ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2927/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2927/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2927/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informații, să se constate faptul că, prin modalitatea în care s-a raportat la petiția sa din data de 22 mai 2015, Serviciul Român de Informații a încălcat prevederile O.G. nr. 27/2002; să oblige Serviciul Român de Informații la soluționarea petiției sale din data de 22.05.2014 cu respectarea strictă a prevederilor O.G. nr. 27/2002, sub sancțiunea penalităților de întârziere sau amenzii prevăzute la art. 24 din Legea nr. 554/2004.
Prin cererea intitulată „Răspuns”, depusă la dosar la data de 14.10.2015, reclamantul A. a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 150 alin. (4) C. proc. civ., republicat, în raport de prevederile art. 128 din Constituția României.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică de la 1 martie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de sesizarea a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 150 alin. (4) C. proc. civ., ca inadmisibilă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., invocând generic dispozițiile art. 483 și urm. C. proc. civ., republicat, fără a dezvolta motivele pe care se întemeiază.
La data de 01.08.2016, recurentul a transmis pe adresa de e-mail a acestei instanțe cerere de renunțare a judecata recursului, arătând că a invocat aceeași excepție de neconstituționalitate într-un alt dosar, iar instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, înaintând-o acestei din urmă autorități.
Înalta Curte, văzând cererea formulată de recurentul-reclamant A., prin care declară că înțelege să renunțe la judecata recursului formulat în contradictoriu cu intimatul-pârât Serviciul Român de Informații, constată că situației recurentului-reclamant îi sunt aplicabile dispozițiile art. 463 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., republicat.
Dispozițiile art. 463 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., reglementează instituția Achiesării la hotărâre, definind-o ca reprezentând „renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre”.
În raport de dispozițiile legale mai sus arătate, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului-reclamant de renunțare la judecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 01 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 noiembrie 2016.