ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3008/2016

Decizia nr. 3008/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Caraș-Severin la data de 15.07.2013, sub nr. x/115/2013, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate anularea Raportului de evaluare nr. 27845/G/II/25.06.2013.

Tribunalul s-a dezînvestit prin sentința civilă nr. 158 din 12 februarie 2014, declinându-și competența în favoarea Curții de Apel Timișoara.

Hotărârea curții de apel

Prin sentința nr. 315 din data de 12 noiembrie 2014, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția tardivității, invocată de pârâta Agenția Națională de Integritate și a respins acțiunea având ca obiect anulare raport de evaluare formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii și admiterea acțiunii în sensul anulării raportului de evaluare A.N.I. nr. 27845/G/II/25.06.2013.

Recurentul a susținut că:

- au fost interpretate eronat dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) și g) și art. 91 din Legea nr. 161/203; a deținut doar „statistic” calitatea de reprezentant asociație familială, respectiv asociat unic și administrator, nu a ascuns acest fapt și nu a încheiat vreun act între entitățile respective care să declanșeze vreun conflict de interese sau incompatibilitate, în sensul legii;

- s-a reținut fără temei incidența dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care nu a fost reprezentantul U.A.T. în cadrul Adunării Generale a SC B. Armeniș SRL, ci al Consiliului Local Armeniș în ceea ce privește semnarea actelor în relația cu O.N.R.C.; reprezentanții U.A.T. Comuna Armeniș în adunările generale ale societăților de interes local au fost alte două persoane; invocă drept precedent judiciar favorabil soluția pronunțată în Dosarul nr. x/57/2013.

Apărările Agenției Naționale de Integritate

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 26.02.2015, intimata Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că recurentul a reluat criticile de nelegalitate formulate în fața instanței de fond, corect respinse de curtea de apel în integralitatea lor.

Analizând punctual fiecare dintre cele trei situații de incompatibilitate reținute în raportul de evaluare, Agenția Națională de Integritate a subliniat că dispozițiile art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 nu condiționează starea de incompatibilitate de încheierea unor contracte în calitate dublă, de reprezentant al autorității locale și de administrator al societății ori al întreprinderii familiale.

De asemenea, referitor la calitatea recurentului în SC B. Armeniș SRL, intimata a reiterat argumentele fondului, în sensul că sintagma „reprezentant semnare acte” din H.C.L. nr. 28 din 12 august 2010 este nerelevantă câtă vreme limitarea atribuțiilor sale nu este exprimată nici în actul constitutiv al societății și nici în cuprinsul acestei hotărâri de consiliu local.

Procedura derulată în recurs

La data de 18.03.2015 recurentul a formulat răspuns la întâmpinare.

Totodată, printr-un memoriu distinct a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 din Legea nr. 161/203 și a art. 2 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, în raport cu prevederile art. 121 și art. 16 alin. (1) din Constituție.

Prin încheierea pronunțată la data de 9 iunie 2016 s-a admis în principiu recursul, dispunându-se soluționarea acestuia în condițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

În recurs nu s-au administrat înscrisuri noi.

Prin concluziile scrise înregistrate la data de 26 octombrie 2016, recurentul a dezvoltat motivele de casare de la pct. 3, insistând asupra jurisprudenței favorabile identificate cu privire la cea de-a treia incompatibilitate.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Prealabil examinării recursului, Înalta Curte constată că o excepție de neconstituționalitate identică prin obiect și motivare a fost respinsă prin încheierea Curții de Apel Timișoara din 29 octombrie 2014, definitivă prin constatarea nulității recursului declarat de A., prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, nr. 4545 din 27 noiembrie 2014, așa încât art. 430 C. proc. civ. face imposibilă reiterarea acesteia în aceleași coordonate.

Cât privește recursul formulat, Înalta Curte constată că se impune admiterea acestuia, în limitele și pentru considerentele care urmează.

Recurentul-reclamant A. a supus controlului de legalitate pe calea prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare nr. 27845/G/II/25.06.2013 prin care A.N.I. a constatat existența a trei situații de incompatibilitate.

Potrivit Concluziilor actului administrativ atacat, „în perioada 17.06.2008-10.07.2012, respectiv 05.11.2012-prezent, A., fost viceprimar, actualmente primar al comunei Armeniș, jud. Caraș-Severin, a încălcat regimul juridic al incompatibilităților prin nerespectarea dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d), lit. f) și lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, întrucât acesta a exercitat funcția de viceprimar al comunei Armeniș, jud. Caraș-Severin, concomitent cu exercitarea funcției de administrator al SC C. S.R.L. în perioada 17.06.2008 -06.07.2012; a funcției de viceprimar al comunei Armeniș, concomitent cu deținerea calității de reprezentant al asociației familiale D. Întreprindere Familială în perioada 17.06.2008-10.07.2012 și a funcției de primar al comunei Armeniș, concomitent cu funcția de reprezentant asociat persoană juridică al Consiliului Local Armeniș în cadrul B. Armeniș SRL în perioada 05.11.2012-prezent”.

Referitor la cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) și g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri argumentația curții de apel este la adăpost de orice critică.

Potrivit prevederilor legale amintite, „funcția de primar și viceprimar (…) este incompatibilă cu: lit. d) funcția de (…) administrator (…) la … societățile comerciale (…); lit. g) calitatea de comerciant persoană fizică”.

Câtă vreme recurentul nu contestă situația de fapt ce rezultă din informațiile comunicate de O.N.R.C. prin adresa nr. 362225/1 din 7 februarie 2013, corect s-a reținut că simpla deținere a cumulului de calități este suficientă pentru reținerea situațiilor de incompatibilitate respective, fiind irelevant dacă a încheiat sau nu acte juridice în calitatea de primar/viceprimar cu entitățile private respective.

Alta este situația în privința cazului de incompatibilitate reglementat de art. 87 alin. (1) lit. f) din legea indicată anterior, care vizează „funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local”.

Potrivit H.C.L. Armeniș nr. 34 din 24.08.2012, privind modificarea H.C.L. Armeniș nr. 28 din 12.08.2010, A. are calitatea de „reprezentant semnare acte”, cu ocazia modificării actului constitutiv al SC B. Armeniș SRL. Nu rezultă din acest act administrativ că recurentul a fost mandatat să reprezinte comuna Armeniș în adunarea generală a societății comerciale de interes local menționate, așa încât, fiind de strictă interpretare, nu poate fi extinsă ipoteza normativă și la situația analizată.

Ca urmare, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și al art. 496 alin. (2) C. proc. civ., recursul va fi admis, urmând a fi casată parțial sentința atacată, în sensul preconizat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 315 din 12 noiembrie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința și, rejudecând, admite în parte acțiunea reclamantului și anulează în parte raportul de evaluare nr. 27845/G/II/25.06.2013, numai în ceea ce privește incompatibilitatea prevăzută la art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2016.