ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1509 din 5 iuie 2019, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 396 alin. (2) și 10 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) și 10 C. proc. pen. a condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

În baza art. 41 alin. (1) - art. 43 alin. (2) C. pen. a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință în stare de recidivă postcondamnatorie în raport cu infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174 - 175 lit. i) C. pen. 1969, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. 1969, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 5 ani, prin sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj (dosar nr. x/2003), definitivă la data de 21 aprilie 2004 prin Decizia penală nr. 2128/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a constatat că inculpatul a fost liberat condiționat la data de 2 iulie 2013 din executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj (Dosar nr. x/2003), definitivă la data de 21 aprilie 2004 prin Decizia penală nr. 2128/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, liberare dispusă prin Sentința penală nr. 1105 din 28 iunie 2013 a Judecătoriei Gherla, cu rest rămas neexecutat de 1788 zile.

În baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 s-a constatat că restul rămas neexecutat din pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj, la momentul liberării condiționate din 2 iulie 2013 este de 1722 de zile în urma considerării ca executate a 66 de zile suplimentare pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare.

În baza art. 104 alin. (2) C. pen. s-a revocat liberarea condiționată dispusă prin Sentința penală nr. 1105 din 28 iunie 2013 a Judecătoriei Gherla din executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj și s-a dispus executarea restului rămas neexecutat de 1722 de zile (1788 zile din care se scad 66 de zile în baza art. 551 din Legea nr. 254/2013).

În baza art. 38 alin. (2) - art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu reținerea art. 43 alin. (2) C. pen. au fost contopite potrivit tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, pedepsele aplicate prin prezenta sentință (1 an închisoare; 1 an și 3 luni închisoare), aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 3 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă (4 luni), rezultând pedeapsa finală de 1 an și 7 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 67 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (1) și (5) raportat la art. 65 alin. (1) C. pen. a fost interzisă inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen.

În baza art. 41 alin. (1) - art. 43 alin. (1) și (2) C. pen., cu reținerea art. 104 alin. (2) teza finală C. pen. și art. 10 din Legea nr. 187/2012, a adăugat la pedeapsa de 1 an și 7 luni închisoare restul rămas neexecutat de 1722 de zile închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an 7 luni și 1722 de zile închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 67 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 12 din Legea nr. 187/2012, a fost interzisă inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară aplicată prin sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe o durată de 5 ani, care se execută în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (4) C. pen. a constatat că inculpatul a executat o parte din pedeapsa complementară de mai sus, de la data de 20 martie 2018 la zi (data rămânerii definitive a prezentei sentințe), perioadă care se scade din durata de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 67 alin. (1) C. pen., a fost interzisă inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară aplicată prin prezenta sentință, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., pe o durată de 2 ani, care se execută în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen.. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen., a fost interzisă inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie aplicată prin prezenta sentință, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., care se execută în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza art. 398 raportat la art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 420 de RON.

Prin Decizia penală nr. 1382/A/din 26 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori s-a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 1509 din data de 5 iulie 2019 a Judecătoriei Cluj-Napoca pe care a desființat-o cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpatului și a pedepsei rezultante și, pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite:

A redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și 396 alin. (10) C. proc. pen. de la 1 an închisoare la 4 luni închisoare.

A redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și 396 alin. (10) C. proc. pen. de la 1 an și 3 luni închisoare la 8 luni închisoare.

În baza art. 41 alin. (1) - art. 43 alin. (2) C. pen. a constatat că inculpatul a săvârșit prezentele infracțiuni în stare de recidivă postcondamnatorie în raport cu infracțiunea de omor calificat, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.. 1969 cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 5 ani, prin Sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj (Dosar nr. x/2003), definitivă la data de 21 aprilie 2004 prin Decizia penală nr. 2128/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A constatat că inculpatul a fost liberat condiționat la data de 2 iulie 2013 din executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj (Dosar nr. x/2003), definitivă la data de 21 aprilie 2004 prin Decizia penală nr. 2128/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, liberare dispusă prin Sentința penală nr. 1105 din 28 iunie 2013 a Judecătoriei Gherla, cu rest rămas neexecutat de 1788 zile.

În baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 a constatat că restul rămas neexecutat din pedeapsa de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 736/2003 a Trib. Cluj, la momentul liberării condiționate din 2 iulie 2013 este de 1722 de zile în urma considerării ca executate a 66 de zile suplimentare pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare.

În baza art. 104 alin. (2) C. pen. a revocat liberarea condiționată dispusă prin Sentința penală nr. 1105 din 28 iunie 2013 a Judecătoriei Gherla din executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 736/2003 a Trib. Cluj și a dispus executarea restului rămas neexecutat de 1722 de zile (1788 zile din care se scad 66 de zile în baza art. 551 din Legea nr. 254/2013).

În baza art. 38 alin. (2) - art. 39 alin. (1) lit. b) sentința penală, cu reținerea art. 43 alin. (2) C. pen. au fost contopite cele două pedepse din prezenta cauză, alege pedeapsa de 8 luni închisoare la care adaugă un spor de 1 lună și 10 zile, rezultând pedeapsa de 9 luni și 10 zile închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (1) și (5) raportat la art. 65 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen.

