ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 242/A/2017

Asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 184 din 23 septembrie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/54/2015, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. prin Rechizitoriul nr. 162/P/2014 al DNA-ST Craiova, din infracțiunea prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.; din infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969; din infracțiunea prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2009 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

I) În temeiul art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 3 ani, ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. din 1969 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 6 din Legea nr. 78 /2000 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2009 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 - 34 C. pen. din 1969, a contopit pedepsele aplicate inculpatului A. în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen. anterior, a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita profesia de avocat.

În baza art. 88 C. pen. din 1969, a dedus din pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință, durata reținerii și arestării preventive a inculpatului A., de la data de 21 martie 2015 la data de 8 mai 2015, inclusiv.

II. În temeiul art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata B., la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de magistrat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de magistrat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata B. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., a aplicat inculpatei B. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de magistrat pe o perioadă de 4 ani.

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata B. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata B. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (2) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatei B. în pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat, pe o durată de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (3) și (5) C. pen., a aplicat inculpatei B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat).

În baza art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei B. durata reținerii și a arestării preventive de la 23 martie 2015 până la 12 mai 2015, precum și durata măsurii arestului la domiciliu de la 12 mai 2015 până la 28 iunie 2015.

III. În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul C., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C. durata reținerii și a arestării preventive de la 21 martie 2015 până la 12 mai 2015, precum și durata măsurii arestului la domiciliu de la 12 mai 2015 până la 28 iunie 2015.

IV. În temeiul art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpații: B., C. și A., prin încheierile de ședință din 26 iunie 2015 și 6 mai 2015, pronunțate de Curtea de Apel Craiova.

În baza art. 289 alin. (3) C. pen. și art. 291 alin. (2) C. pen., a confiscat de la inculpata B. suma de 30.000 euro, echivalent în RON la cursul de schimb BNR la data executării prezentei dispoziții.

În baza art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 112 alin. (1) lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpații C. și B. imobilul teren extravilan - „lot 2/1” în suprafață de 1.250 mp, situat în comuna Corbu, județul Constanța, înscris în cartea funciară electronică a localității Corbu, aflat în proprietatea indiviză a celor doi inculpați.

A menținut până la concurența sumei de 30.000 euro (echivalent în RON la cursul BNR la data executării dispoziției de confiscare) măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin Ordonanța nr. 162/P/2014 din data de 29 aprilie 2015 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatei B.: - cota de 1/2 în indiviziune cu C. - soț, din imobil clădire (apartament) situat în municipiul Slatina, imobil compus din două camere și dependințe în suprafață utilă de 50,46 mp, având o valoare impozabilă de 144.980 RON, ce a fost dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 27 februarie 1992, încheiat cu R.A.G.C.L. Slatina.

A menținut măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin Ordonanța nr. 162/P/2014 din data de 29 aprilie 2015 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, în vederea confiscării, asupra următoarelor bunuri proprietatea inculpatei B., respectiv cota de 1/2, în indiviziune cu C. - soț, din imobil teren extravilan - „Lot 2/1” în suprafață de 1.250 mp, situat în raza teritorială a comunei Corbu, județul Constanța, imobil dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 22 decembrie 2011, emis de B.N.P. E., înscris în Cartea funciară electronică a localității Corbu, județul Constanța, și asupra următoarelor bunuri proprietatea inculpatului C., respectiv, cota de 1, în indiviziune cu B. - soție, din imobil teren extravilan - „Lot 2/1” în suprafață de 1.250 mp, situat în raza teritorială a comunei Corbu, județul Constanța, imobil dobândit în baza Contractului de vânzare- cumpărare din 22 decembrie 2011, emis de B.N.P. E., înscris în Cartea funciară electronică a localității Corbu, județul Constanța.

