ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 834/2017

Decizia nr. 834/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 260/CA/2016 din 17 noiembrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a admis excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Avocatul Poporului și, în consecință, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Avocatul Poporului;

- a respins excepția lipsei calității de reprezentant și cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 200/2004, art. 149 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011 și ale Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 3.973 din 28 iulie 2014, formulate de reclamantul A., ca fiind rămase fără obiect.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A., criticând exclusiv soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate invocate.

Analizând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția tardivității recursului, Înalta Curte constată că acesta a fost declarat cu depășirea termenului prevăzut de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Este adevărat că potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ.: "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."

Însă, în cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care la art. 29 alin. (2) stipulează că "încheierea prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare".

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința atacată a fost pronunțată la data de 17 noiembrie 2016, iar recursul a fost formulat la data de 30 decembrie 2016, depășindu-se, așadar, termenul legal de 48 ore prevăzut de textele legale sus citate.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

În cauză nu s-a făcut dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituția repunerii în termen.

Cum în cauză, recurentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac, se va constata că recursul este tardiv formulat și, în temeiul art. 493 alin. (3) și 5 C. proc. civ., se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței nr. 260/CA/2016 din 17 noiembrie 2016 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 martie 2017.

Procesat de GGC - ED