În baza art. 41 alin. (1) - art. 43 alin. (1) și (2) C. pen., cu reținerea art. 104 alin. (2) teza finală C. pen. și art. 10 din Legea nr. 187/2012, a adăugat la pedeapsa de 9 luni și 10 zile închisoare restul rămas neexecutat de 1722 de zile închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 9 luni și 1732 zile închisoare în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 67 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 12 din Legea nr. 187/2012, i s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară aplicată prin Sentința penală nr. 736/2003 a Tribunalului Cluj, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe o durată de 5 ani, care se execută în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (4) C. pen. a constatat că inculpatul a executat o parte din pedeapsa complementară de mai sus, de la data de 20 martie 2018 la zi (data rămânerii definitive a prezentei sentințe), perioadă care se scade din durata de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (1) raportat la art. 67 alin. (1) C. pen., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară aplicată prin prezenta sentință, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., pe o durată de 2 ani, care se execută în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (1) și alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 alin. (1) C. pen., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie aplicată prin prezenta sentință, exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, prev. de art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen., care se execută în condițiile art. 65 alin. (3) C. pen.

Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în raport de situația de fapt reținută, ambele pedepse aplicate inculpatului se impun a fi reduse corespunzător procedurii simplificate în care s-a desfășurat judecata, cu valorificarea la potențial ridicat al acestei proceduri, în sensul aplicării a două pedepse de 4 luni și, respectiv, de 8 luni închisoare, pedepse proporționale gravității faptelor și persoanei inculpatului.

Împotriva Deciziei penale nr. 1382/A/din 26 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori a declarat recurs în casație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

În motivarea recursului în casație, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a susținut, că decizia pronunțată de instanța de control judiciar este nelegală, deoarece pedeapsa de 4 luni închisoare stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și 396 alin. (10) C. proc. pen., în urma reducerii pedepsei de 1 an închisoare stabilită de către prima instanță, se situează sub limita maximă de 8 luni închisoare, prevăzută de lege, ca urmare a reducerii cu o treime a limitelor legale de pedeapsă prevăzute pentru această infracțiune (1 la 5 ani), prin aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., ele fiind cuprinse între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare.

Prin încheierea din data de 5 februarie 2020 a Înaltei Curți de casație și justiție secția penală a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 1382/A din data de 26 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în Dosarul nr. x/2018.

Analizând recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 1382/A din 26 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, privind pe inculpatul A., Înalta Curte apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Definind scopul recursului în casație, art. 433 C. proc. pen. abilitează instanța competentă - Înalta Curte de Casație și Justiție - să examineze deciziile atacate sub toate aspectele de legalitate și să sancționeze, prin casare, orice nelegalitate a acestora, desigur cu observarea cazurilor de casare strict și limitativ enumerate la art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În cauza de față Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a declarat recurs în casație, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

Înalta Curte reamintește că este motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, aplicarea unei pedepse principale care depășește limitele generale ale pedepsei prevăzute de art. 60, art. 61 sau art. 137 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

De asemenea, constituie motiv de casare stabilirea pedepsei sub sau peste limitele prevăzute de lege în cazul reținerii circumstanțelor atenuante și, respectiv a circumstanțelor agravante sau nerespectarea dispozițiilor prevăzute de lege pentru stabilirea pedepsei în caz de pluralitate de infracțiuni ori infracțiune continuată.

Cazul de casare analizat poate privi și aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În motivarea cererii sale Parchetul a susținut că pedeapsa 4 luni închisoare stabilită de instanța de apel pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., este nelegală, deoarece se situează sub limita de 8 luni închisoare, prevăzută de lege.

Înalta Curte constă că pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) C. pen. este de la 1 - 5 ani închisoare.

Urmare a aplicării dispozițiilor prevăzute de art. 396 alin. (10) C. proc. pen., instanța de apel trebuia să aplice inculpatului o pedeapsă cuprinsă între 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare.

Contrar susținerilor reprezentantului Ministerului Public, Înalta Curte apreciază că această nelegalitate nu poate fi suplinită sub nicio formă în calea extraordinară a recursului în casație.

A admite ipoteza contrară ar echivala cu privarea părților la accesul efectiv la o cale de atac, contrar exigențelor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În considerarea acestor exigențe, unicul remediu pentru a asigura o judecată efectivă este trimiterea cauzei spre rejudecare. Înalta Curte consideră că o analiză concretă, bazată pe întreg sistemul de individualizare judiciară a unei sancțiuni, se impune a fi efectuată de o instanță ce se găsește într-o cale ordinară de atac, sens în care în funcție și de jurisprudența constantă a instanței supreme care, atunci când constată necesitatea de apelare la astfel de operațiuni ce reclamă aprecieri din partea judecătorului, recurge la formula dispunerii rejudecării laturii penale a cauzei de către o astfel de instanță, va proceda în consecință și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Cluj.

Raportat la toate considerentele anterior expuse, la cazul de casare incident și la dispozițiile art. 449 alin. (4) din C. proc. pen., vor fi menținute toate actele procedurale efectuate până la etapa dezbaterilor, iar procesul penal își va relua cursul de la momentul acordării cuvântului în susținerea apelului ce a fost exercitat, această etapă fiind limitată la motivele pentru care s-a dispus casarea și rejudecarea cauzei, respectiv tratarea tuturor elementelor ce vizează regimul sancționator incident pentru inculpatul A.

Casându-se în întregime decizia atacată sub aspectul laturii penale (regimul sancționator decurgând din aceasta), implicit dispar temeiurile de subzistență a formelor de executare a pedepsei anterior emisă față de inculpat. Astfel de forme sunt incidente chiar și în cazul unei pedepse a închisorii aplicate fără regim de executare efectivă.

Pentru considerentele expuse, se va admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 1382/A din data de 26 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, privind pe inculpatul A.

Se va casa decizia recurată și se va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Cluj.

Vor fi anulate formele de executare emise în cauză.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 1382/A din data de 26 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, privind pe inculpatul A.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Cluj.

Anulează formele de executare emise în cauză.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 martie 2020.

GGC - LM