A ridicat măsura asigurătorie a sechestrului dispusă prin Ordonanța nr. 162/P/2014 din data de 29 aprilie 2015 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, asupra bunurilor inculpatului A., respectiv cota de 1/2, în indiviziune cu F. - soție, din imobil situat în municipiul Slatina, compus din casa de locuit în suprafață construită de 188 mp și construcții anexă în suprafață construită de 40 mp, imobil cu valoarea impozabilă de 412.886 RON și terenul intravilan în suprafață de 2.252 mp, ce a fost dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 14 noiembrie 1996, emis de B.N.P. G., înscris în Cartea funciară electronică a municipiului Slatina, în indiviziune cu F. - soție, din imobil clădire (apartament) situat în municipiul Slatina, imobil compus dintr-o cameră și dependințe în suprafață utilă de 41,09 mp și balcon de 3,10 mp, având o valoare impozabilă de 119.774 RON, ce a fost dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 29 mai 2014, emis de B.N.P. H., înscris în Cartea funciară electronică a municipiului Slatina, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A ridicat măsura asigurătorie a sechestrului dispusă prin Ordonanța nr. 162/P/2014 din data de 29 aprilie 2015 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 600 mp, situat în municipiul Slatina ce a fost dobândit în indiviziune de inculpații C. și B. în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 14 decembrie 2011, emis de B.N.P. H., înscris în Cartea funciară electronică a municipiului Slatina, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A ridicat măsura asigurătorie a sechestrului dispusă prin Ordonanța nr. 162/P/2014 din data de 29 aprilie 2015 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova asupra cotei de 1/2 proprietatea inculpatului C. în indiviziune cu B. - soție, din imobil clădire (apartament) situat în municipiul Slatina, imobil compus din două camere și dependințe în suprafață utilă de 50,46 mp, având o valoare impozabilă de 144.980 RON, ce a fost dobândit în baza Contractului de vânzare-cumpărare din 27 februarie 1992, încheiat cu R.A.G.C.L. Slatina, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A respins cererea martorului I. de restituire de către inculpați a sumei de 100.000 euro, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat pe fiecare dintre inculpații B., C. și A. la plata către stat a câte 5.500 RON, cheltuieli judiciare, din care suma de 5.000 RON aferentă urmăririi penale și suma de 500 RON aferentă judecării cauzei în primă instanță.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile apărătorilor din oficiu ai celor trei inculpați au rămas în sarcina statului, respectiv câte 360 RON pentru fiecare dintre avocații J., K., L., M. și N.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, la data de 5 mai 2015, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova sub numărul x/54/2015, Rechizitoriul nr. 162/P/2014 din data de 4 mai 2015 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- B., luare de mită, prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.; trafic de influență, prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.; spălare de bani în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. și fals în declarații în formă continuată (4 acte materiale), prev. de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., infracțiuni săvârșite în concurs real, prev. de art. 38 alin. (1) C. pen.;

- C., spălare de bani în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.;

- A., complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. și complicitate la spălare de bani în formă continuată (4 acte materiale), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., infracțiuni săvârșite în concurs real, prev. de art. 38 alin. (1) C. pen. și

- O., trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus renunțarea la urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., față de inculpatul P. și clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de dare de mită, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. și cumpărare de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 292 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. față de martorul denunțător I.

Totodată, a fost disjunsă cauza cu privire la denunțul formulat de R., urmând a se continua cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. și complicitate la abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție, prev. de art. 13

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., privind procedura de vânzare-cumpărare a imobilului situat în municipiul Slatina, care a făcut obiectul Contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 14 decembrie 2012 de BNP H., având drept cumpărători pe inc. B. și C., iar ca vânzător Primăria municipiului Slatina, reprezentată de S.

În actul de sesizare, s-a reținut că prin denunțul formulat de numitul R. la data de 24 iunie 2014, s-a sesizat faptul că avocatul A. din cadrul Baroului Olt a acceptat, în schimbul unei sume de bani, să intervină pe lângă magistratul judecător B. de la Tribunalul Olt, pentru ca aceasta să pronunțe o hotărâre judecătorească favorabilă numitului T., trimis în judecată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Olt, în cursul anului 2012.

Fiind audiat, martorul R. a declarat că fratele său, U., zis „U1.” deține înregistrări ale unor convorbiri pe care membrii ai familiei sale le-au avut cu avocatul A. și judecătorul B., în perioada în care U. era judecat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor la Tribunalul Olt.

Denunțul a fost înregistrat la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova sub nr. x/P/2014 în data de 24 iunie 2014.

La data de 17 martie 2015, numiții U., zis „U1.” și fiul acestuia, I., zis „I1.”, au formulat denunțuri, arătând că, în cursul anului 2011, I. a dat diverse sume de bani unor persoane pentru a se interveni la magistrați judecători din cadrul Secției Penale a Tribunalului Olt în scopul înlocuirii măsurii arestării preventive cu o măsură privativă mai blândă în ceea ce îl privește pe U. și pentru a se pronunța pe fondul cauzei o hotărâre judecătorească favorabilă ambilor denunțători.

Denunțurile au fost înregistrate la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova sub nr. x1/P/2015 și x2/P/2015, fiind reunite sub numărul mai întâi înregistrat.

Prin Ordonanța din 19 martie 2015, s-a dispus reunirea Dosarului penal nr. x1/P/2015 la Dosarul penal nr. x/P/2014, ambele dosare având ca obiect săvârșirea de infracțiuni de corupție de către magistratul judecător B., președintele Tribunalului Olt și A., avocat în cadrul Baroului Olt.

