ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2184/2015

Decizia nr. 2184/2015

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 3/F din 22 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul A. și s-a dispus anularea raportului de evaluare nr. 41.920/G/II din 27 septembrie 2013 prin care pârâta Agenția Națională de Integritate a constatat că reclamantul s-a aflat în conflict de interese în perioada 2008 - 2011, ca urmare a încălcării prevederilor art. 77 din Legea nr. 161/2003 și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 483 C. proc. civ., republicat, și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

2.1. Motivele de casare

În susținerea recursului, recurenta a invocat motivul de nelegalitate reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

2.2. Principalele argumente invocate

Recurenta a susținut că soluția de anulare a raportului de evaluare nr. 41920/G din 27 septembrie 2013 a fost pronunțată de instanța de fond cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (1) și art. 125 din Legea nr. 215/2001 și art. 75, art. 77 din Legea nr. 393/2004, potrivit cărora intimatul-reclamant s-a aflat în conflict de interese în perioada supusă evaluării.

Astfel, s-a arătat că, persoana verificată a participat la ședințele consiliului local și a votat hotărârile de aprobare a bugetelor locale pentru anii 2008, 2009,2010 și 2011, iar societățile comerciale la care are calitatea de asociat și funcția de administrator au încheiat anual, pe toată durata mandatului de consilier local 2008 - 2012, contracte de prestări servicii cu instituții publice aflate în subordinea consiliului local.

În opinia recurentei, este greșită concluzia instanței de fond că nu se poate reține existența unui raport cauză - efect între participarea intimatului la adoptarea hotărârilor de consiliu local de aprobare a bugetului local și profitul realizat de societățile comerciale la care este asociat și administrator, întrucât este mai mult decât evident faptul că, intimatul a anticipat, în fiecare an, posibilitatea contractării unor servicii cu instituțiile subordonate Consiliului local al municipiului Brașov, votând în mod conștient bugetul general, precum și repartizarea acestuia fiecărei unități subordonate în parte.

Intimatul A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (2) și 3 C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 26 noiembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din 18 februarie 2015, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză și de înscrisurile depuse de recurentă după comunicarea raportului cu privire la data declarării recursului, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință, a declarat recursul pârâtei A.N.I. ca fiind admisibil în principiu, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat și a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.

4.2. Cu privire la fondul recursului

4.2.1. Analiza motivului de casare invocat

Înalta Curte constată că se impune casarea hotărârii recurate prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, reținând că, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 77 din Legea nr. 161/2003 și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, care au constituit temeiul juridic al raportului de evaluare nr. 41920/G/II din 27 septembrie 2013 întocmit de Agenția Națională de Integritate cu privire la conflictul de interese în care s-a aflat intimatul A. în perioada supusă verificării.

În fapt, se reține că, intimatul A., în calitatea sa de consilier local în cadrul Consiliului local al municipiului Brașov, în perioada 20 iunie 2008 - 29 mai 2012, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, deoarece a participat la ședințele consiliului local și a votat hotărârile prin care au fost aprobate bugetele locale pentru anii 2008, 2009, 2010 și 2011, iar firmele la care acesta a avut calitatea de asociat și funcția de administrator - SC "B." SRL și SC "C." SRL - au încheiat, în perioada 2008 - 2012, contracte de prestări servicii cu Consiliul local al municipiului Brașov și cu instituții publice aflate în subordinea acestuia, în valoarea totală de 3.297.863,51 lei.

Toate aceste elemente de fapt dovedesc existența unui conflict de interese, în sensul definit de dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003, ca fiind situația în care persoana care exercită o anumită demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

În perioada exercitării mandatului de consilier local în cadrul Consiliului local al municipiului Brașov 2008 - 2012, intimatul - reclamant a încălcat dispozițiile art. 46 alin. (1) și art. 77 din Legea nr. 215/2001, conform cărora, nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclus, are un interes patrimonial sau un interes personal în problema supusă dezbaterii.

În sensul dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri.

Posibilitatea intimatului-reclamant să anticipeze existența resurselor financiare necesare încheierii unor contracte viitoare rezultă din faptul că, în calitatea sa de consilier local, a avut cunoștință de proiectele de hotărâre și de documentele aferente cu privire la sumele care urmau să fie alocate din bugetul local instituțiilor publice subordonate.

În consecință, prin votarea hotărârilor de aprobare a bugetelor locale pe anii 2008, 2009,2010 și 2011, intimatul-reclamant și-a creat în mod indirect un folos material, prin intermediul celor două societăți comerciale la care acesta deținea calitatea de asociat și funcția de administrator și care au încheiat contracte de prestări servicii cu instituții publice aflate în subordinea consiliului local.

Relevant în același sens este și faptul că, majoritatea contractelor cuprind clauze privind suplimentarea serviciilor pentru perioada ianuarie-aprilie a anului următor încheierii contractului și posibilitatea părților de a conveni prelungirea contractelor prin semnarea unor acte adiționale, ceea ce s-a și realizat prin încheierea unor asemenea acte.

În raport cu această situație de fapt, care nu a fost contestată, instanța de fond a considerat neîntemeiat că nu sunt incidente prevederile legale aplicate de recurenta-pârâtă și nici dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora, consilierii locali care au funcția de administrator, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.

În consecință, raportul de evaluare nr. 41920/G/II din 27 septembrie 2013 a fost legal întocmit de Agenția Națională de Integritate și nefiind dovedite motivele de nelegalitate invocate de intimatul-reclamant se impunea respingerea acțiunii în anulare formulate de acesta.

Pentru considerentele care au fost expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs, va casa hotărârea atacată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea formulată de intimatul-reclamant ca neîntemeiată.

4.2.2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite prezentul recurs și pentru motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, va casa hotărârea atacată și, rejudecând cauza, va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 3/F din 22 ianuarie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea atacată și, rejudecând cauza,

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2015.

Procesat de GGC - GV