se deplaseze la locuință cu un autoturism taxi.

De altfel, a notat instanța, din raportul de expertiză medico-legală privind estimarea retroactivă a alcoolemiei din 03 aprilie 2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași a rezultat că la momentul conducerii autoturismului și producerii accidentului de circulație, inculpatul A. ar fi putut avea o alcoolemie de cca. 2,05 g %o (filele 93, 94).Valorile au fost stabilite pe baza declarațiilor de consumație date de inculpat și valorilor certe stabilite prin buletinul de analiză toxicologică din 23 martie 2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași din care a rezultat că inculpatul A. a prezentat în sânge o alcoolemie de 1,95 g %o la ora 00,30 și de 1,85 g %o la ora 1.30 (fila 90), cele două recoltări fiind efectuate cu respectarea dispozițiilor legale ulterior accidentului rutier.

Din probele cu înregistrările video preluate de camerele de supraveghere ale S.C. Xerxeslux S.R.L Iași, societate ce deținea Restaurantul ˝x˝, (probe administrate în conformitate cu disp. art. 97 lit. e) și f) C. proc. pen.), instanța a precizat că rezultă, astfel cum s-a reținut și anterior, că inculpatul A. a ieșit din restaurant la ora 23.18, având un mers ușor legănat, prezentând semne că ar fi în stare de ebrietate, fără să-și piardă echilibrul vreun moment, așezându-se timp de câteva secunde pe capota autoturismului pentru o scurtă discuție cu martora Celpan, după care s-a urcat la volanul autoturismului, l-a pornit în scurt timp, iar la ora 23.21 a ieșit ușor și sigur pe poarta curții locației.

De asemenea, din probele cu înregistrări video preluate de camerele de supraveghere ale Poliției Comunitare a Mun. Iași s-a reținut că, după numai un minut de rulare pe drumul public, autoturismul condus de inculpatul A. a intrat într-un devastator impact, descris corect de procuror, cu autoturismul în care se aflau J., în vârstă de 32 de ani și G., în vârstă de 26 de ani. În urma impactului, victima J. a decedat pe loc, suferind leziuni incompatibile cu viața, iar victima G. a fost transportată la spital în comă profundă, decedând 8 zile mai târziu, din cauza traumatismelor suferite.

Referitor la rapoartele medico-legale de autopsie (necropsie) din 31 martie 2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași pe numele victimei Vieriu Lucian și din 3 aprilie 2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Iași, pe numele victimei G., astfel cum au fost prezentate în actul de sesizare și redate mai sus, instanța a precizat că acestea nu lasă nicio urmă de îndoială asupra legăturii directe de cauzalitate existente între leziunile produse în cadrul accidentului rutier și decesul celor doi tineri.

De altfel, din înregistrările preluate de camerele de supraveghere menționate, corect valorificate, prin procesele-verbale de redare a imaginilor și, respectiv, de consemnare a activității de vizionare, instanța a reținut că inculpatul A. a condus autoturismul timp de 1 minut (aproximativ 1 km) timp suficient pentru a-i permite accelerarea până la viteza de 150 de km/h și insuficient pentru a se putea concluziona că inculpatul a adormit sau că și-ar fi putut pierde cunoștința.

Răspunzând criticilor formulate de apărătorul persoanelor vătămate, care a solicitat respingerea cererii inculpatului de judecată în procedura simplificată privind recunoașterea vinovăției, instanța a subliniat că inculpatul a recunoscut în întregime situația de fapt prezentată de procuror, în care se descrie starea sa de ebrietate și conducerea autoturismului pe drumurile publice cu viteză. Inculpatul nu a negat nimic din situația de fapt, chiar dacă în cursul urmăririi penale a declarat că nu-și amintește momentul urcării la volan, conducerea vehiculului și nici impactul.

De altfel, a precizat instanța, apărătorul inculpatului a fost cel care a opinat că inculpatul A. a adormit la volan și nu inculpatul, pentru că nu se explică de ce acesta nu a frânat.

Instanța a reținut că, analizând succesiunea evenimentelor, astfel cum, de altfel, au fost surprinse de camerele de supraveghere constituind probe certe, tehnice, directe și care nu au fost puse la îndoială sau contestate, după pornirea autoturismului și părăsirea curții restaurantului, timp de un minut inculpatul a condus un drum public lat, asfaltat, dar nu drept, ci ușor curbat, că a avut nevoie, potrivit specificațiilor tehnice prezentate public de firma producătoare a autoturismului de 12 secunde pentru a accelera la viteza de 100 de km la oră (informații notorii și care nu trebuie dovedite), iar apoi de alte câteva secunde pentru a atinge o viteză superioară, că inculpatul A. nu a frânat deloc înainte de impact și la impact, astfel încât o expertiză criminalistică ce ar fi stabilit dinamica producerii accidentului era inutilă, accidentul fiind filmat în timp real.