S-a arătat în rechizitoriu, că efectuarea urmăririi penale și faza de judecată a Dosarului penal înregistrat la Tribunalul Olt sub nr. y/104/2011, privind pe inculpatul U. zis U1. a fost intens mediatizată datorită notorietății inc. U., zis U1., lider al unei grupări interlope care activa pe raza jud. Olt, acesta încercând în permanență, prin intermediul familiei și al altor persoane apropiate să influențeze actul de justiție prin coruperea persoanelor învestite cu soluționarea cauzei, iar prin Dosarul penal nr. z/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție - Secția de Combatere a corupției s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inc. V. și W., pentru săvârșirea infr. de trafic de influență, respectiv complicitate la trafic de influență, constând în faptul că, în perioada 20 februarie 2011 - 22 februarie 2012, inculpatul V., cu ajutorul inculpatului W., a primit suma de 250.000 de euro de la I., în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de U., precum și a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obține o hotărâre favorabilă lui U., fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate a acestuia.

În paralel cu efectuarea acestor demersuri, martorul denunțător I. a acționat în mod similar, pentru coruperea judecătorilor din cadrul Tribunalului Olt, învestiți cu soluționarea cauzei pe fond pentru a obține cercetarea în stare de libertate a tatălui său și pentru dispunerea unei hotărâri favorabile cu privire la infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. x3/P/2011 din 14 aprilie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, săvârșirea acestor infracțiuni de corupție și conexe lor, constituind obiectul prezentului dosar penal.

Prin Ordonanța nr. 297/P/2011 din 20 februarie 2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt s-a dispus măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore față de inculpatul U., iar prin încheierea nr. 6 din 20 februarie 2011 a Tribunalului Olt s-a luat față de U. măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile până la data de 20 martie 2011, măsură prelungită pe o perioadă de 30 de zile, până la data de 18 aprilie 2011, inclusiv prin încheierea nr. 12/14 martie 2011 a Tribunalului Olt.

Prin Rechizitoriul nr. x3/P/2011 din 14 aprilie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova (ce preluase cauza spre soluționare) s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului U., pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, instigare la mărturie mincinoasă neurmată de executare și portul cuțitului fără drept, în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viața ori integritatea corporală a persoanelor și, în stare de libertate, a inculpatului I., pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la tentativă de omor calificat, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și portul cuțitului fără drept, în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viața ori integritatea corporală a persoanelor și a inculpatei ....., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la mărturie mincinoasă neurmată de executare și încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Olt sub nr. y/104/2011, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, magistratului judecător Q.

Prin încheierea din 15 aprilie 2011, instanța de judecată a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, constatând că temeiurile ce au justificat luarea măsurii impun în continuare privarea de libertate a inculpatului U., iar prin încheierile din 26 aprilie 2011, 20 mai 2011, 14 iunie 2011, 12 iulie 2011, 19 iulie 2011, 8 august 2011 și 23 august 2011, judecătorii Tribunalului Olt au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulate de U.

În cursul lunii august 2011, martorul denunțător I. l-a contactat pe inculpatul A., solicitând acestuia să intervină pe lângă magistratul judecător B. pentru ca aceasta să asigure punerea în libertate a tatălui său și o soluție favorabilă tuturor inculpaților pe fondul cauzei, I. și avocatul A. cunoscându-se de mult timp, cel din urmă asigurând asistență juridică membrilor familiei .... în mai multe cauze, preponderent civile, în care aceștia avuseseră interese, iar pe parcursul derulării acestei relații, I. aflase că avocatul A. este nașul de cununie al judecătorului B.

În schimbul intervenției, martorul I. a promis să remită orice sumă de bani ar fi fost solicitată de judecător.

Inculpatul A. a transmis inculpatei B. solicitarea martorului și oferta lansată de acesta, inculpata acceptând să se implice în sensul celor solicitate, în schimbul sumei de 200.000 euro.

Cei doi inculpați au convenit ca, după pronunțarea pe fond a unei hotărâri favorabilă martorului U. și celorlalți membrii ai familiei sale, A. să primească de la B. 10% din valoarea sumei ce urma a fi remisă de I., inculpata afirmând că nu se va atinge de bani până la momentul respectiv.

