ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4254/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 124 din 15

octombrie 2002 a Tribunalului Olt, a fost condamnat inculpatul C.D.D. la:

- 1 an închisoare, pentru

infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 239 alin. (1) și (3), cu aplicarea art.

13 din același cod și

- 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și g)

C. pen.

În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,

s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare,

cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Inculpatul C.D.D. a fost obligat, în

solidar cu inculpatul C.V. (condamnat în aceeași cauză), să plătească suma de

14.314.000 lei despăgubiri civile, către partea civilă SC H. SA, Sucursala Olt

Inferior Slatina.

Inculpatul C.D.D. a mai fost obligat

să plătească 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a mai reținut că, în seara zilei

de 28 februarie 2002, C.M., de la Postul de Poliție Scărișoara, județul Olt,

efectua conform programării o patrulă filtru, cu autoturismul propriu, pe

barajul râului Olt.

Acolo, urma să se întâlnească cu un

alt polițist (M.I.) de la Postul de Poliție din comuna B.

La un moment dat, polițistul C.M., a

observat un autoturism, condus de inculpatul C.D.D.

Deși polițistul a semnalizat

regulamentar, de oprire, totuși inculpatul a accelerat autoturismul său, urmărit

de polițist, oprindu-se la domiciliul său.

Inculpatul a refuzat să prezinte

actele de proveniența utilajelor, pe care le avea în caroseria autoturismului

și a început să-l amenințe cu moartea pe polițist, aducând injurii și

amenințări și familiei acestuia.

S-a stabilit că inculpatul avea în

caroseria autoturismului cantitatea de 900 kg. fier vechi și diferite

componente, pentru tractor pe șenile și diferite utilaje.

Acestea fuseseră sustrase, în

aceeași seară, de la Șantierul F. al SC H. Olt, cu ajutorul inculpatului C.V.,

paznic la acest șantier, căruia inculpatul i-a dat suma de 300.000 lei, pentru

a-i permite să sustragă material feros.

Prin decizia penală nr. 140 din 31

martie 2003, Curtea de Apel Craiova, a admis apelurile declarate de Parchetul

de pe lângă Tribunalul Olt și de cei doi inculpați și a desființat, în parte,

sentința, în sensul că a înlăturat obligarea inculpaților la plata, în solidar,

a sumei de 314.000 lei, despăgubiri civile, către partea civilă SC H. SA

București, constatând recuperat prejudiciul cauzat.

Împotriva deciziei instanței de

apel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul C.D.D. au

declarat recurs.

Parchetul a criticat atât decizia

cât și sentința, pentru greșita încadrare juridică în infracțiunea de furt calificat,

prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și g) C. pen., solicitând a fi

schimbată în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C.

pen.

Recursul este fondat.

Instanțele de judecată, deși au

reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului C.D.D., în

concordanță cu probele administrate și inculpatul a recunoscut faptele, totuși

au încadrat greșit fapta de furt în art. 208 și art. 209 lit. a) și g) C. pen.

La încadrarea juridică în acest text

de lege, instanțele au avut în vedere numai acțiunea principală, furtul, neluând

în considerare și nedând semnificație acțiunii adiacente.

Astfel, sub acest aspect, nu s-a

ținut seama că persoana polițistului a fost pusă în pericol prin acțiunea

inculpatului, de a refuza oprirea autoturismului la semnalul ce i s-a dat și

demararea în mare viteză, polițistul ferindu-se, reușind totuși să evite

impactul.

Inculpatul a procedat astfel, în mod

evident, pentru a-și asigura scăparea și păstrarea bunului furat.

În același scop, a proferat

amenințări, chiar cu moartea, asupra polițistului și amenințări grave asupra

familiei acestuia.

Aceste împrejurări sunt cert

dovedite cu declarațiile părții vătămate coroborate cu depozițiile martorilor P.M.P.,

O.N., S.M. și F.V.

În raport de situația de fapt

reținută mai sus, cu ambele componente, principală și adiacentă, fapta

săvârșită de inculpatul C.D.D. constituie infracțiunea complexă de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen.

Încadrarea juridică dată faptei de

ultraj nu este criticabilă.

Inculpatul C.D.D., în recursul său,

a criticat sentința sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând

reducerea acesteia.

Pentru infracțiunea cea mai grea de

furt, instanțele au aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare, care reprezintă

minimul special.

Ori, reducerea pedepsei sub acest

minim nu este posibilă decât dacă se rețin circumstanțe, prevăzute de art. 74 C.

pen.

În cauză, s-a apreciat corect față

de gravitatea faptei, împrejurările concrete, în care s-a comis, că nu este

cazul a se acorda circumstanțe atenuante.

Considerând că motivul de recurs

referitor la încadrarea juridică, analizat la examinarea recursului

procurorului, constituie cazul de recurs, prevăzut de art. 385

9

alin.

(1) pct. 17 C. proc. pen., urmează a se admite recursul declarat de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Craiova și a se casa ambele hotărâri pronunțate în

cauză, numai cu privire la încadrarea juridică a faptei de furt calificat și la

pedeapsa aplicată.

Apoi, se vor descontopi pedeapsa

rezultantă, în pedepsele componente.

În baza art. 334 C. proc. pen., se

va schimba încadrarea juridică, din infracțiunea de furt calificat, în

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. și,

Curtea orientându-se tot spre o pedeapsă la nivelul minimului special, va

condamna pe inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., inculpatul urmează să execute această din urmă pedeapsă, cu

aplicarea art. 71 și art. 64 din același cod.

Din durata pedepsei rezultate, se va

deduce durata arestării preventive de la 27 martie 2002, la data pronunțării

prezentei decizii.

Se vor menține celelalte dispoziții

ale sus-menționatelor hotărâri.

Recursul declarat de inculpat fiind

nefondat, urmează a se respinge ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Inculpatul urmează a fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva deciziei nr. 140 din 31

martie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpatul C.D.D.

Casează decizia atacată, precum și

sentința nr. 124 din 15 octombrie 2002 a Tribunalului Olt, numai cu privire la

greșita încadrare juridică a faptei de furt calificat săvârșită de către

inculpat și la pedeapsa aplicată pentru această faptă.

Înlătură dispozițiile art. 33 și

art. 34 C. pen., descontopește pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, pe

care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 1 an închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 239 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13

C. pen.;

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și g) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen.,

schimbă încadrarea juridică din infracțiunea, prevăzută de art. 208 și art. 209

lit. a) și g) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C.

pen., text în baza căruia condamnă pe inculpatul C.D.D. la 5 ani închisoare.

În baza art. 33 și art. 34 C. pen.,

inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, și anume 5 ani închisoare.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 C.

pen.

Compută din pedeapsa aplicată inculpatului,

durata arestării preventive de la 27 martie 2002, la 6 octombrie 2003.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Respinge recursul declarat de

inculpat, împotriva aceleiași decizii, ca nefondat.

Obligă pe inculpat să plătească

statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul

apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei, ce va fi avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

octombrie 2003.