Fiind în sarcina instanței de judecată să analizeze situația de fapt, în conformitate cu dispozițiile art. 103 C. proc. pen., analizând toate probele administrate, Curtea a reținut că, pe fondul dezinhibării produse de alcool, inculpatul a accelerat până în apropierea vitezei de 150 de km la oră și nu a frânat la impact.

Mai mult, instanța a apreciat că, indiferent dacă, ipotetic, inculpatul ar fi adormit la volan ori ar fi suferit o sincopă la volan, acestea ar fi fost datorate consumului de alcool, iar vinovăția sa nu ar fi fost înlăturată. În acest sens, instanța a reținut susținerile inculpatului, formulate inclusiv prin concluziile scrise depuse la dosar că urcarea inculpatului la volan și conduita acestuia ce a urmat au intervenit pe fondul efectului ebriant al alcoolului ce a produs afectarea serioasă a proceselor cognitive ale inculpatului.

Deopotrivă, instanța, așa cum a arătat și anterior a reținut că întreaga conduită a inculpatului din seara de 22 martie 2017 este în dezacord cu profilul moral și nivelul intelectual al inculpatului, dovedit de înscrisurile de studii, de caracterizările ce i-au fost făcute de persoane provenind din mediul universitar, de colegi și chiar de avocatul său ales.

De altfel, instanța de judecată a reținut importanța probatorie a înregistrărilor video preluate de camerele de supraveghere ale Poliției Locale care au relevat că autoturismul condus de inculpat se îndrepta cu viteză mare spre intersecție lovind din spate autoturismul condus de J. care începuse ușor rularea pe carosabil în intersecție. S-a remarcat forța impactului și traiectoria autoturismului condus de victima J. și în care, pe locul din dreapta din față a autoturismului se afla victima G.

Din ˝fișa de urgență prespitalicească˝ din 22 martie 2017 întocmită de medicul de pe ambulanță care a consemnat că a sosit la caz la ora 23.33 (adică la 10 minute după impact) (fila 268 d.u.p.), instanța a reținut că inculpatul A. a fost identificat ca ˝victimă, șofer, prezentând un traumatism cranio-facial, policontuzionat, conștient și stabil hemodinamic˝.

Mai mult, din fișa de primire urgențe deschisă la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Sf. Spiridon (fila 213 d.u.p.), s-a constatat că inculpatul a fost primit în urgență la ora 23.58 și consultat la 00.20, constatându-se că pacientul este victima unui accident rutier, mecanism necunoscut - șofer cu centură de siguranță, nu poate preciza nimic despre accident. La sosirea în Unitatea Primiri Urgențe, era conștient și relativ cooperant˝.

Astfel, analizând toate probele administrate în cauză, instanța a constatat că inculpatul A. a condus pe drumurile publice autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, având o alcoolemie de 2,05 g alcool pur în sânge, alcoolemie la care intervin semnele stării de ebrietate, slăbirea reflexelor și capacității de analiză și sinteză a informațiilor, precum și o stare de dezinhibare, o stare anormală a organismului care face posibile majore erori de gândire și care explică de ce inculpatul a condus cu viteză și nu a frânat la apropierea de intersecție ori de ce nu a încercat măcar să efectueze vreo manevră de ocolire. La toate acestea, cumulat s-a mai adăugat aspectul că accidentul s-a petrecut noaptea, moment în care trebuia acordată o atenție sporită conducerii pe drumurile publice a autoturismelor.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere comportamentul inculpatului în societate, iar susținerile că inculpatul, neobișnuind să consume alcool nu a știut cum ar putea reacționa, că alcoolemia se datorează faptului că inculpatul era obosit și avea o constituție astenică și astfel organismul său nu era adaptat la consumul de alcool, nu au putut fi primite, fiind apreciate ca simple susțineri subiective.

De altfel, instanța nu a primit nici susținerile că inculpatul ar fi adormit la volan și nici invocarea stării de amnezie de către inculpat, întrucât singurul martor aflat în autoturism, M. nu a declarat că inculpatul ar fi adormit, și, dat fiind intervalul de timp extrem de scurt în care inculpatul a efectuat acțiunile de pornire a autoturismului și de rulare până la impact, s-a arătat că această probabilitate nu a putut fi admisă.

Instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și „ucidere din culpă prev. de art. 336 alin. (1) și, respectiv, prev. de art. 192 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) și (2) C. pen.