Banii pretinși au fost primiți de inculpatul A. de la martorul I., în prezența mamei acestuia, martora X. și fiului avocatului, inculpatul P., în două tranșe:

- 150.000 euro înaintea termenului de judecată din data de 31 august 2011, când s-a dispus, pentru prima oară, de la momentul sesizării instanței prin rechizitoriu, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea (judecător Q.);

- 50.000 euro în data de 20 septembrie 2011, când inculpata B. a amânat intenționat pronunțarea asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive pentru data de 22 septembrie 2011 când a admis cererea inc. U., înlocuind arestul preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

După fiecare dintre cele două întâlniri, prima având loc la intrarea în municipiul Slatina dinspre Craiova, în apropierea podului peste râul Olt, iar cea de-a doua într-un spațiu comercial aparținând SC Y. SRL (al cărei angajat era inculpatul P.), situat în municipiul Slatina, inculpatul A. s-a deplasat la locuința inculpatei B., punând la dispoziția acesteia sumele de bani primite de la I.

La întâlnirile când au fost date aceste sume de bani, precum și la cele ulterioare, când numitul I. a solicitat restituirea sumei de 200.000 de euro, a participat și inculpatul P., fiul avocatului A., care a cunoscut toate detaliile pretinderii și primirii sumei de bani, acesta primind efectiv, în jurul datei de 20 septembrie 2011, suma de 50.000 de euro de la martorul denunțător I., care urma să fie remisă inculpatei B. și confirmând susținerile celuilalt inculpat, A. de posibilitatea acesteia de a influența judecătorul Z., învestit cu soluționarea dosarului penal pentru dispunerea unor măsuri favorabile inc. U.

După ce a primit integral suma de bani pretinsă, la data de 22 septembrie 2011, inculpata B. a admis cererea formulată de U. și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu motivarea că pericolul social pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului nu mai era actual cu acela al posibilității de influențare a părții vătămate sau a martorilor acuzării și că durata detenției provizorii atinsese un termen apreciabil.

Desemnarea inculpatei B. ca președinte al completului învestit cu soluționarea cauzei s-a realizat prin Procesul-verbal nr. 260 din 19 septembrie 2011, în care s-a consemnat înlocuirea judecătorului Q., aflată în concediul de odihnă, cu B. (al treilea judecător pe lista de permanență) urmare a faptului că primii doi judecători de pe lista de permanență soluționaseră incidente ce îi făceau incompatibili a judeca cauza pe fond, termenul de judecată din 20 septembrie 2011 fiind și primul termen din dosar la care completul de fond rămăsese fără titular urmare a plecării judecătorului Q., inițial în concediu de odihnă și, în continuare, în concediu de maternitate.

Se susține în rechizitoriu că situația acestui judecător, ca și situația, în general, a Secției Penale a Tribunalului Olt care, prin plecarea martorei Q. în concediu de maternitate urma să-și desfășoare activitatea cu doar patru judecători, dintre care doi aflați în incompatibilitate raportat la cauza în care era judecat U., erau bine cunoscute inculpatei B. fiind imposibil ca până la desemnarea unui alt titular completului de fond PF 8-a, cauza să nu ajungă a-i fi repartizată spre soluționare măcar pentru un termen, iar din poziția de președinte al Secției Penale, pe care urma să o ocupe cu delegare pe perioada maternității în care se afla colega sa, să nu poată impune pe acest complet un judecător pe care să-l poată controla.

Soluția dispusă de inculpata B. prin încheierea din 22 septembrie 2011 a fost desființată de Curtea de Apel Craiova, care, prin Decizia penală nr. 1495 din 27 septembrie 2011 a admis recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, a casat încheierea și, pe fond, a respins cererea de înlocuire a arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu.

Se mai arată în rechizitoriu că în perioada următoare, inculpata B. s-a preocupat pentru a asigura repartizarea judecătorului Z. de la Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Olt la Secția Penală a aceleiași instanțe, cunoscând faptul că acest judecător nu mai soluționase dosare penale de foarte mulți ani, mai precis din perioada în care era judecător de judecătorie și nu soluționase niciodată dosare penale de competența tribunalului.

Solicitarea inculpatei B. a fost agreată de Colegiul de Conducere al Tribunalului Olt, care, prin Hotărârea nr. 13 din 10 noiembrie 2011 a hotărât repartizarea judecătorului Z. în cadrul secției Penale începând cu data de 14 noiembrie 2011 și participarea acesteia la ședințele de judecată potrivit programării completelor existente în anexă, care constituie parte integrantă din hotărâre.

În anexa menționată, judecătorul Z. a fost menționată ca titular al completului de fond PF 8-a, a prezidat până la plecarea în concediu de judecătorul Q.

Prin aceeași hotărâre s-a decis că judecătorul Z. va continua să soluționeze și cererile cu care fusese învestită în completul de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin Procesul-verbal nr. 339 din 15 noiembrie 2011, întocmit de inculpata B., în calitate de președinte al Secției Penale a Tribunalului Olt, s-a procedat la constituirea completului PF 8-a pentru judecarea Dosarului de fond nr. y/104/2011, cu termen de judecată la 16 noiembrie 2011, prin includerea judecătorului Z., invocându-se hotărârea colegiului de conducere.

