ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5782/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5782/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursurilor
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 64/CA/2012-PI din 27
februarie 2012, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, a anulat ca insuficient timbrată acțiunea formulată de
reclamanta P.A. în contradictoriu cu pârâții Baroul Satu Mare și Uniunea
Națională a Barourilor din România.
Pentru a hotărî
astfel, prima instanță a reținut că
reclamanta nu a achitat anticipat taxa de
timbru și timbru judiciar aferent cererii de recurs, cu toate că pentru
termenul de judecată din data de
27
februarie
2012 a fost citată cu mențiunea de a
face dovada plății timbrului judiciar în valoare de 0,15 RON, datorat în
temeiul art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 6 lit. a) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva
sentinței civile nr. 64/CA/2012-PI
din 27 februarie 2012 au formulat recurs atât reclamanta P.A., cât și pârâtul Baroul
Satu Mare.
În motivarea recursului
său, reclamanta a susținut că timbrele judiciare erau atașate cererii de chemare
în judecată, existând posibilitatea ca acestea să se fi pierdut în plic, și că,
la termenul la care s-a soluționat cererea sa a fost în imposibilitate de a se prezenta,
înștiințând instanța despre acest aspect.
Recursul formulat de către
Baroul Satu Mare s-a referit la sentința civilă nr. 90/CA din 12 martie 2012 a Curții
de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Înalta Curte, sesizată
cu soluționarea recursurilor formulate, constată faptul că recurenta P.A., a depus,
pentru termenul stabilit în vederea soluționării cauzei din data de 18 iunie 2013,
cerere de renunțare la judecată, în temeiul dispozițiilor art. 246 C. proc. civ.
La rândul său, la data
de 7 mai 2012, recurentul Baroul Satu Mare a depus, prin Registratura Curții, cerere
prin care arăta că nu înțelege să susțină recursul înregistrat în prezenta cauză,
acesta fiind înregistrat în mod eronat, în condițiile în care viza o altă hotărâre
judecătorească decât cea pronunțată în prezentul dosar.
Față de aceste cereri
și în raport de dispozițiile art. 246 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu
care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere
scrisă, și având în vedere dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., Înalta
Curte va lua act de cererile formulate de către recurenții P.A. și Baroul Satu Mare.
De asemenea, văzând dispozițiile
art. 246 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, dacă renunțarea s-a făcut după
comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța va putea obliga pe reclamant
la cheltuieli, Înalta Curte va obliga recurenții la plata către intimata Uniunea
Națională a Barourilor din România, a sumei de 500 de RON cu titlu de cheltuieli
de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Ia act de renunțarea la
recursurile declarate de P.A. și Baroul Satu Mare împotriva sentinței civile
nr. 64/CA/2012-PI din 27 februarie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal.
Obligă recurenții P.A. și Baroul Satu Mare la
plata către intimata Uniunea Națională a Barourilor din România a sumei de 500 de
RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie
2013.