Astfel, s-a reținut că inculpatul A., în calitate de conducător auto a nesocotit următoarele dispoziții cu privire la conducerea unui autoturism pe drumurile publice:

- art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața și integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private;

- art. 121 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002: Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloace de semnalizare;

- art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002: Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță;

- art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 : Limita de viteză în localități este de 50 km/h.

- art. 56 din O.U.G. nr. 195/2002: La apropierea de o intersecție conducătorul de vehicul trebuie să circule cu o viteză care sa îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participanților la trafic care au acest drept.

Curtea de apel a conchis că inculpatul A., în calitate de șofer, a nesocotit obligațiile sale legale prevăzute de dispozițiile citate și interdicția legală de a conduce autoturisme pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, determinând uciderea din culpă a numiților J. și G., urmări pe care, deși putea și trebuia să le prevadă, nu le-a prevăzut.

Sub aspectul elementului material, s-a arătat că infracțiunea prev. de art. 192 alin. (1) C. pen. presupune o acțiune sau o inacțiune susceptibilă a produce direct sau indirect decesul unei persoane.

S-a arătat că, în cauză, acțiunea inculpatului A. de a conduce pe drumurile publice autoturismul, nesocotind obligațiile sale legale de a conduce preventiv, de a respecta regimul legal de viteză și interdicția legală a consumului de băuturi alcoolice prealabil urcării la volan a constituit cauza exclusivă a coliziunii directe a vehiculului condus de inculpat cu autoturismul în care se aflau victimele J. și G., iar decesul acestora s-a aflat în legătură de cauzalitate directă și nemijlocită, dovedită, cu leziunile produse acestora în urma impactului dintre cele două autoturisme.

Astfel, s-a constatat că fapta de ucidere din culpă prin care s-a cauzat moartea a două persoane este urmarea nerespectării dispozițiilor legale pentru exercițiul activității de conducere pe drumurile publice a autovehiculelor, așa cum sunt prevăzute prin dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 privind conducerea pe drumurile publice.

Sub aspect subiectiv, instanța a reținut că inculpatul A. nu a prevăzut rezultatul faptei sale și nu a acceptat uciderea celor doi tineri, J. și G., deși, asumându-și conducerea autoturismului pe drumurile publice, în oraș, după ce, în prealabil, consumase băuturi alcoolice și cu o viteză peste limita legală, putea și trebuia să prevadă că un accident rutier grav se putea întâmpla, ceea ce a condus instanța la concluzia că atitudinea sa subiectivă este specifică culpei fără prevedere prev. de art. 16 alin. (4) lit. b) C. pen.

Cu privire la presupusa intenție de a ucide, invocată de apărătorul persoanelor vătămate B. și C. în cadrul unei ˝susțineri a conștiinței˝, instanța a reținut că nicio probă administrată în cauză nu susține prevederea și asumarea ca posibile, cu indiferență, de către inculpat a unor tragice urmări ale acțiunilor sale.

Per a contrario, a precizat instanța, toate accidentele rutiere produse de șoferi aflați sub influența băuturilor alcoolice care au condus autoturisme cu viteză superioară celei legale ar fi considerate fapte de omor, în lipsa oricărui element obiectiv care să fundamenteze concluzia că făptuitorul a acționat cu intenție.

Sub aspect teoretic, s-a relevat că intenția, ca element al infracțiunii nu se presupune, ci se dovedește rezultând din împrejurările anterioare, concomitente și ulterioare comiterii faptei de către inculpat care trădează poziția sa psihică față de fapta comisă și de urmările acesteia. Analizând aceste împrejurări, instanța a reținut că nu există vreun temei care să determine concluzia că inculpatul ar fi trebuit să prevadă că ar fi putut să determine prin acțiunile sale pierderea vieții victimelor, a martorei M. și chiar pierderea propriei vieți, urmări față de care ar fi fost indiferent (în același sens, Decizia nr. 2375/2000 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Referitor la solicitarea din partea persoanelor vătămate B. și C., prin avocatul lor ales, a schimbării încadrărilor juridice date faptelor, în sensul imposibilității reținerii concomitente a dispozițiilor art. 38 alin. (1) și (2) C. pen. cu privire la concursul real și formal de infracțiuni, în sensul greșitei rețineri a dispozițiilor art. 192 alin. (1) C. pen. în încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă și în sensul reținerii circumstanței agravante legale prev. de art. 77 lit. c) C. pen., instanța a reținut că încadrarea juridică este corectă și nu se impune schimbarea acesteia.

Pe de altă parte, instanța a arătat că reținerea unei infracțiuni în varianta agravată presupune indicarea textului care prevede forma de bază și a celui care prevede agravanta. De alt