Desemnarea acestui judecător pentru judecarea dosarului său, a trezit nemulțumirea inculpatului U., care, prin apărătorul ales, avocat AA. a formulat, la data de 22 noiembrie 2011, o cerere de recuzare a judecătorului Z., invocând faptul că includerea acesteia în completul ce judeca dosarul său nu fusese dispusă de colegiul de conducere al instanței și solicitând expres rămânerea în complet a judecătorului B.

Prin Încheierea nr. 48 din 21 noiembrie 2011, judecătorul BB. a dispus respingerea cererii de recuzare.

Începând cu data de 5 decembrie 2011, judecătorul Z. a admis toate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de martorul denunțător U. până la data de 7 februarie 2012, când a luat dosarul în pronunțare.

Încheierile din datele de 5 decembrie 2011, 20 noiembrie 2011, 7 ianuarie 2012 și 31 ianuarie 2012, pronunțate de Z. au fost desființate de Curtea de Apel Craiova, care, de fiecare dată, a admis recursul parchetului, a casat încheierile și, pe fond, a respins cererile lui U.

Fiind audiată, martora Z. a declarat că, până la momentul luării în pronunțare a cauzei, nu avusese timp să studieze în profunzime actele dosarului, îndeosebi cele din dosarul de urmărire penală, întrucât volumul de muncă (dosarele completului de conflicte de muncă rămase de soluționat și cele ale completului de cauze penale al cărui titular devenise) făcuse imposibilă cunoașterea în detaliu a fiecărei cauze noi cu care fusese învestită.

A declarat că soluțiile dispuse au fost rezultatul lipsei de experiență în materie penală și discuțiilor pe care le-a avut cu inculpata B., care opina pentru cercetarea lui U. în stare de libertate și pronunțării față de toți inculpații din cauză a unor hotărâri de condamnare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei.

Se susține în rechizitoriu că, inc. B. a fost în permanență interesată de judecarea acestui dosar, de situația inc. U. și implicit de soluția care urma să fie pronunțată pe fondul cauzei este confirmat și de declarația martorei Q. care a precizat că inculpata a sugerat, în repetate rânduri, acesteia, cât și judecătoarei Z. (care a preluat judecata pe fond a cauzei) să dispună cercetarea lui U. în stare de libertate prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea, precum și condamnarea la o pedeapsă neprivativă de libertate, susținând în permanență că nu există probe care să confirme vinovăția inculpatului.

După primirea sumei de 200.000 euro, la trei luni de la pronunțarea încheierii din data de 22 septembrie 2011 și după ce constatase că martora Z. achiesa la soluțiile sugerate, respectiv, în intervalul 14 - 22 decembrie 2011, inculpata B. și soțul acesteia, inculpatul C. au achiziționat trei suprafețe de teren, două dintre aceste achiziții nefiind menționate în declarațiile de avere ale magistratului, aferente anilor 2012, 2013, 2014 și 2015.

Se mai reține în rechizitoriu că la data de 14 decembrie 2011 inculpații B. și C. au achiziționat la prețul de 9.300 de euro un teren intravilan în suprafață de 600 mp situat în municipiul Slatina, conform Contractului de vânzare-cumpărare din 14 decembrie 2012 de BNP H., având drept cumpărători pe soții ...., iar ca vânzător Primăria municipiului Slatina, reprezentată de S., achiziția fiind consemnată în declarația de avere a magistratului.

Terenul în cauză a fost trecut de către Consiliul Local Slatina în inventarul bunurilor ce aparțin domeniului privat al municipiului Slatina prin Hotărârea Consiliului Local (C.L.) Slatina nr. 170 din 26 iulie 2011.

Prin Hotărârea nr. 209 din 14 septembrie 2011, C.L. Slatina a aprobat vânzarea prin licitație publică a terenului în vederea realizării unei investiții cu respectarea reglementărilor stabilite prin planurile urbanistice, fiind însușit raportul de evaluare întocmit de expertul CC., conform căruia, suprafața a fost evaluată la 15,19 euro/mp, respectiv 9.117 euro (38.502 RON, în baza cursului de schimb B.N.R. din data evaluării - 25 iulie 2011).

Pentru a putea justifica suma de 10.000 euro ce reprezintă prețul subevaluat al terenului, de care dispunea, dar care provenea din fapte de corupție, fiind primită de la I. pentru a dispune punerea în libertate a tatălui său și a le asigura pedepse neprivative de libertate, inculpata B. și soțul acesteia, au convenit cu inculpatul A. ca acesta să-l determine pe cumnatul său, DD., să încheie un contract fictiv de împrumut cu soții ....

Pentru ca martorul DD. să accepte încheierea unui astfel de act, inculpatul A. i-a comunicat că banii fuseseră deja dați cu împrumut de către el soților ..., împrumutul nefiind agreat de soția avocatului și date fiind ocupațiile părților, respectiv judecător și avocat, era de preferat ca actul de împrumut să nu se încheie între ei.

În aceste condiții, martorul DD. a acceptat să încheie la data de 12 decembrie 2011 contractul fictiv de împrumut sub semnătură privată, în care se menționa că martorul acordă un împrumut de 10.000 euro soților B. și C., înscris semnat în calitate de împrumutați de ambii soți.

Împrumutul fictiv a fost consemnat de inculpata B. în declarațiile de avere completate de inculpată în datele de 28 mai 2012, 11 iunie 2013 și 10 iunie 2014, deși potrivit probelor administrate în cauză acesta nu a reprezentat niciodată o datorie reală și oricum, aceasta fusese “achitată” ca urmare a unei alte tranzacții fictive, respectiv transmiterea proprietății asupra imobilului din Băile Olănești către martorul DD. prin Contractul de vânzare-cumpărare din 17 august 2012 de BNP EE., fiind stipulat un preț de 8.000 RON deși se stingea un pretins debit de 10.000 de euro.

La data de 21 decembrie 2011, inc. B. și C. au achiziționat un imobil, compus din teren în suprafață de 703 mp și construcție de 29 mp pe același amplasament, situat în localitatea Băile Olănești, județul Vâlcea de la martora FF., care le-a fost prezentată soților ... de către inculpatul A., care cunoștea intenția martorei de a vinde imobilul și în urma mai multor negocieri avute cu privire la prețul vânzării, acesta a fost stabilit la suma de 55.000 RON.

Cu privire la această achiziție se arată în rechizitoriu că B., C. și A. s-au deplasat împreună cu martora FF. pentru a vedea în realitate terenul și construcția situate în această localitate, fiind astfel exclus ca inculpata B. să nu cunoască detalii despre această achiziție și natura actului juridic, existând negocieri purtate între părți cu privire la preț.

Pentru a evita menționarea inculpatei B. și a sumei de bani reprezentând prețul imobilului în actul de vânzare-cumpărare, inculpații B., C. și A. au determinat-o pe proprietară să accepte încheierea unui act de donație, martorei FF. fiindu-i comunicat că astfel soții .... urmează să achite sume mai mici de bani cu titlu de impozit pe tranzacție și taxe notariale.

Actul de donație prin care C. dobândea proprietatea imobilului din localitatea Băile Olănești a fost autentificat sub nr. 1668 din 21 decembrie 2011 al BNP G. din municipiul Slatina.

În schimbul imobilului, martora FF. a primit de la inculpații B. și C. suma de 55.000 RON.

La data de 20 decembrie 2012, banii au fost depuși de FF. la BCR SA - Sucursala Slatina, în conturi de depozit, astfel cum rezultă din convențiile de depozit la termen (pentru persoane fizice ) nr. 1 din 20 decembrie 2011, ce atestă depunerea de către martoră a sumei de 25.000 RON în contul nr. X ROL 1 și 25.000 RON în contul nr. X ROL 2, înscrisuri depuse la dosarul cauzei de martora FF.

La data de 21 decembrie 2012, martora FF. a deschis la GG. patru conturi de depozit, în care a depus suma totală de 10.000 euro, aspect ce rezultă din Adresa nr. 122686 din 17 aprilie 2015 a GG., comunicată Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, în baza Mandatului de interceptare tehnică nr. 10 din 31 martie 2015, emis de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Craiova în Dosarul nr. p/54/2015.

Fiind audiată, martora FF. a declarat că vânzarea simulată într-un act de donație a fost făcută la solicitarea soților ...., că în schimbul imobilului martora a primit prețul convenit de 55.000 RON de la aceștia și că banii astfel obținuți au fost depuși de martoră la BCR SA - Sucursala Slatina.

Cu privire la cele patru conturi de depozit, martora a declarat că banii depuși în aceste conturi nu provin din vânzarea imobilului din localitatea Băile Olănești, ci reprezintă economii personale, pe care le deținea de câțiva ani, în locuința sa, iar când a luat decizia depunerii la instituții bancare a banilor primiți de la soții ...., a hotărât să constituie depozite și pentru sumele de bani, în euro, pe care le deținea la domiciliu.

Inculpata B. nu a menționat proprietatea asupra imobilului din localitatea Băile Olănești în declarația de avere completată personal la data de 28 mai 2012 și înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. 3 din 6 iunie 2012 (când încă deținea imobilul în proprietate) și nici în declarația de avere completată de inculpată la data de 11 iunie 2013 și depusă la sediul instituției sub nr. 14/14 iunie 2013, unde imobilul trebuia menționat la Capitolul III „ Bunuri mobile, a căror valoare depășește 3000 euro fiecare și bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni”.

Omisiunea declarării imobilului în cuprinsul declarațiilor de avere a fost evident intenționată, avându-se în vedere demersurile anterioare făcute pentru a evita menționarea persoanei sale în actul de cumpărare a imobilului și a prețului plătit pentru acesta, pe care nu îl putea justifica, banii provenind din acte de corupție.

La data de 22 decembrie 2011, inculpatul C. a achiziționat de la martora HH. un imobil - teren situat în localitatea Corbu, județul Constanța, în suprafață de 1.250 mp, astfel cum rezultă din Contractul de vânzare-cumpărare din 22 decembrie 2011 la BNP E. din municipiul București.

Prețul menționat în cuprinsul înscrisului autentic a fost de 10.000 RON.

Fiind audiată, martora HH. a declarat că nu-și amintește prețul real cu care a vândut imobilul, dar fără îndoială prețul a fost mult mai mare, prețul real neputând fi stabilit nici prin audierea soțului acesteia, martorul II., nici în urma relațiilor primite de la agentul imobiliar JJ., indicat de vânzătoare ca fiind persoana mandatată de ea pentru a se ocupa de dezmembrarea terenului în suprafața de 5.000 mp dobândit de ea prin cumpărare în anul 2004, partajarea, obținerea de PUZ și alte acte necesare vânzării terenurilor rezultate din dezmembrare.

Agentul imobiliar KK. a pus la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova documentele pe care le deține cu privire la intermedierea unor vânzări sau altfel de activități vizând terenurile deținute de HH. pe raza localității Corbu, pentru comparație, acesta afirmând că vânzarea terenului către C. nu s-a realizat prin intermediul său.

Se arată în rechizitoriu că din examinarea înscrisurilor prezentate a rezultat că la data de 31 august 2011, HH. a vândut suprafața învecinată celei ajunsă în proprietatea soților ..., identică cu aceasta, cu suma de 16.000 euro.

De asemenea, din examinarea anunțurilor privind ofertele de vânzare a terenurilor din localitatea Corbu, parcela 577, din anul 2011, a rezultat că suprafața de 1.250 mp în tarlaua respectivă se oferea spre vânzare la prețul de 18.000 euro.

Deținerea terenului în suprafață de 1250 m.p. din localitatea Corbu, județul Constanța, nu este trecut de inculpata B. în declarațiile de avere pe care le-a completat la datele de 28 mai 2012, 11 iunie 2013, 10 iunie 2014 și 28 ianuarie 2015.

Fiind audiat, inculpatul C. a declarat că a achiziționat terenul din localitatea Corbu fără să îi comunice achiziția soției sale, dorind să îi facă o surpriză.

Se consideră în rechizitoriu că în condițiile în care de la momentul achiziției până în prezent au trecut mai mult de 4 ani, iar inculpatul susține că factorul surpriză subzistă și în prezent, fără a prezenta vreun argument care să-i justifice un astfel de gest, știind că soția sa are obligația declarării averii pe care o deține împreună cu familia, afirmațiile inculpatului sunt neveridice.

Inculpata B. a refuzat să facă declarații privind imobilul din localitatea Corbu.

În declarația din 29 aprilie 2015, inculpata B. și-a reconsiderat poziția și a afirmat că nu cunoștea faptul că soțul său achiziționase acest teren.

Se mai reține în rechizitoriu că susținerile inculpatului C. sunt neadevărate, ceea ce rezultă și din faptul că, fără știința soției sale și în absența banilor primiți de la I. prin intermediul inculpatului A., C. nu ar fi avut resurse financiare necesare achiziționării din venituri proprii a acestui imobil, inculpatul nefiind angajat și nici identificat ca desfășurând activități producătoare de venituri licite.

La data de 8 februarie 2012, martora Z. a luat în pronunțare Dosarul nr. y/104/2011 al Tribunalului Olt, amânând pronunțarea pentru termenul din 22 februarie 2012.

Prin Sentința penală nr. 29 din 22 februarie 2012, judecătorul a dispus condamnarea inculpaților U. și I. la pedeapsa rezultantă de 7,6 ani închisoare și pe X. la 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Cuantumul pedepselor l-a nemulțumit pe martorul I., care l-a contactat pe inculpatul A., solicitându-i să se întâlnească.

Pentru că acesta nu s-a putut prezenta la întâlnire, fiind plecat din localitate, I. l-a convocat la întâlnire pe fiul avocatului, inculpatul P.

Cu acest prilej, I. i-a cerut lui P. să-i comunice tatălui său să facă demersuri pentru a-i restitui banii dați spre a influența soluțiile judecătorilor învestiți cu soluționarea Dosarului nr. y/104/2011.

A precizat, în mod repetat, suma de 310.000 euro, pe care o cerea a-i fi înapoiată de A., iar la finalul discuției i-a comunicat că înregistrase întâlnirile anterioare cu avocatul și fiul său, cei doi fiind filmați în timp ce primeau bani de la I.

Fiind audiat, martorul I. a declarat că, înainte de a-i fi remis lui A., în două tranșe, suma de 200.000 euro spre a-și folosi influența reală pe care o avea asupra judecătorului B., i-a mai dat 110.000 euro avocatului în seara zilei în care a fost reținut U. pentru ca A. să intervină pe lângă procurorul D. ca acesta să nu dispună măsura reținerii.

Inculpatul A. a negat primirea sumei de 110.000 euro, iar fostul procuror D. a declarat că, nici avocatul A., nici alte persoane nu l-au contactat în scopul oferirii de bani ori alte foloase pe parcursul efectuării urmăririi penale în cauză.

Nu au fost identificate alte mijloace de probă care să poată fi administrate spre a proba primirea de către A. și a altor sume de bani, cu excepția sumei de 200.000 euro de la I.

După formularea denunțului în prezenta cauză, martorul I. a pus la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, atât înregistrarea convorbirii ambientale pe care a avut-o cu P. în data de 22 februarie 2011, cât și a altor înregistrări pe care le-a efectuat în perioada în care făcea demersuri spre a obține, în schimbul unor mari sume de bani, judecarea în stare de libertate a tatălui său și pronunțarea unei hotărâri judecătorești favorabile, cu avocatul A. și cu fiul acestuia, fiind redate în rechizitoriu pasaje considerate ca relevante din convorbirea care a avut loc în intervalul 20 - 22 septembrie 2011, pentru care magistratul judecător B. amânase pronunțarea asupra cererii formulate de U., de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, convorbire ce ar confirma primirea de către inc. A. a sumei de 50.000 de euro de la martorul denunțător I., pe care a remis-o inculpatei B., aceasta dispunând la termenul din data de 22 septembrie 2011, admiterea cererii formulate de inc. U. și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Au mai fost redate în rechizitoriu pasaje din discuția din perioada 14 - 20 noiembrie 2011, în care se arată că inculpatul A. recunoaște primirea sumei de 200.000 euro de la I. și afirmă faptul că el a remis banii judecătorului B., susținând că aceasta a împărțit banii cu judecătorul Z., (care judeca pe fond cauza) și care refuza restituirea banilor către martorul denunțător.

Se mai arată în rechizitoriu faptul că din această convorbire se confirmă faptul că inculpatul A. primise de la martorul denunțător I. suma de 200.000 de euro în două tranșe, pentru a interveni pe lângă inculpata B. care să dispună cercetarea lui U. în libertate/pronunțarea unei hotărâri favorabile pe fondul cauzei, precum și să intervină pe lângă judecătorul Z. pentru a-l favoriza în același sens pe susnumit. Totodată, rezultă că membrii fam. U. apreciază că suma de 200.000 de euro plătită inc. B. prin intermediul inc. A. nu a fost „răsplătită” conform înțelegerii, solicitând restituirea măcar a sumei de 100.000 de euro și insistând în continuare ca susnumita să o preseze pe colega sa în vederea pronunțării unei hotărâri favorabile în Dosarul penal înregistrat la Tribunalul Olt sub nr. y/104/2011.

Mai sunt redate în rechizitoriu pasaje considerate ca relevante din înregistrarea convorbirii din 22 februarie 2012, în care inculpatul P. i-ar reproșa martorului denunțător I. că solicită restituirea banilor remiși pe durata judecării dosarului la Tribunalul Olt, încercând să-l determine să înțeleagă că judecătorii își îndepliniseră promisiunile în schimbul cărora primiseră banii, admițând cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsură mai blândă și aplicând pedepse mici raportat la gravitatea infracțiunilor deduse judecății.

Se arată în continuare în rechizitoriu că în perioada ce a urmat pronunțării hotărârii, martorii I., X. și ..... Q. au avut mai multe întâlniri cu inculpatul A., solicitând restituirea sumei de 200.000 euro remisă în împrejurările descrise în cuprinsul rechizitoriului, iar martorul I. a pus la dispoziția inculpatului un stick conținând înregistrările convorbirilor redate anterior, precizând avocatului că, în situația în care

§ Cauze similare